Unul dintre longevivele demersuri naţionale şi internaţionale pentru exegeza operei lui Lucian Blaga rămâne Festivalul Internaţional ce-i poartă numele, aflat la a 29-a Ediţie a sa, desfăşurat între 8-9 mai 2009 pe arealul Lancrămului, Sebeşului, la care au participat personalităţi ale literaturii şi culturii din ţară şi străinătate, traducători, istorici şi critici literari, profesori universitari, artişti ai scenei româneşti, membri al Academiei, ai unor Filiale ale Scriitorilor, printre care cei de la Filiala Albaiuliană – Hunedoreană, critici şi istorici de artă, diplomaţi, directori de biblioteci judeţene, scriitori, înalţi prelaţi, preoţi, elevi, artişti plastici, menţionaţi şi de cotidienele noastre – Nu-i enumerăm aici, unii dintre ei apar ca deţinători ai unor premii şi diplome, Plachete de excelenţă, dar le mulţumim călduros pentru felul în care au făcut zid în jurul operei Fiului Albastrului Lancrăm, montând „Repere ale credinţei în scrierile sale”, ca o revanşă a tăcerii în acest sector, remarcându-se laturi ale comportamentului său interior, spiritual, mereu între necăutarea şi căutarea lui Dumnezeu. Coloana vertebrală a Festivalului a constituit-o această nelinişte  sufletească prin sesiunea de comunicări ţinută la Complexul Cultural „Lucian Blaga” din Lancrăm, pe parcursul a mai multor ore de dezbateri moderate de prof. univ. dr. Achim Mihu şi Radu Rotaru (Cluj – Iaşi). Cel care „a spart” gheaţa a fost IPS Andrei, plasându-l pe Blaga într-o zodie a nonconformismului religios, urmat de intervenţiile lui Ion Brad, preot dr. Gh. Remete, Gh. Grigurcu, Victor Crăciun, Eugeniu Nistor, Amalia Pavelescu, Ion Buzaşi, D. Vatamaniuc, Ion Milos, Zenovie Cârlugea, Paula Romanescu, Horia Bădescu, Doina Modola, Al. Brad, Nicolae Sârbu, Constantin Cubleşan, Dan Brudaşcu, Flavia Cosma, Rodica Albu, poetesa şi traducătoarea din Coreea d-na Park, dar şi Dan Hăulică, Viorel Mărginean, Lucia Mureşan, Dorel Vişan care au comunicat prin mirajele artei, ale interpretării artistice, pe fundalul unor compoziţii muzicale, pline de sensibilitate   susţinute de cvartetul de la Liceul de Muzică şi Arte plastica condus de prof. Stelian Feraru, care, de altfel, s-au întrepătruns şi cu sesiunea de comunicări ale elevilor şi profesorilor din mai multe judeţe ale ţării sub genericul „laudă seminţelor”, organizată de Casa Corpului Didactic din Alba Iulia, prin prezenţa prof. Gh. Suciu, cărora li s-a alăturat o grupare teatrală de la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, prin prezentarea piesei „Ivanca”. Peste tot şi toate bucuria de a fi lângă Lucian Blaga, de la deschiderea Festivalului din 8 mai, la statuia din Lancrăm, unde Constantin Şalapi – dir. Centrului Cultutral „Lucian Blaga” a rostit cuvinte de preîntâmpinare, a plasat microfonul principalilor organizatori ai manifestării: primarul Mugurel Sârbu, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, motorul trunchiului financiar, reprezentandul Prefecturii judeţului Alba (nu ne cuvine formularea „Instituţia Prefectului”) urmaţi de scriitori din Suedia, Tg. Jiu, Reşiţa, Sebeş, care s-a prelungit la Mormântul lui Blaga şi al Corneliei Blaga (1897-1983), prin slujba de pomenire întreţinută în acelaşi tonus festiv optimist, revelator de soborul de preoţi în frunte cu IPS Andrei Andreicuţ, făcând ca veşnicia să sară, pentru o clipă, dintre cruci şi morminte să urce în cuvinte merinde atotbiruitoare. Vizita la Complexul Cultural „Lucian Blaga” a statornicit un dialog între mai multe tăceri: al exponatelor şi vizitatorilor în număr de peste o sută, tineri în ansamblul ei. Apelul nostru şalapian pentru înfiinţarea Bibliotecii „Complexului Cultural”, pentru donaţii de carte cu autograf s-a materializat în stare incipientă, iar obiectele aduse, unele tablouri, pliante, cărţi de la Muzeul din Sebeş prin harnicul Totoianu au întregit atmosfera în care s-a trecut la Sesiunea de Comunicări „Repere ale credinţei în opera lui Lucian Blaga”, la vernisajul Expoziţiei de Sculptură şi Ceramică a lui Cristian Sergiu Ianza, punctată de Diana Câmpan, la Concertul susţinut de Fanfara Centrului de Cultură „Augustin Bena” şi a celei din Petreşti, la mini-book Blaga oferită şi publicului, la Expoziţia de carte şi Cafeneaua literară, dar şi la medalionul literar „Artă şi Vocaţie”: prin Dan Hăulică, Ion Brad, Alex. Brad şi prezentarea revistei „Acasă”, a volumelor: "În marea trecere", Discobolul (vol. anastatic), Caietele Blaga, Paşii Profetului, Sebeşul… Şi aplauze, multe aplauze pentru cei care au intrat în posesia Premiilor Festivalului începând cu Concursul naţional de creaţie „Laudă seminţelor", celor de faţă şi-n vecii tuturor” (cu 11 premii), cu cel de „Artă plastică” (trei premii) şi terminând cu decernarea unor Plachete de excelenţă pentru contribuţia adusă la promovarea operei blagiene în lume, unor distinşi participanţi, printre care: Mircea Albulescu, Zenovie Cârlugea, Radu Cărpinişianu, Mihai Cimpoi, Pişcoci Dănescu, Gh. Grigurcu, Dan Hăulică, Ion Miloş (Suedia), Lucia Mureşan, Viorel Mărginean, Mircea Popa, Radu Rotaru, Mircea Tomuş, Dorel Vişan, Jose Maria Gavo (Spania), Inga Cesano (Germania), Flavia Cosma (Canada), iar post mortem lui Grigore Vieru, oameni de o aleasă ţinută intelectuală – scriitori, traducători, cercetători, membri ai academiei, poeţi, istorici şi critici literari şi de artă, dramaturgi etc. Premiile Festivalului au intrat în posesia lui: Dumitru Micu prof. univ. dr. Bucureşti, Marele premiu „Lucian Blaga",  Premiul „Teologica” – lui Valeriu Anania – IPS Bartolomeu, IPS Andrei Andreicuţ, ISP Lucian de la Blaj. Premii pentru exegeză: Ovidiu Drimba, D. Vatamaniuc (Filozofie). Premiul „Alma Mater” – lui Achim Mihu (Cluj-Napoca) „Premiu pentru poezie lui Ion Pop (Cluj-Napoca), Premiu pentru diplomaţie culturală – lui Ion Brad şi Horia Bădescu (Bucureşti, Cluj-Napoca), Premiu pentru dramaturgie – Doina Modola (Cluj Napoca), Premiul pentru traduceri – Rodica Albu (Iaşi). Premiul „Biblios” – Anca Serghie (Sibiu), Premiul pentru editarea operei lui Blaga – Editurii „Ardealul” (Tg. Mureş, dir. Eugeniu Nistor), Premiul Fundaţiei Culturale „Lucian Blaga” Sebeş – lui Ion Horea (Bucureşti), Premiul pentru întreaga activitate pusă în slujba Festivalului, de la înfiinţarea sa până în prezent „Ex. Acqua” – scriitorului Ion Mărgineanu şi învăţătorului Gh. Maniu.  

Ca final deschis remarcăm: maturitatea organizatorică (Consiliul Judeţean Alba, Primăria municipiului şi Consiliul municipal local Sebeş, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, Fundaţia albaiuliană „Lucian Blaga” Sebeş, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Filiala „Alba-Hunedoara” a Uniunii Scriitorilor din România, Arhiepiscopia ortodoxă Alba Iulia având ca parteneri media cotidianele „Informaţia de Alba, Unirea, Monitorul de Alba, România literară, Radio „Reîntregirea”, radio „Atlas”, Radio „Orion”, radio „Blaj”, etc. selectivitatea acţiunilor întreprinse, selecţia colaboratorilor, a exegeţilor operei blagiene, atenţia acordată acestora, activitatea expoziţională de excepţie, perpetuarea unor recitaluri de mare sensibilitate (Lucia Mureşan, Dorel Vişan), dar şi o anume neconcordanţă între prezenţa unor autori de cărţi şi lansarea acestora din motive obiective, de transport etc., pasivitatea albaiuliană (nici o floare la bustul lui Lucian Blaga din Alba Iulia, o crimă … morală!), slaba participare a iubitorilor de literatură, a profesorilor,, din şcoli şi licee, universitate – „Sebeşul este „peste mână” se scuza „un amabil”), eforturile organizatorice ale colectivului de la Centrul Cultural „Lucian Blaga”, de la Fundaţia cultural” „Lucian Blaga” şi ale Bibliotecii judeţului „Lucian Blaga”, care a desfăşurat un „Târg de carte”impresionant, asupra căruia vom reveni, antrenând toată respiraţia tipografică benefică, a peste 50 de edituri, a zeci de autori din ţară şi străinătate), zona tipăriturilor pentru Festivalul: Caietele Blaga, „Discobolul” ediţie anastatică, Paşii Profetului, Sebeşul, Mini-book Blaga, afişe, invitaţii, un excelent pliant-catalog de evenimente asigurate cu profesionalism şi dăruire de „ALTIP” de cei doi ingineri Daniela şi Alex, de ochiul necruţător de respiraţie al ampoiţanului Gh. Chifor, de maşinişti şi legători., faptul că Alba Iulia nu poate rămâne fără o mare manifestare Blaga, dincolo de „Târgul de Carte” luat ca preambul al Festivalului… Ediţia 30 – a  Festivalului bate de pe acum la uşă. Dacă trăim, anul viitor trebuie să-i dăm „întreaga însufleţire a inimilor noastre vamă pentru că „Cei ce nu ard dezlănţuiţi ca noi – în flăcările moarte se destramă”. Să aplaudăm forţa spirituală şi organizatorică, a Festivalului – valoare europeană, benefică.

Ion MĂRGINEANU