Unul
dintre longevivele demersuri naţionale şi internaţionale
pentru exegeza operei lui Lucian Blaga rămâne Festivalul Internaţional
ce-i poartă numele, aflat la a 29-a Ediţie a sa, desfăşurat
între 8-9 mai 2009 pe arealul Lancrămului, Sebeşului, la care
au participat personalităţi ale literaturii şi culturii din
ţară şi străinătate, traducători, istorici
şi critici literari, profesori universitari, artişti ai scenei
româneşti, membri al Academiei, ai unor Filiale ale Scriitorilor,
printre care cei de la Filiala Albaiuliană – Hunedoreană,
critici şi istorici de artă, diplomaţi, directori de
biblioteci judeţene, scriitori, înalţi prelaţi, preoţi,
elevi, artişti plastici, menţionaţi şi de cotidienele
noastre – Nu-i enumerăm aici, unii dintre ei apar ca deţinători
ai unor premii şi diplome, Plachete de excelenţă, dar le
mulţumim călduros pentru felul în care au făcut zid în
jurul operei Fiului Albastrului Lancrăm, montând „Repere ale
credinţei în scrierile sale”, ca o revanşă a tăcerii
în acest sector, remarcându-se laturi ale comportamentului său
interior, spiritual, mereu între necăutarea şi căutarea
lui Dumnezeu. Coloana vertebrală a Festivalului a constituit-o această
nelinişte sufletească
prin sesiunea de comunicări ţinută la Complexul Cultural
„Lucian Blaga” din Lancrăm, pe parcursul a mai multor ore de
dezbateri moderate de prof. univ. dr. Achim Mihu şi Radu Rotaru (Cluj
– Iaşi). Cel care „a spart” gheaţa a fost
IPS
Andrei, plasându-l pe Blaga într-o zodie a nonconformismului religios,
urmat de intervenţiile lui Ion Brad, preot dr. Gh. Remete, Gh.
Grigurcu, Victor Crăciun, Eugeniu Nistor, Amalia Pavelescu, Ion Buzaşi,
D. Vatamaniuc, Ion Milos, Zenovie Cârlugea, Paula Romanescu, Horia Bădescu,
Doina Modola, Al. Brad, Nicolae Sârbu, Constantin Cubleşan, Dan
Brudaşcu, Flavia Cosma, Rodica Albu, poetesa şi traducătoarea
din Coreea d-na Park, dar şi Dan Hăulică, Viorel Mărginean,
Lucia Mureşan, Dorel Vişan care au comunicat prin mirajele
artei, ale interpretării artistice, pe fundalul unor compoziţii
muzicale, pline de sensibilitate
susţinute de cvartetul de la Liceul de Muzică şi
Arte plastica condus de prof. Stelian Feraru, care, de altfel, s-au
întrepătruns şi cu sesiunea de comunicări ale elevilor
şi profesorilor din mai multe judeţe ale ţării sub
genericul „laudă seminţelor”, organizată de Casa
Corpului Didactic din Alba Iulia, prin prezenţa prof. Gh. Suciu, cărora
li s-a alăturat o grupare teatrală de la Teatrul „Radu
Stanca” din Sibiu, prin prezentarea piesei „Ivanca”. Peste tot
şi toate bucuria de a fi lângă Lucian Blaga, de la deschiderea
Festivalului din 8 mai, la statuia din Lancrăm, unde Constantin
Şalapi – dir. Centrului Cultutral „Lucian Blaga” a rostit
cuvinte de preîntâmpinare, a plasat microfonul principalilor
organizatori ai manifestării: primarul Mugurel Sârbu, Ion Dumitrel,
preşedintele Consiliului Judeţean Alba, motorul trunchiului
financiar, reprezentandul Prefecturii judeţului Alba (nu ne cuvine
formularea „Instituţia Prefectului”) urmaţi de scriitori din
Suedia, Tg. Jiu, Reşiţa, Sebeş, care s-a prelungit la
Mormântul lui Blaga şi al Corneliei Blaga (1897-1983), prin slujba
de pomenire întreţinută în acelaşi tonus festiv optimist,
revelator de soborul de preoţi în frunte cu
IPS
Andrei Andreicuţ, făcând ca veşnicia să sară,
pentru o clipă, dintre cruci şi morminte să urce în
cuvinte merinde atotbiruitoare. Vizita la Complexul Cultural „Lucian
Blaga” a statornicit un dialog între mai multe tăceri: al
exponatelor şi vizitatorilor în număr de peste o sută,
tineri în ansamblul ei. Apelul nostru şalapian pentru înfiinţarea
Bibliotecii „Complexului Cultural”, pentru donaţii de carte cu
autograf s-a materializat în stare incipientă, iar obiectele aduse,
unele tablouri, pliante, cărţi de la Muzeul din Sebeş prin
harnicul Totoianu au întregit atmosfera în care s-a trecut la Sesiunea
de Comunicări „Repere ale credinţei în opera lui Lucian
Blaga”, la vernisajul Expoziţiei de Sculptură şi Ceramică
a lui Cristian Sergiu Ianza, punctată de Diana Câmpan, la Concertul
susţinut de Fanfara Centrului de Cultură „Augustin Bena”
şi a celei din Petreşti, la mini-book Blaga oferită şi
publicului, la Expoziţia de carte şi Cafeneaua literară,
dar şi la medalionul literar „Artă şi Vocaţie”:
prin Dan Hăulică, Ion Brad, Alex. Brad şi prezentarea
revistei „Acasă”, a volumelor: "În marea trecere",
Discobolul (vol. anastatic), Caietele Blaga, Paşii Profetului, Sebeşul…
Şi aplauze, multe aplauze pentru cei care au intrat în posesia
Premiilor Festivalului începând cu Concursul naţional de creaţie
„Laudă seminţelor", celor de faţă şi-n
vecii tuturor” (cu 11 premii), cu cel de „Artă plastică”
(trei premii) şi terminând cu decernarea unor Plachete de excelenţă
pentru contribuţia adusă la promovarea operei blagiene în lume,
unor distinşi participanţi, printre care: Mircea Albulescu,
Zenovie Cârlugea, Radu Cărpinişianu, Mihai Cimpoi, Pişcoci
Dănescu, Gh. Grigurcu, Dan Hăulică, Ion Miloş
(Suedia), Lucia Mureşan, Viorel Mărginean, Mircea Popa, Radu
Rotaru, Mircea Tomuş, Dorel Vişan, Jose Maria Gavo (Spania),
Inga Cesano (Germania), Flavia Cosma (Canada), iar post mortem lui Grigore
Vieru, oameni de o aleasă ţinută intelectuală –
scriitori, traducători, cercetători, membri ai academiei, poeţi,
istorici şi critici literari şi de artă, dramaturgi etc.
Premiile Festivalului au intrat în posesia lui: Dumitru Micu prof. univ.
dr. Bucureşti, Marele premiu „Lucian Blaga",
Premiul „Teologica” – lui Valeriu Anania –
IPS
Bartolomeu,
IPS
Andrei Andreicuţ, ISP Lucian de la Blaj. Premii pentru exegeză:
Ovidiu Drimba, D. Vatamaniuc (Filozofie). Premiul „Alma Mater” – lui
Achim Mihu (Cluj-Napoca) „Premiu pentru poezie lui Ion Pop
(Cluj-Napoca), Premiu pentru diplomaţie culturală – lui Ion
Brad şi Horia Bădescu (Bucureşti, Cluj-Napoca), Premiu
pentru dramaturgie – Doina Modola (Cluj Napoca), Premiul pentru
traduceri – Rodica Albu (Iaşi). Premiul „Biblios” – Anca
Serghie (Sibiu), Premiul pentru editarea operei lui Blaga – Editurii
„Ardealul” (Tg. Mureş, dir. Eugeniu Nistor), Premiul Fundaţiei
Culturale „Lucian Blaga” Sebeş – lui Ion Horea (Bucureşti),
Premiul pentru întreaga activitate pusă în slujba Festivalului, de
la înfiinţarea sa până în prezent „Ex. Acqua” –
scriitorului Ion Mărgineanu şi învăţătorului Gh.
Maniu.
Ca
final deschis remarcăm: maturitatea organizatorică (Consiliul
Judeţean Alba, Primăria municipiului şi Consiliul municipal
local Sebeş, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, Fundaţia
albaiuliană „Lucian Blaga” Sebeş, Biblioteca Judeţeană
„Lucian Blaga” Alba, Filiala „Alba-Hunedoara” a Uniunii
Scriitorilor din România, Arhiepiscopia ortodoxă Alba Iulia având
ca parteneri media cotidianele „Informaţia de Alba, Unirea,
Monitorul de Alba, România literară, Radio „Reîntregirea”,
radio „Atlas”, Radio „Orion”, radio „Blaj”, etc.
selectivitatea acţiunilor întreprinse, selecţia
colaboratorilor, a exegeţilor operei blagiene, atenţia acordată
acestora, activitatea expoziţională de excepţie,
perpetuarea unor recitaluri de mare sensibilitate (Lucia Mureşan,
Dorel Vişan), dar şi o anume neconcordanţă între
prezenţa unor autori de cărţi şi lansarea acestora din
motive obiective, de transport etc., pasivitatea albaiuliană (nici o
floare la bustul lui Lucian Blaga din Alba Iulia, o crimă … morală!),
slaba participare a iubitorilor de literatură, a profesorilor,, din
şcoli şi licee, universitate – „Sebeşul este „peste
mână” se scuza „un amabil”), eforturile organizatorice ale
colectivului de la Centrul Cultural „Lucian Blaga”, de la Fundaţia
cultural” „Lucian Blaga” şi ale Bibliotecii judeţului
„Lucian Blaga”, care a desfăşurat un „Târg de
carte”impresionant, asupra căruia vom reveni, antrenând toată
respiraţia tipografică benefică, a peste 50 de edituri, a
zeci de autori din ţară şi străinătate), zona tipăriturilor
pentru Festivalul: Caietele Blaga, „Discobolul” ediţie anastatică,
Paşii Profetului, Sebeşul, Mini-book Blaga, afişe, invitaţii,
un excelent pliant-catalog de evenimente asigurate cu profesionalism
şi dăruire de „ALTIP” de cei doi ingineri Daniela şi
Alex, de ochiul necruţător de respiraţie al ampoiţanului
Gh. Chifor, de maşinişti şi legători., faptul că
Alba Iulia nu poate rămâne fără o mare manifestare Blaga,
dincolo de „Târgul de Carte” luat ca preambul al Festivalului… Ediţia
30 – a Festivalului bate de
pe acum la uşă. Dacă trăim, anul viitor trebuie să-i
dăm „întreaga însufleţire a inimilor noastre vamă
pentru că „Cei ce nu ard dezlănţuiţi ca noi – în
flăcările moarte se destramă”. Să aplaudăm forţa
spirituală şi organizatorică, a Festivalului – valoare
europeană, benefică.
Ion
MĂRGINEANU
|
|