Romānia este patria noastrć şi a tuturor romānilor.

     E Romānia celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispćruţi şi a celor ce va sć vie.

Barbu Ştefćnescu Delavrancea

Excelenţei sale domnului Georges Clémenceau,  

Preşedintele Conferinţei de pace - Paris

 

Domnule,

Adunarea naţională a tuturor şvabilor din Banat, care s-a ţinut la 10 august 1919 īn Timişoara, ne-a īnsărcinat să susţinem cauza poporului şvăbesc pe līngă Conferinţa de pace, prin intermediul reprezentanţilor Romāniei.

Această adunare a fost convocată de către conducătorii instituţiilor naţionale ale şvabilor din Banat şi ea a fost compusă din reprezentanţi tuturor comunelor locuite de şvabi […]

Cīteva zile după intrarea trupelor romāne, conducătorii poporului şvăbesc au convocat această adunare naţională pentru a cunoaşte voinţa poporului lor privitoare la soarta Banatului.

Numărul delegaţiilor a fost de mai multe mii şi regiunile ocupate actualmente de trupele sīrbe au ţinut dinadins să fie reprezentate integral şi fără nici o excepţie cu scopul ca deciziunile acestei Adunări să poată fi considerate ca voinţa matur exprimată a īntregului popor şvăbesc…

După ce s-a exprimat, prin glasul celor mai autorizaţi reprezentanţi, simpatia pentru poporul romān a cărui francheţe, dreptate, elan de civilizaţie şi larg liberalism au creat īntre noi şi ei, īn cursul secolelor de opresiune maghiară, o prietenie şi o colaborare dintre cele mai strīnse, adunarea a decis să trimită o delegaţie la Conferinţa de pace din Paris şi a votat īn unanimitate, rezoluţia următoare […].

Votīnd această rezoluţie de unire cu Romānia, adunarea naţională a poporului şvăbesc a ţinut să accentueze două fapte, pe care ne permitem, domnule preşedinte, să le supunem īn mod special atenţiei Dumneavoastră.

Este vorba mai īntīi de dorinţa puternic exprimată de unanimitatea adunării, ca tot poporul şvăbesc să fie reunit cu poporul romān, de civilizaţie superioară, pe care īl iubeşte şi pe care īl respectă şi de care se simte legat prin originea multor din fiii săi de rasă comună latină (o parte din şvabi sunt de origine franceză, italiană şi spaniol㠖 n.n.).

Secole de viaţă comună ne-au īnvăţat să apreciem pe vecinii şi conlocuitorii noştri la justa lor valoare şi experienţa din timpurile din urmă n-a făcut decīt să ne īntărească convingerea că numai unirea cu Romānia va putea să ne ofere garanţiile suficiente pentru existenţa şi progresul nostru.

[…] Īn urma faptului că principiile anunţate prin deciziunile Adunării de la Alba Iulia au fost puse de acum īn vigoare şi noi suntem siguri că ele vor fi aplicate la fel şi īn viitor, ne dau toate garanţiile că viaţa noastră naţională va fi respectată integral.

Celălalt punct capitol al rezoluţiei adunării naţionale a şvabilor din Banat este dorinţa ca Banatul să rămīnă īntreg şi să nu fie īmpărţit īntre două sau mai multe state, şi īn consecinţă să fie īn īntregime alipit Romāniei […].

Īn virtutea mandatului pe care subsemnaţii l-au primit de la Adunarea Naţională a poporului şvăbesc, vă rugăm, domnule preşedinte, să binevoiţi a aduce la cunoştinţa Conferinţei de pace toate consideraţiile susmenţionate, precum şi rezoluţia Adunării, cerīnd alipirea integrală a Banatului la Romānia.

Primiţi, vă rugăm, domnule preşedinte, asigurarea deosebitei noastre stime şi consideraţiuni.

ss. Dr. Ştefan Frecot,

ss. Dr. Andrei Buschmann

ss. Franz Timon

ss. Thomas Fernbacher

delegaţii Adunării Naţionale a şvabilor din Banat.

 

1919 august 19, Paris

Memoriul prezentat Conferintei de Pace de la Paris (personal presedintelui Georges Clémenceau) de catre delegatia svabilor din Banat, pentru mentinerea integritatii Banatului si unirea lui cu Romania.