Romānia este patria noastrć şi a tuturor romānilor.

     E Romānia celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispćruţi şi a celor ce va sć vie.

Barbu Ştefćnescu Delavrancea

Către poporul frate al germanilor bănăţeni!

       

     Īn baza dreptului de autodeterminare, īntreg poporul romān a proclamat unirea sa īn cadrul Regatului Romānia.

După cum se cunoaşte, romānii din Ardeal, Banat şi părţile ungureşti, īn marea lor Adunare Naţională ţinută la īntāi decembrie a [nul] t[recut] īn Alba Iulia, au luat hotărīrea unanimă de a īncorpora pentru totdeauna īn regatul Romānia toată regiunile romāneşti ale fostei Ungarii.

Romānii au deplina certitudine că Conferinţa de Pace va recunoaşte dreptul la unitate naţională a mult īncercatului popor romān şi [va] īncuviinţa unirea tuturor provinciilor romāneşti [...]

Īn acest moment sărbătoresc, īn care se īndeplineşte idealul nostru de popor, īn faţa căruia şi sārbii trebuie să se supună şi să-şi retragă trupele din Banat, īndreptăm   cuvīntul  nostru  către poporal  frate al  şvabilor bănăţeni.

Din numeroase afirmaţii, şi declaraţii ale membrilor marcanţi ai populaţiei germane din Banat, care ne-au parvenit oral şi īn scris, am văzut că aceasta seminţie doreşte şi īn totalitatea sa alipirea la noua patrie, la nou īnfăptuita Romānie Mare şi aşteaptă să-şi poată exprima liber şi neinfluenţat părerea sa.

Noi ştim că germani bănăţeni vor să urmeze exemplul fraţilor lor saşi din Ardeal, care au īnţeles just spiritul noii vremi īncepute, au tras īnvăţăminte din trecutul lor istoric şi prin Hotărīrea solemnă a Adunării Naţionale de la, Mediaş din 8 ianuarie a[nul] c[urent], plini de īncredere īntr-un viitor de existenţa şi demnitate ca popor, au proclamat alipirea lor la Romānia Mare, cucerindu-şi astfel un merit īn făurirea Romāniei Mari. Acum cīteva zile s-a pecetluit īn mod solemn la Bucureşti, unde s-au deplasat conducătorii politici ai saşilor, alianţa firească şi veşnic frăţească dintre romāni şi saşi.

Temelia Romāniei Mari este libertatea naţională şi egalitatea īn drepturi a tuturor popoarelor sale. Noi, romānii bănăţeni, am fost secole de-a rīndul huliţi, asupriţi, exploataţi, fără milă de către unguri, īmpiedicaţi de la progres cultural. Trecutul nostru aspru nu ne-a īnrăit şi nu a zămislit īn noi gīndul  de a ne impune ca stăpīni ai altora consideraţi inferiori, ci ne bucurăm că am obţinut cea ce (am dorit), pentru care am luptat atīt de greu şi am suferit atīt de mult: libertate, frăţie şi egalitate īn drepturi pentru toţi. Ceea ce noi am făgăduit popoarelor conlocuitoare nu a fost oferta unei oligarhii naţionale ajunsă la greu impas, ci o făgăduinţă dată cu bucurie de democraţia ajunsă la victorie.

Īntreaga Romānie Mare democratică promite concetăţenilor săi, ca atare şi vouă, germani bănăţeni, mai mult decīt statele vecine, deoarece ea garantează şi vă dă posibilitatea păstrării libere a limbii materne germane, a culturii voastre germane a modului şi fiinţei voastre germane şi a deplin confirmatei voastre puteri economice.

Alipirea populaţiei şvabe bănăţene la Romānia Mare va ridica numărul total al germanilor care locuiesc īn acest regat la aproximativ 750.000 suflete. Īn acest fel germanii din Romānia, uniţi şi solidari, vor putea constitui un factor important şi apreciat, īn  vreme ce divizaţi şi fărīmaţi ar pierde din importanţa politică.

Toate cercurile politice ale poporului romān sunt hotărīte să pune imediat germanii īn deplina trăire a unei libertăţi reale. Īn hotărīrea luată īn unanimitate, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a declarat deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor – menţionează hotărīrea – va fi instruit, administrat şi judecat īn limba sa de către proprii fii şi fiecare popor va fi reprezentat īn mod drept īn Corpurile legiuitoare.

Situaţiei nefireşti şi nedrepte, care a constrīns copiii voştri să uite limba maternă şi pe clericii voştri să propage īnvăţătura lui Dumnezeu īntr-o limbă străină, i se pregăteşte pentru totdeauna sfīrşitul.

Romānii şi şvabii germani din Banat au trăit īntotdeauna īn pace şi cea mai bună īnţelegere. Ei au purtat decenii de-a rīndul aceeaşi grea luptă īmpotriva duşmanului comun, şovinismul maghiar. Cu mīndrie şi satisfacţie ne putem referi la faptul că īn bătăliile electorale din anul 1905, 1906 şi 1910 conducătorii romānilor s-au angajat pentru ideea naţională germană a şvabilor bănăţeni. Buna īnţelegere din trecut este īncă o chezăşie şi o garanţie pentru colaborarea noastră de viitor.

După toate acestea nu mai poate apare nici o īndoială asupra atitudinii noastre sincere şi intenţiilor noastre loiale faţă de germanii bănăţeni. Şvabii şi romānii vor şti nu numai să se īnţeleagă şi să trăiască totdeauna īn pace, ci să se stimeze şi să se iubească. Germanii din banat nu vor mai fi ca pīnă acum contribuabili lipsiţi de drepturi, o masă exploatată, ţinută īn muţenie şi asuprită, ei nu vor mai constitui ca pīnă acum, īngrăşămīntul cultural al maghiarilor şi nu-i vor mai ajuta să plătească uriaşele, īnsumīnd multe miliarde, datorii de război, ci va fi un popor liber, prosper şi cu propria conştiinţă de sine care va colabora cu romānii la īnflorirea şi progresul unei patrii bogate şi fericite.

Īn această fermă convingere aşteptăm hotărārea poporului vostru şi vă īntindem, ca salutări cordiale, dreapta frăţească īntru pecetluirea legăturii veşnice.

Timişoara, la 10 februarie 1919                        

    Partidul Naţional Romān

 

 1919, februarie 10, Timisoara

Apelul P.N.R. din Banat adresat poporului frate al germanilor (svabilor) banateni, prin care il indeamna sa-si proclame aderarea la Unirea cu Romania, pe baza hotararilor M.A.N. de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.