|
Puteri
desemnate în Tractatul de faţă ca Principale Puteri aliate
şi asociate, BELGIA,
CHINA
,
CUBA, GRECIA, NICARAGUA, PANAMA, POLONIA; PORTUGALIA, ROMÂNIA, STATUL
SERBO-CROATO-SLOVEN, SIAM, CEHOSLOVACHIA,
constituind
împreună cu Principalele Puteri de mai sus, Puterile aliate şi
asociate, de o parte;
şi
UNGARIA
de altă
parte;
Considerând
că, în urma cererii fostului Guvern Imperial şi Regal al
Austro-Ungariei, un armistiţiu a fost acordat Austro-Ungariei la 3
Noemvrie 1918, de către Principalele Puteri aliate si asociate şi
completat în ce priveşte. Ungaria prin Convenţiunea Militară
din 13-Noemvrie: 1918, pentru ca un. Tractat de
pace să poată fi încheiat;
Considerând
că Puterile aliate şi asociate sunt de asemenea doritoare ca răsboiul
în care unele dintre ele au fost târâte pe rând, în mod direct sau
indirect, contra Austro-Ungariei, şi care îşi are origina în
declaraţiunea de răsboi adresată, la 28 Iulie 1914 de către
fostul Guvern Imperial şi Regal al Austro-Ungâriei, Serbiei, şi
în ostilităţile conduse de Germania, aliata Austro-Ungariei, să
facă ioc unei păci temeinice, drepte şi durabile;
Considerând
că fosta monarhie austro-ungară a încetat azi de a mai exista
si a făcut loc în Ungaria unui guvern naţional ungar;
Spre
acest sfârşit, Înaltele Părţi Contractante au desemnat
drept plenipotenţiari:
Preşedintele
Statelor-Unite ale Americei:
D.
Hugh. Campbell Wallace, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar
al Statelor-Unite ale Americei la Paris;
Maiestatea
sa Regele Regatului Unit al Marei Britanii şi Irlandei şi al
Teritoriilor Britanice de Peste Mări, împărat al Indiilor;
Prea
Onorabilul Edward-George Villiers. Conte de Derby, K. G., P. C., K. C. V.
O., C. B., Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Maiestăţii
Sale britanice la Paris;
Şi:
pentru Dominion al Canadei:
Onorabilul
Şir George Halsey Perley, K. C. M. G., înalt Comisar pentru Canada
în Regatul-Unit;
Pentru
Commonwealth al Australiei:
Prea
Onorabilul Andrew Fisher, Înalt Comisar pentru .Australia în
Regatul-Unit;
Pentru
Dominion al Nouei Zelande:
Onorabilul
Sir Thomas Mackenzie, K.-C. M. G., Înalt Comisar pentru Noua Zelandă
în Regatul-Unit;
Pentru
Uniunea Sud-Africană:
D.
Reginald Andrew Blankenberg, O.B.E., făcând funcţiuni de Înalt
Comisar pentru Uniunea Sud-Africană în Regatul-Unit;
Pentru
India;
Prea
Onorabilul Edward-George Villiers, Conte de Derby, K. G., P. C., K. C. V.
O., C. B., Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Maiestăţii
Sale britanice la Paris.
Preşedintele
Republicei Franceze:
D.
Alexandre Millerand, Preşedinte al Consiliului, Ministru al
Afacerilor Străine;
D.
Frederic François-Marsal, Ministrul Finanţelor;
D.
August Paul-Louis-Isaac, Ministrul Comerţului şi Industriei;
D.
Jules Cambon, Ambasador al Franţei;
D.
Georges Maurice Paleologue, Ambasador al Franţei, Secretar General al
Ministerului de Afaceri Străine;
Maiestatea
sa Regele Italiei:
Contele
Lelio Boniu Longare, Senator al Regatului, Ambasador extraordinar şi
plenipotenţiar al M. S. Regelui Italiei la Paris;
Contra
Amiralul Mario Grassi;
Maiestatea
sa Împăratul Japoniei:
D. K.
Matsui, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al M. S. Împăratului
Japoniei la Paris;
Maiestatea
sa Regele Belgilor:
D.
Jules van den Heuvel, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar,
Ministru de Stat;
D.
Rolin Jacquemyns, Membru al Institutului de drept internaţional
privat, Secretarul general al Delegaţiunei belgiene;
Preşedintele
Republicei Chineze:
D.
Vikyuin Wellington Koo;
D.
Sao-Ke Alfred Sze;
Preşedintele
Republicei Cubane:
Doctorul
Rafael Martinez Ortiz, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar
al Republicei Cubane la Paris;
Maiestatea
sa regele Elenilor:
...D.
Athos Romanos, Trimis extraordinar si Ministru plenipotenţiar al M.
S. Regelui Elenilor la Paris;
Preşedintele Republicei Nicaragua:
B.
Carlos A. :Villanueva,
Însărcinat cu Afaceri al Republicei Nicaragua la Paris;
Preşedintele
Republicei Panama;
D.
Raul A. Amador, Însărcinat cu Afaceri al Republicei Panama la Paris.
Preşedintele
Republicei Poloneze:
Principele
Eustache Sapieha, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar
al Republicei Poloneze la Londra;
D.
Erasme Pitz,
Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar al
Republicei Poloneze la Praga;
Preşedintele
Republicei Portugheze:
Doctorul
Alfonso Augusto da Costa, fost Preşedinte al
Consiliului de Miniştri; .
D. Joâo
Chagas, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar
al Republicei Portugheze la Paris;
Maiestatea
sa Regele României:
Doctorul
Ion Cantacuzino, Ministru de Stat;
D.
Nicolae Titulescu, fost Ministru, Secretar de Stat;
Maiestatea
sa Regele Sârbilor, Croaţilor si Slovenilor:
D.
Nicolae P. Pachitch, fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri;
D.
Ante Trumbic, Ministru al Afacerilor Străine;
D.
Ivan Zolger, Doctor în drept;
Maiestatea
sa Regele Siamului:
Alteţa
Sa Principele Charoon, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar
al M. S. Regelui Siamului la Paris;
Preşedintele
Republicei Ceho-Slovace:
D.
Eduard Beneš,. Ministru al Afacerilor Străine;
D.
Stephen Osusky, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar
al Republicei cehoslovace la Londra;
Ungaria:
D.
Gaston de Benard, Ministrul Muncei şi ocrotirei sociale;
D.
Alfred Drasche-Lázár de Thorda, Trimis extraordinar şi Ministru
plenipotenţiar; Care, după ce au schimbat deplinele lor puteri,
recunoscute în bună şi cuvenita formă, s-au înţeles
asupra dispoziţiunilor următoare:
De la
data punerii în vigoare a prezentului tratat, starea de război va
lua sfîrşit. Din acest moment şi sub rezerva dispoziţiilor
prezentului Tratat, vor exista relaţii oficiale între Puterile
Aliate şi Asociate şi Ungaria.
.........................................................................
Partea II
FRUNTARIILE UNGARIEI
Articolul
27
Fruntariile
Ungariei vor fi fixate după cum urmează:
(A se
vedea harta anexată).
1. Cu
Austria: .......................................
2. Cu
Statul Sârb-Croat-Sloven .........................
3. Cu
România ...................................
4. Cu
Cehoslovacia ...............................
3.
Fruntariile Ungariei cu România:
Dela
punctul mai sus definit, (o linie de determinat pe teren trecând între
localităţile Gyala şi Oszentivan şi între Obeb şi
Kubekhaza.) spre Est-Nord-Est si până la un punct de ales pe râul
Maros la aproximativ 3 kilometri 500 în amonte de podul căiei ferate
dela Mako la Szeged;
o
linie de determinat pe teren;
de
acolo, spre Sud-Est,
apoi
spre Nord-Est şi până la un punct de ales la aproximativ l
kilometru la Sud de staţiunea Nagylah:
Cursul
râului Maros spre amonte;
de acolo, spre Nord-Est şi până la eşindul limitei
administrative între comitatele, Csanad şi Arad la Nord-Nord-Vest de
Nemetpereg:
o
linie de determinat pe teren, trecând între Nagylak şi staţiunea
de cale ferată;
de
acolo, spre Est-Nord-Est şi până la un punct de fixat pe teren
între localităţile Battonya şi Tornya;
această
limită administrativă trecând la Nord de Nemetpereg şi de
Kispereg;
de
acolo şi până la cota 123 (aproximativ l kilometru 200 la Est
de Magosliget), punct comun celor trei fruntarii ale Ungariei, României
şi Ceho-Slovachiei (teritoriul rutean):
o
linie de determinat pe teren, trecând la Vest de Nagyvarjas, Kisvarjas
şi Nagyiratos, la Est de Dombegy haz, Kevermes şi de Elek, la
Vest de Ottlaka, Nay-Pel,
Gyula Varsand, Ant şi Illye, la Est de Gyula, Gyula-Vari şi
Kotegyan, tăind calea ferată dela Nagyszalonta la Gyula la
aproximativ 12 kilometri de Nagyszalonta şi între cele două
bifurcaţiuni pe cari le formează încrucişarea acestei căi
ferate cu cale ferată dela Szeghalom la Erdögyarak; trecând la Est
de Mebkerek, la Vest de Nagyszalonta şi de Marczihaza, la Est de
Geszt, la Vest de Atyas; Olah-Miklos şi de Rojt, la Est de Ugra
şi de Harasany, la Vest de Körösszeg şi de Körös-Tarjan, la
Est de Szakal şi de Berek-Boszormeny, la Vest de Borş, la Est de
Artand, la Vest Nagy-Szanto, la Est de Nagy-Kereki, la Vest de Pelbarthida
şi de Bihardioszeg, la Est de Kis-Marja, la Vest de Csokaly, la Est
de Nagyleta şi de Almosd, la Vest de Er-Selind, la Est de Bagamer, la
Vest de Er-Kenez şi de Ermihalyfalva, la Est de Szt-Gyorgy-Abrany
şi de Peneszlek, la Vest de Szamiszlo, Bere-Csomakoz, Feny, Csanalos,
Borvely şi de Domahida, la Est de Vallaj, la Vest de Csenger-Bagos
şi de Ovari, la Est de Csenger-Ujfalu, la Vest de Dara, la Est de
Csenger şi de Komlod-Totfalu, la Vest de Pete, la Est de Nagy-Gecz,
la Vest de Szaraz-Berek, la Est de Mehtelek, Garboloz şi de
Nagy-Hodos, la Vest de Fertös-Almas, la Est de Kis-Hodos, la Vest de
Nagy-Palad, la Est de Kis-Palad şi de Magosliget.
Articolul
28
Fruntariile
descrise prin Tractatul de faţa sunt indicate pentru părţile
lor definite, pe o hartă la scara 1/1.000.000, anexata la Tractatul
de fată. În caz de divergenţă între text şi hartă,
textul va avea precădere.
Articolul
29
Aceste
fruntarii vor fi trase pe teren de către Comisiuni de delimitare, a căror
compunere este fixată prin Tractatul de faţă sau va fi
fixată printr’un Tractat între Principalele Puteri aliate şi
asociate si Statele interesate sau unul din ele.
Ele
vor avea deplină putere, nu numai pentru determinarea fracţiunilor
definite sub numele de „linie de determinat pe teren”, dar şi
pentru revizuirea fracţiunilor definite prin linii administrative, în
cazul când unul din Statele interesate face cerere şi Comisiunea
aprobă oportunitatea (afară de fruntariile internaţionale
în fiinţă în August 1914, pentru cari rolul Comisiunilor se va
mărgini la restabilirea stâlpilor sau movilelor de fruntarie). Ele
îşi vor da silinţa, în aceste două cazuri, de a. urma cât
mai de aproape indicaţiunile date în Tractate, ţinând seamă
pe cât posibil de hotarele administrative şi de interesele economice
locale.
Deciziunile
Comisiunilor vor fi luate cu majoritate de voturi şi vor fi
obligatorii pentru părţile interesate.
Cheltuielile
Comisiunilor de delimitare vor cade, în părţi egale, în
sarcina celor două State interesate.
............................................................................
Articolul
35
Procesele-verbale
definitive de delimitare, hărţile şi documentele anexate
vor fi întocmite în triplu original, din cari două vor fi transmise
Guvernelor statelor limitrofe, şi al treilea va fi transmis
Guvernului Republicei franceze, care va libera copii autentice Puterilor
semnatare ale Tractatului de faţă.
..............................................................................
Secţiunea III
România
Articolul
45
Ungaria
renunţă, în ceeace o priveşte, în favoarea României, la
toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii
austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt
fixate la articolul 27. Partea II (Fruntariile Ungariei) şi
recunoscute prin prezentul Tractat sau prin orice alte Tractate încheiate
în scop de a regula afacerile actuale, ca făcând i parte din România.
Articolul
46
O
comisiune compusă din şapte membri, din cari cinci vor fi numiţi
de principalele Puteri aliate şi asociate, unul de România şi
unul de Ungaria; se va constitui în cursul celor 15 zile dela punerea în
vigoare a Tractatului de faţă pentru a fixa la faţa locului
traseul liniei de fruntarie descrisă la articolul 27—3°, Partea II
(Fruntariile Ungariei).
Articolul
47
România
recunoaşte şi confirmă faţă de Ungaria
angajamentul de a consimţi la inserţiunea într’un Tractat cu
Principalele Puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe
cari aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti în România
interesele locuitorilor ce se deosibesc prin rassă, limbă sau
religiune de majoritatea populaţiunii, precum si pentru a ocroti
libertatea transitului şi a aplica un regim echitabil comerţului
celorlalte naţiuni.
Proporţia
şi natura sarcinelor financiare ale Ungariei pe cari România va avea
să le ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub suveranitatea ei vor
fi fixate conform cu articolul 186, Partea IX (Clauze financiare),
Tractatului de faţă.
Convenţiuni
ulterioare vor regula toate chestiunile cari n’ar fi regulate prin
Tractatul de faţă şi cari ar putea lua naştere din
cesiunea zisului teritoriu.
.................................................................................
Secţiunea VI
Protecţia minorităţilor
Articolul
54
Ungaria
se obligă ca stipulaţiunile conţinute în secţiunea de
faţă să fie recunoscute ca legi fundamentale, astfel ca
nici o lege, nici un regulament şi nici un act oficial să nu fie
în contrazicere sau în opoziţiune cu aceste stipulaţiuni
şi că nici o lege, nici un regulament şi nici un act
oficial să nu aibă precădere faţă de ele.
Articolul
55
Ungaria
se obligă să acorde tuturor locuitorilor Ungariei, fără
deosebire de naştere, de naţionalitate; de limbă, de rassă
sau de religiune, deplina şi întreaga protecţiune a vieţii
şi libertăţii lor.
Toţi
locuitorii Ungariei vor avea dreptul la liberul exerciţiu, atât
public cât şi privat, al oricărei credinţe, religiuni sau
confesiuni, a căror practicare nu va fi incompatibilă cu ordinea
publică şi cu bunele moravuri.
Articolul
56
Ungaria
recunoaşte ca supuşi (ressortissants) unguri, de plin drept
şi fără nici o formalitate, toate persoanele având
indigenatul (pertinenza) pe teritoriul ungar la data punerii în vigoare a
Tractatului de faţă şi, cari nu sunt supuşi ai unui
alt Stat.
Articolul
57
Naţionalitatea ungară va fi obţinută de plin drept, prin
singurul fapt al naşterii pe teritoriul ungar, de orice persoană
care nu poate prin naştere invoca vreo altă naţionalitate.
.............................................................................
Secţiunea
VII
Clauze cu privire la naţionalitate
Articolul
61
Orice
persoană având indigenatul (pertinenza) pe un teritoriu făcând
parte anterior din teritoriile fostei monarhii austro-ungare, va dobândi,
de plin drept si cu excluderea naţionalităţii ungare, naţionalitatea
Statului ce exercită suveranitatea asupra zisului teritoriu.
Articolul
62
Contra
dispoziţiunilor articolului 61, presoanele cari au obţinut
indigenatul după l Ianuarie 1910 într’un teritoriu transferat
Statului sârb-croat-sloven sau Statului ceho-slovac, în virtutea
Tractatului de faţa, nu
vor dobândi naţionalitatea serbă-croată-slovenă
sau ceho-slovacă decât cu condiţiunea de a obţine autorizaţiunea
Statului sârb-croat-sloven sau Statului ceho-slovac, după cum va fi
cazul.
Daca
autorizaţiunea prevăzută la alineatul precedent nu este dată
sau este-refuzată, interesaţii vor dobândi de plin drept naţionalitatea
Statului ce exercită
suveranitatea asupra teritoriului în care ei îşi aveau mai înainte
indigenatul.
Articolul
63
Persoanele
mai în vârstă de 18 ani, cari pierd naţionalitatea lor ungară
şi dobândesc de plin drept o nouă naţionalitate în
virtutea articolului 61, vor avea facultatea, în cursul unei perioade de
un an dela punerea în vigoare a Tractatului de faţă, să
opteze pentru naţionalitatea Statului în care aveau indigenatul lor
mai înainte de a dobândi indigenatul în teritoriul transferat.
Opţiunea
soţului atrage după sine pe aceea a soţiei şi opţiunea
părinţilor va atrage după sine pe aceea a copiilor mai mici
de 18 ani.
Persoanele
cari. au exercitat dreptul de opţiune prevăzut mai sus vor
trebui, în cele 12 luni ce urmează, să-şi mute domiciliul
în Statul în favoarea căruia vor fi optat.
Ele
vor fi libere să păstreze bunurile imobile ce posedă pe
teritoriul celuilalt Stat unde îşi avuseseră domiciliul mai înainte
de opţiunea lor.
Ele
vor putea lua cu ele bunurile mobile de orice natură, fără
ca pentru aceasta să li se impune vreun drept sau vreo taxă, fie
de ieşire, fie de intrare.
………………………………………………………………
Secţiunea VIII
Dispoziţiuni
particulare
Articolul
177
Ungaria
va restitui respectiv fiecăruia din guvernele aliate sau asociate
interesate, toate actele, documentele şi memoriile istorice aflate în
stabilimentele ei publice care au o legătură directă cu
istoria teritoriilor cedate şi cari au fost ridicate din aceste
teritorii dela 1 ianuarie 1868. În ce priveşte Italia aceasta din
urmă perioada va începe dela data proclamării regatului (1861)
…………………………
Extras
din “Mărturii, 1918”, vol. VI, “Desăvârşirea unităţii
naţional-statale a poporului român, recunoaşterea ei internaţională”.
|
