România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Extrase din:

 Tratatul de Pace între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Protocol şi Declaraţie 1920 iunie 4, Trianon

(Tratatul de Pace cuprinde 364 articole)

 STATELE-UNITE ALE AMERICEI, IMPERIUL BRITANIC, FRANŢA, ITALIA ŞI, JAPONIA

 

        Puteri desemnate în Tractatul de faţă ca Principale Puteri aliate şi asociate, BELGIA, CHINA , CUBA, GRECIA, NICARAGUA, PANAMA, POLONIA; PORTUGALIA, ROMÂNIA, STATUL SERBO-CROATO-SLOVEN, SIAM, CEHOSLOVACHIA,

      constituind împreună cu Principalele Puteri de mai sus, Puterile aliate şi asociate, de o parte;

şi UNGARIA 

de altă parte;

Considerând că, în urma cererii fostului Guvern Imperial şi Regal al Austro-Ungariei, un armistiţiu a fost acordat Austro-Ungariei la 3 Noemvrie 1918, de către Principalele Puteri aliate si asociate şi completat în ce priveşte. Ungaria prin Convenţiunea Militară din 13-Noemvrie: 1918, pentru ca un. Tractat de pace să poată fi încheiat;

Considerând că Puterile aliate şi asociate sunt de asemenea doritoare ca răsboiul în care unele dintre ele au fost târâte pe rând, în mod direct sau indirect, contra Austro-Ungariei, şi care îşi are origina în declaraţiunea de răsboi adresată, la 28 Iulie 1914 de către fostul Guvern Imperial şi Regal al Austro-Ungâriei, Serbiei, şi în ostilităţile conduse de Germania, aliata Austro-Ungariei, să facă ioc unei păci temeinice, drepte şi durabile;

Considerând că fosta monarhie austro-ungară a încetat azi de a mai exista si a făcut loc în Ungaria unui guvern naţional ungar;

Spre acest sfârşit, Înaltele Părţi Contractante au desemnat drept pleni­potenţiari:

Preşedintele Statelor-Unite ale Americei:

D. Hugh. Campbell Wallace, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor-Unite ale Americei la Paris;

Maiestatea sa Regele Regatului Unit al Marei Britanii şi Irlandei şi al Teritoriilor Britanice de Peste Mări, împărat al Indiilor;

Prea Onorabilul Edward-George Villiers. Conte de Derby, K. G., P. C., K. C. V. O., C. B., Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Maiestăţii Sale britanice la Paris;

Şi: pentru Dominion al Canadei:

Onorabilul Şir George Halsey Perley, K. C. M. G., înalt Comisar pentru Canada în Regatul-Unit;

Pentru Commonwealth al Australiei:

Prea Onorabilul Andrew Fisher, Înalt Comisar pentru .Australia în Regatul-Unit;

Pentru Dominion al Nouei Zelande:

Onorabilul Sir Thomas Mackenzie, K.-C. M. G., Înalt Comisar pentru Noua Zelandă în Regatul-Unit;

Pentru Uniunea Sud-Africană:

D. Reginald Andrew Blankenberg, O.B.E., făcând funcţiuni de Înalt Comisar pentru Uniunea Sud-Africană în Regatul-Unit;

Pentru India;

Prea Onorabilul Edward-George Villiers, Conte de Derby, K. G., P. C., K. C. V. O., C. B., Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Maiestăţii Sale britanice la Paris.

Preşedintele Republicei Franceze:

D. Alexandre Millerand, Preşedinte al Consiliului, Ministru al Afacerilor Străine;

D. Frederic François-Marsal, Ministrul Finanţelor;

D. August Paul-Louis-Isaac, Ministrul Comerţului şi Industriei;

D. Jules Cambon, Ambasador al Franţei;

D. Georges Maurice Paleologue, Ambasador al Franţei, Secretar General al Ministerului de Afaceri Străine;

Maiestatea sa Regele Italiei:

Contele Lelio Boniu Longare, Senator al Regatului, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al M. S. Regelui Italiei la Paris;

Contra Amiralul Mario Grassi;

Maiestatea sa Împăratul Japoniei:

D. K. Matsui, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al M. S. Împăratului Japoniei la Paris;

Maiestatea sa Regele Belgilor:

D. Jules van den Heuvel, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar, Ministru de Stat;

D. Rolin Jacquemyns, Membru al Institutului de drept internaţional privat, Secretarul general al Delegaţiunei belgiene;

Preşedintele Republicei Chineze:

D. Vikyuin Wellington Koo;

D. Sao-Ke Alfred Sze;

Preşedintele Republicei Cubane:

Doctorul Rafael Martinez Ortiz, Trimis extraordinar şi Ministru pleni­potenţiar al Republicei Cubane la Paris;

Maiestatea sa regele Elenilor:

...D. Athos Romanos, Trimis extraordinar si Ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui Elenilor la Paris;

Preşedintele Republicei Nicaragua:

B. Carlos A. :Villanueva, Însărcinat cu Afaceri al Republicei Nicaragua la Paris;

Preşedintele Republicei Panama;

D. Raul A. Amador, Însărcinat cu Afaceri al Republicei Panama la Paris.

Preşedintele Republicei Poloneze:

Principele Eustache Sapieha, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar al Republicei Poloneze la Londra;

D. Erasme   Pitz,  Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar al Republicei Poloneze la Praga;

Preşedintele Republicei Portugheze:

Doctorul Alfonso Augusto da Costa, fost Preşedinte al  Consiliului de Miniştri; .

D. Joâo Chagas, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar   al Republicei Portugheze la Paris;

Maiestatea sa Regele României:

Doctorul Ion Cantacuzino, Ministru de Stat;

D. Nicolae Titulescu, fost Ministru, Secretar de Stat;

Maiestatea sa Regele Sârbilor, Croaţilor si Slovenilor:

D. Nicolae P. Pachitch, fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri;

D. Ante Trumbic, Ministru al Afacerilor Străine;

D. Ivan Zolger, Doctor în drept;

Maiestatea sa Regele Siamului:

Alteţa Sa Principele Charoon, Trimis extraordinar şi Ministru pleni­potenţiar al M. S. Regelui Siamului la Paris;

Preşedintele Republicei Ceho-Slovace:

D. Eduard Beneš,. Ministru al Afacerilor Străine;

D. Stephen Osusky, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar al Republicei cehoslovace la Londra;

Ungaria:

D. Gaston de Benard, Ministrul Muncei şi ocrotirei sociale;

D. Alfred Drasche-Lázár de Thorda, Trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar; Care, după ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute în bună şi cuvenita formă, s-au înţeles asupra dispoziţiunilor următoare:

De la data punerii în vigoare a prezentului tratat, starea de război va lua sfîrşit. Din acest moment şi sub rezerva dispoziţiilor prezentului Tratat, vor exista relaţii oficiale între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

.........................................................................

 

Partea II

FRUNTARIILE UNGARIEI

 

Articolul 27

Fruntariile Ungariei vor fi fixate după cum urmează:

(A se vedea harta anexată).

1. Cu Austria: .......................................

2. Cu Statul Sârb-Croat-Sloven .........................

3. Cu România ...................................

4. Cu Cehoslovacia ...............................

3. Fruntariile Ungariei cu România:

Dela punctul mai sus definit, (o linie de determinat pe teren trecând între localităţile Gyala şi Oszentivan şi între Obeb şi Kubekhaza.) spre Est-Nord-Est si până la un punct de ales pe râul Maros la aproximativ 3 kilometri 500 în amonte de podul căiei ferate dela Mako la Szeged;

o linie de determinat pe teren; 

de acolo, spre Sud-Est,

apoi spre Nord-Est şi până la un punct de ales la aproximativ l kilometru la Sud de staţiunea Nagylah:

Cursul râului Maros spre amonte;

de acolo, spre Nord-Est şi până la eşindul limitei administrative între comitatele, Csanad şi Arad la Nord-Nord-Vest de Nemetpereg:

o linie de determinat pe teren, trecând între Nagylak şi staţiunea de cale ferată;

de acolo, spre Est-Nord-Est şi până la un punct de fixat pe teren între localităţile Battonya şi Tornya;

această limită administrativă trecând la Nord de Nemetpereg şi de Kispereg;

de acolo şi până la cota 123 (aproximativ l kilometru 200 la Est de Magosliget), punct comun celor trei fruntarii ale Ungariei, României şi Ceho-Slovachiei (teritoriul rutean):

o linie de determinat pe teren, trecând la Vest de Nagyvarjas, Kisvarjas şi Nagyiratos, la Est de Dombegy haz, Kevermes şi de Elek, la Vest  de Ottlaka, Nay-Pel, Gyula Varsand, Ant şi Illye, la Est de Gyula, Gyula-Vari şi Kotegyan, tăind calea ferată dela Nagyszalonta la Gyula la aproximativ 12 kilometri de Nagyszalonta şi între cele două bifurcaţiuni pe cari le formează încrucişarea acestei căi ferate cu cale ferată dela Szeghalom la Erdögyarak; trecând la Est de Mebkerek, la Vest de Nagyszalonta şi de Marczihaza, la Est de Geszt, la Vest de Atyas; Olah-Miklos şi de Rojt, la Est de Ugra şi de Harasany, la Vest de Körösszeg şi de Körös-Tarjan, la Est de Szakal şi de Berek-Boszormeny, la Vest de Borş, la Est de Artand, la Vest Nagy-Szanto, la Est de Nagy-Kereki, la Vest de Pelbarthida şi de Bihardioszeg, la Est de Kis-Marja, la Vest de Csokaly, la Est de Nagyleta şi de Almosd, la Vest de Er-Selind, la Est de Bagamer, la Vest de Er-Kenez şi de Ermihalyfalva, la Est de Szt-Gyorgy-Abrany şi de Peneszlek, la Vest de Szamiszlo, Bere-Csomakoz, Feny, Csanalos, Borvely şi de Domahida, la Est de Vallaj, la Vest de Csenger-Bagos şi de Ovari, la Est de Csenger-Ujfalu, la Vest de Dara, la Est de Csenger şi de Komlod-Totfalu, la Vest de Pete, la Est de Nagy-Gecz, la Vest de Szaraz-Berek, la Est de Mehtelek, Garboloz şi de Nagy-Hodos, la Vest de Fertös-Almas, la Est de Kis-Hodos, la Vest de Nagy-Palad, la Est de Kis-Palad şi de Magosliget.

 

Articolul 28

Fruntariile descrise prin Tractatul de faţa sunt indicate pentru părţile lor definite, pe o hartă la scara 1/1.000.000, anexata la Tractatul de fată. În caz de divergenţă între text şi hartă, textul va avea precădere.

 

Articolul 29

Aceste fruntarii vor fi trase pe teren de către Comisiuni de delimitare, a căror compunere este fixată prin Tractatul de faţă sau va fi fixată printr’un Tractat între Principalele Puteri aliate şi asociate si Statele interesate sau unul din ele.

Ele vor avea deplină putere, nu numai pentru determinarea fracţiunilor definite sub numele de „linie de determinat pe teren”, dar şi pentru revizuirea fracţiunilor definite prin linii administrative, în cazul când unul din Statele interesate face cerere şi Comisiunea aprobă oportunitatea (afară de fruntariile internaţionale în fiinţă în August 1914, pentru cari rolul Comisiunilor se va mărgini la restabilirea stâlpilor sau movilelor de fruntarie). Ele îşi vor da silinţa, în aceste două cazuri, de a. urma cât mai de aproape indicaţiunile date în Tractate, ţinând seamă pe cât posibil de hotarele administrative şi de interesele economice locale.

Deciziunile Comisiunilor vor fi luate cu majoritate de voturi şi vor fi obligatorii pentru părţile interesate.

Cheltuielile Comisiunilor de delimitare vor cade, în părţi egale, în sarcina celor două State interesate.

............................................................................

 

Articolul 35

Procesele-verbale definitive de delimitare, hărţile şi documentele anexate vor fi întocmite în triplu original, din cari două vor fi transmise Guvernelor statelor limitrofe, şi al treilea va fi transmis Guvernului Republicei franceze, care va libera copii autentice Puterilor semnatare ale Tractatului de faţă.

..............................................................................

 

Secţiunea III

România

 

Articolul 45

Ungaria renunţă, în ceeace o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la articolul 27. Partea II (Fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul Tractat sau prin orice alte Tractate încheiate în scop de a regula afacerile actuale, ca făcând i parte din România.

 

Articolul 46

O comisiune compusă din şapte membri, din cari cinci vor fi numiţi de principalele Puteri aliate şi asociate, unul de România şi unul de Ungaria; se va constitui în cursul celor 15 zile dela punerea în vigoare a Tractatului de faţă pentru a fixa la faţa locului traseul liniei de fruntarie descrisă la articolul 27—3°, Partea II (Fruntariile Ungariei).

 

Articolul 47

România recunoaşte şi confirmă faţă de Ungaria angajamentul de a consimţi la inserţiunea într’un Tractat cu Principalele Puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe cari aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor ce se deosibesc prin rassă, limbă sau religiune de majoritatea populaţiunii, precum si pentru a ocroti libertatea transitului şi a aplica un regim echitabil comerţului celorlalte naţiuni.

Proporţia şi natura sarcinelor financiare ale Ungariei pe cari România va avea să le ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub suveranitatea ei vor fi fixate conform cu articolul 186, Partea IX (Clauze financiare), Tractatului de faţă.

Convenţiuni ulterioare vor regula toate chestiunile cari n’ar fi regulate prin Tractatul de faţă şi cari ar putea lua naştere din cesiunea zisului teritoriu.

.................................................................................

 

Secţiunea VI

Protecţia minorităţilor

 

Articolul 54

Ungaria se obligă ca stipulaţiunile conţinute în secţiunea de faţă să fie recunoscute ca legi fundamentale, astfel ca nici o lege, nici un regulament şi nici un act oficial să nu fie în contrazicere sau în opoziţiune cu aceste stipulaţiuni şi că nici o lege, nici un regulament şi nici un act oficial să nu aibă precădere faţă de ele.

 

Articolul 55

Ungaria se obligă să acorde tuturor locuitorilor Ungariei, fără deosebire de naştere, de naţionalitate; de limbă, de rassă sau de religiune, deplina şi întreaga protecţiune a vieţii şi libertăţii lor.

Toţi locuitorii Ungariei vor avea dreptul la liberul exerciţiu, atât public cât şi privat, al oricărei credinţe, religiuni sau confesiuni, a căror practicare nu va fi incompatibilă cu ordinea publică şi cu bunele moravuri.

 

Articolul 56

Ungaria recunoaşte ca supuşi (ressortissants) unguri, de plin drept şi fără nici o formalitate, toate persoanele având indigenatul (pertinenza) pe teritoriul ungar la data punerii în vigoare a Tractatului de faţă şi, cari nu sunt supuşi ai unui alt Stat.

 

Articolul 57

Naţionalitatea ungară va fi obţinută de plin drept, prin singurul fapt al naşterii pe teritoriul ungar, de orice persoană care nu poate prin naştere invoca vreo altă naţionalitate.  

.............................................................................

Secţiunea VII   

Clauze cu privire la naţionalitate

 

Articolul 61

Orice persoană având indigenatul (pertinenza) pe un teritoriu făcând parte anterior din teritoriile fostei monarhii austro-ungare, va dobândi, de plin drept si cu excluderea naţionalităţii ungare, naţionalitatea Statului ce exercită suveranitatea asupra zisului teritoriu.

 

Articolul 62

Contra dispoziţiunilor articolului 61, presoanele cari au obţinut indigenatul după l Ianuarie 1910 într’un teritoriu transferat Statului sârb-croat-sloven sau Statului ceho-slovac, în virtutea Tractatului de faţa,  nu  vor dobândi naţionalitatea serbă-croată-slovenă sau ceho-slovacă decât cu condiţiunea de a obţine autorizaţiunea Statului sârb-croat-sloven sau Statului ceho-slovac, după cum va fi cazul.

Daca autorizaţiunea prevăzută la alineatul precedent nu este dată sau este-refuzată, interesaţii vor dobândi de plin drept naţionalitatea Statului  ce exercită suveranitatea asupra teritoriului în care ei îşi aveau mai înainte indigenatul.

 

Articolul 63

Persoanele mai în vârstă de 18 ani, cari pierd naţionalitatea lor ungară şi dobândesc de plin drept o nouă naţionalitate în virtutea articolului 61, vor avea facultatea, în cursul unei perioade de un an dela punerea în vigoare a Tractatului de faţă, să opteze pentru naţionalitatea Statului în care aveau indigenatul lor mai înainte de a dobândi indigenatul în teritoriul transferat.

Opţiunea soţului atrage după sine pe aceea a soţiei şi opţiunea părinţilor va atrage după sine pe aceea a copiilor mai mici de 18 ani.

Persoanele cari. au exercitat dreptul de opţiune prevăzut mai sus vor trebui, în cele 12 luni ce urmează, să-şi mute domiciliul în Statul în favoarea căruia vor fi optat.

Ele vor fi libere să păstreze bunurile imobile ce posedă pe teritoriul celuilalt Stat unde îşi avuseseră domiciliul mai înainte de opţiunea lor.

Ele vor putea lua cu ele bunurile mobile de orice natură, fără ca pentru aceasta să li se impune vreun drept sau vreo taxă, fie de ieşire, fie de intrare.

………………………………………………………………

 

Secţiunea VIII  

Dispoziţiuni particulare

 

Articolul 177

Ungaria va restitui respectiv fiecăruia din guvernele aliate sau asociate interesate, toate actele, documentele şi memoriile istorice aflate în stabilimentele ei publice care au o legătură directă cu istoria teritoriilor cedate şi cari au fost ridicate din aceste teritorii dela 1 ianuarie 1868. În ce priveşte Italia aceasta din urmă perioada va începe dela data proclamării regatului (1861)

…………………………

 

Extras din “Mărturii, 1918”, vol. VI, “Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român, recunoaşterea ei internaţională”.