În anul 1924, în Piaţa Unirii, astăzi Piaţa
centrală în faţa Palatului Primăriei Cernăuţilor,
pe un spaţiu larg, încadrat de un mic scuar de verdeaţă
şi copaci, pe memorabilul loc unde, la 28 noiembrie 1918, românii
au încins Hora Unirii, a fost ridicat MONUMENTUL UNIRII - opera artiştilor
români Victor Ştefănescu - arhitect şi Teodor Burcă
- sculptor -
MONUMENTUL
UNIRII, reprezintă chipul în bronz al unui soldat român în
plină armătură, având, în stânga un drapel iar în
faţă, stând în genunchi, o fată: BUCOVINA RECUNOSCĂTOARE.
Grupul statuar
era aşezat pe un postament rotund, iar zidul în formă de
semicerc, era încins cu basoreliefuri din bronz, reprezentând scene
din istoria românilor (legenda lui Dragoş Vodă, cu Molda de
pe unde a venit numele de Moldova, decapitarea în condiţiile
dramatice ale anului 1777, a domnitorului Grigore Ghica Vodă),
precum şi scene din epopeea primului război mondial.
În spatele
monumentului era aşezat pe un soclu, un zimbru din bronz care
strivea sub picioare, vulturul austriac cu două capete.
După
ocuparea Bucovinei de către sovietici acest monument care
simboliza lupta istorică de veacuri a românilor, pentru UNIRE a
fost demolat. După revenirea administraţiei româneşti
la Cernăuţi, în iulie 1941, pe acelaş amplasament al
pieţei din faţa Primăriei din Cernăuţi a fost
executată o replică a MONUMENTULUI UNIRII.
MONUMENTUL UNIRII
a fost distrus a doua oară după anul 1944 fără să
mai fie refăcut până în zilele noastre.
În prezent mai
există un singur fragment al acestei opere de artă şi
anume: zimbrul Moldovei,
strivind vulturul austriac alături de două basoreliefuri ce
au aparţinut importantului proiect al Monumentului Unirii care se
găsesc la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
Extras
din
"Cloporul
Bucovinei" nr. 7/2008
Redacţia
|
|
|