România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Repere filatelice: Mihai Viteazul

 

 Anul acesta, la 1 noiembrie s-au împlinit 410 ani de când Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în Alba Iulia. Pentru prima dată în istoria românilor, Mihai Viteazul a reuşit unirea celor trei Principate Române. Chiar dacă a fost de scurtă durată, Unirea celor trei Principate Române a rămas în istorie ca un simbol al unităţii românilor.

Născut în familia Basarabilor, fiul lui Pătraşcu cel Bun şi frate cu Petru Cercel, Mihai Viteazul a dispus de o avere impresionantă, un domeniu ce număra 129 de sate şi 20 părţi de sate, printre cele mai mari din vremea sa.

În 1593, Mihai Viteazul devine domn al Ţării Româneşti. Ajutat de trupele româneşti, Mihai alege calea luptei deschise, împotriva turcilor.

La 13 august 1595, Mihai obţine victoria asupra lui Sinan Paşa la Călugăreni , pe câmpul de luptă cad 7000 de ostaşi turci,  este capturat steagul verde al profetului.

După războiul antiotoman şi câştigarea independenţei Ţării Româneşti, ţelul lui Mihai Viteazul era pe punctul de a fi împlinit. Pentru aceasta, Mihai Viteazul avea nevoie de aliaţi puternici şi loiali. Pe 9 iunie 1598, Mihai Viteazul a semnat tratatul de prietenie şi alianţă militară cu Rudolf al II-lea la Mănăstirea Dealul. Împăratul se angaja să plătească 5.000 de oşteni pentru acţiuni antiotomane, iar lui Mihai i se garanta o domnie ereditară în Ţara Românească. Negustorii români aveau o deplină libertate comercială în Transilvania şi Ungaria.

Pentru îndeplinirea ţelurilor sale, Mihai a adoptat “Planul dacic” reunirea sub o singură autoritate a tuturor românilor care reprezenta singura cale de afirmare a românilor.

Forţe ale Ţării Româneşti intră în Transilvania în două mari coloane, una condusă de Mihai Viteazul şi cealaltă de fraţi Buzeşti. Pe 28 octombrie 1599, prin victoria de la Şelimbăr (lângă Sibiu), Andrei Bathoty este prins şi ucis de secui.

La 1 noiembrie 1599, Mihai îşi făcea intrarea triumfală în Alba Iulia, iar unirea Transilvaniei era realizată.

În mai 1600 este cucerită Moldova, iar într-un hrisov emis la 27 mai 1600, Mihai se intitula “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”. Mihai îşi confecţionează pecetea pe care figurează cele trei ţări româneşti surori, iar capitala se stabileşte la Iaşi.

Prin acţiunile sale, Mihai a reuşit să smulgă Imperiului Habsburgic recunoaşterea ca domn al Ţării Româneşti şi Moldovei şi guvernator al Transilvaniei cu titlul de principe, ceea ce a determinat coalizarea tuturor forţelor nemulţumite de apariţia în regiune a unei noi puteri.

Astfel, la 18 septembrie 1600, Mihai a fost învins de Basta în lupta ce s-a dat la Mirăslău , ceea ce a însemnat pierderea Ardealului.

Oastea condusă de Zamoyski intră în Moldova, iar pe 27 septembrie 1600, Suceava s-a predat, iar Movileştii redobândesc Moldova. Pentru o lună este înscăunat Simion Movilă iar în noiembrie pierde şi tronul de la Târgovişte.

În martie 1601, Mihai este primit în audienţă la Împăratul Rudolf al II-lea şi primeşte 10.000 de taleri pentru echiparea unei oşti. În mai 1601 are loc împăcarea cu Basta, după ce trupele lor au fost adunate, iar joncţiunea are loc la începutul lunii iulie 1601. la 3 august, la Guraslău Mihai îl învinge pe Sigismund Bathory. Simion Movilă a fost îndepărtat şi scaunul Ţării Româneşti îl aştepta.

Dar Mihai a fost asasinat la Cîmpia Turzii la 9 august 1601, iar aceasta a corespuns ţelurilor imperiale.

Mihai Viteazul a rămas în istoria poporului român ca un simbol al trupei antiotomane şi al unităţii românilor, iar până la realizarea ţelurilor sale a trebuit să mai treacă 317 ani.

În campania “Mari Români”, organizată de televiziunea Română în anul 2006, Mihai Viteazul se situează pe locul patru în topul celor mai populari şi mai iubiţi români ai tuturor timpurilor.

Prima emisiunea filatelică românească în care apare Mihai Viteazul a fost pusă în circulaţie în anul 1922, 5 octombrie şi se intitulează “Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia. Emisiunea este formată din 7 timbre, iar pe timbrul cu valoarea nominală de2 lei apar Mihai Viteazul şi Regele Ferdinand, iar preţul emisiunii este de 3,5 euro seria dantelat, şi 25 o euro nedantelată.

În anul 1927, 15 martie a apărut emisiunea filatelică “50 de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Geografie”. Emisiunea este formată din 5 timbre, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 3+7 lei apere Mihai Viteazul.

În anul 1929, 10 mai a apărut emisiunea filatelică “10 ani de la Unirea Transilvaniei ”. Emisiunea este formată  din 6 timbre. Pe timbru cu valoarea nominală de 1 lei apar Regele Ferdinand, Mhai Viteazul, Ştefan cel Mare, Ioan Corvin şi Constantin Brâncoveanu, iar pe timbru cu valoarea nominală de 4 lei apare Mihai Viteazul.

În anul 1938, 8 iunie a apărut emisiunea filatelică “Straja Ţării – Voievozii”. Emisiunea este formată din 11 timbre, iar pe timbrul cu valoarea nominală de4 6+2 lei apare Mihai Viteazul. Preţul emisiunii este 45 euro seria dantelată şi 550 euro seria nedantelată.

În anul 1945, 1 martie a apărut emisiunea filatelică “Pentru Ardeleni”. Emisiunea este formată din 11 timbre, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei apare Mihai Viteazul.

În anul 1946 a fost pusă în circulaţie emisniunea “Timbrul statistic”, formată din 4 timbre, pe care apar Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, având preţul de 11 euro.

În anul 1968, 15 noiembrie a apărut emisiunea filatelică “Ziua Mărcii Poştale Româneşti”, formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 0,55 lei ce ilustrează “Dâmboviţa, Curtea Arsă şi morile lui Mihai Vodă”.

În anul 1968, 24 decembrie a apărut emisinea filatelică “Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu Românie”. Emisinea este formată din 3 timbre şi o coliţă nedantelată, ce are în componenţă cele 3 timbre ale seriei. Timbrul cu valoarea nominală de 0,55 lei ilustrează intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia.

În anul 1975, 15 iulie a apărut emisiunea filatelică “375 de ani de la prima unire Politică a Ţărilor Române sub Mihai Viteazul”, formată din 3 timbre şi o coliţă nedantelată ... Pe toate timbrele emisiunii apare Mihai Viteazul. Timbrul cu valoarea nominală de 0,55 lei prezintă portretul lui Mihai Viteazul, după o pictură a lui Aezidius Sadeler, timbrul cu valoare nominală de 1,20 lei îl reprezintă pe Mihai Viteazul primind daruri din partea solilor turci, timbrul cu valoarea nominală de 2,75 lei îl prezintă pe Mihai Viteazul la Călugăreni , după picturile lui Theodor Aman, iar timbrul coliţei nedantelate prezintă Statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti.

În anul 1976, 25 iulie a apărut emisiunea filatelică „Colaborarea cultural-economică intereuropeană” formată din două timbre, emisiune ce a apărut şi în bloc de 4 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,45 lei este reprezentat un vas de porţelan cu chipul lui Mihai Viteazul. Preţul emisiunii este de 12 euro.

În anul 1993, 11 februarie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Monumente istorice distruse”, formată din 4 timbre. Pe timbrul cu valoare nominală de 10 lei este ilustrată Mănăstirea Mihai Vodă. Preţul emisunii este de 1,1 euro.

În anul 1994, 23 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Decoraţii Militare Româneşti”, formată din 4 timbre. Emisiunea a apărut în bloc, iar timbrul cu valorea nominală de 60 lei prezintă „Ordinul Mihai Viteazul”. Preţul emisiunii este de 4,5 euro.

În anul 1995, 13 august a apărut emisiunea filatelică „Aniversări, Evenimente”, formată dintr-un timbru. Timbrul cu valoarea nominală de 100 lei prezintă „Bătălia de la Călugăreni ”, după o pictură a lui Bogdan Molea. Preţul emisiunii este de 0,75 euro.

În anul 1997, 27 iunie a apărut emisiunea filatelică „Expoziţia Balcanmax ’97 - Cluj-Napoca”, formată dintr-un timbru. Pe timbrul cu  valoarea nominală de 450 lei (patrusutecincizeci lei) sunt reprezentate: Teatrul Naţional, Catedrala Ortodoxă şi Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj Napoca. Preţul emisiunii este de 0,30 euro.

În anul 2000 a apărut emisiunea filatelică „Evenimente”, formată din două timbre. 400 de ani de la prima Unire Politică a Ţărilor Române este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 3.800 lei, după o pictură de la Wieniawa Btedowsky , tablou ce se află la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Tablul prezintă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Preţul emisiunii este de 2,30 euro.

În anul 2004, 14 mai a apărut emisunea filatelică „Mihai Viteazul”, formată dintr-un timbru. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3.000 lei apare Statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti. Preţul emisiunii este de 0,30 euro.

Numărul mare de mărci poştale apărute, precum şi al celorlalte materiale filatelice: ilustrate (vederi), cărţi poştale, ilustrate maxime, întreguri poştale, plicuri speciale, ştampile omagiale, permit întocmirea de colecţii specializate şi exponate filatelice dedicate lui Mihai Viteazul. De asemenea, toate scrisoriile, ilustratele şi cărţile poştale circulate cu mărcile poştale prezentate, fac obiectul colecţionării şi întocmirii de exponate filaelice. În cadrul expoziţiilor filatelice naţionale şi internaţionale, mulţi filatelişti care au participat cu exponatul „Mihai Viteazul” au fost distinşi cu medalii de aur.

 

Ioan GALDEA