România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Aron Cotruş:

„Cojocul de flăcări” şi „Fulgerele peste gol”

 

     Născut la poalele unui deal, luat ca sprânceană protectoare a satului Haşag din fostul judeţ Târnava Mare, la 2 ianuarie 1891, în zodia Capricorniană, ca al doilea copil din cei nouă ai preotului Aron Cotruş - 1864-1933 şi preotesei Ana - 1866-1918, poetul Aron Cotruş avea să se reîntoarcă pentru totdeauna sub pâlpâirea satului Lupu din comuna Cergăul Mare şi pe coridoarele Şcolii Ardelene din Blaj mult mai târziu după moarte, după aşa-zisa revoluţie din 1989, când scriitorul Ion Mărgineanu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România,  face din cele trei localităţi, la care se adăugaseră şi Alba Iulia, bibliotecile publice, un Pantheon al renaşterii unor virtuţi, de promovare a valorilor culturale, literare româneşti, dedicându-i marelui înstrăinat şi desţărat Colocviile de literatură „Aron Cotruş - zeul devorat de propriile-i năzuinţi”, devenite un simbol al recuperării unei moşteniri extraordinare. Sunt 19 ani de-atunci. La Casa de Cultură din Blaj - sub pâlpâirea plăpândă a unor lumânări precum retezatele buchete de flori, a inimoşilor Mircea Cenuşă (Dumnezeu să-l odihnească în pace acolo pe coama unui deal din Alba Iulia, împingând mereu tăcerea spre lumină), Ion Buzaşi, Dan Dorin, Ana Hinescu, Silvia şi Ioan Pop, profesori şi invitaţi, poeţi şi critici literari, profesori de la şcolile blăjene, rude ale aniversatului cărturar, s-au auzit răspicat primele sinteze cotruşiene, chemarea de-a face din această întâlnire un mod de înţelepciune şi demnitate prin care Aron Cotruş, patriotul, publicistul, poetul, traducătorul, editorul, luptătorul să resimtă dimensiunile propriei valori.

Aşa se face că au bucurat aceste colocvii cu prezenţa lor deopotrivă profesori universitari din Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Braşov, Oradea, Arad, Bucureşti etc., reputaţi cercetători, poeţi, editori, redactori de la Mircea Popa , Aurel Sasu, Negoiţă Irimie, Constantin Cubleşan, Alexandru Ruja, Ion Cristofor, Elena Moldovan, Ion Itu, Mircea Tomuş, Mircea Braga, Ion Horea, Vasile Avram, V. Copilu Cheatră, V. Fanache, Micu Dumitru, Ilie Moise, Dinu Rachieru Adrian, Ion Simuţ, Mircea Zaciu etc. Rezultatul acestor prezenţe şi colaborări au fost cărţile despre Aron Cotruş sub semnăturile lui Ion Mărgineanu şi Ion Buzaşi, Mircea Cenuşă (care, prin Societatea Culturală „Lucian Blaga” din Alba Iulia, prima înfiinţată în 1990 de Ion Mărgineanu, preşedinte, care a adus din Spania manuscrise ale poetului), Alexandru Ruja, Ion Cristofor, Copilu V. Cheatră, Sechel Petru etc.

Aron Cotrus la Madrid, Calle de Alcala, 22 august 1955.

 Dar cel mai mare câştig al celor 19 ediţii ale Colocviilor Naţionale de Literatură „Aron Cotruş” rămâne dezvelirea bustului poetului în satul Lupu, prin acordarea numelui „Aron Cotruş” Şcolii cu clasele I-VIII din Cergău Mare, programele vaste privind valorificarea operei cotruşiene de către Astra blăjeană, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” (care l-a ajutat pe M. Cenuşă în aducerea unor manuscrise,  făcându-le cunoscute prin presă şi expoziţii publicului larg), de şcolile din judeţ. Întâlnirea de la Cergău Mare (Lupu, Blaj) din ianuarie 2010, a consolidat două iniţiative venite dinspre Ion Mărgineanu şi Ioan Bâscă:

           - tipărirea unui studiu monografic „Aron Cotruş”, cu contribuţia tuturor instituţiilor la promovarea pe multiple planuri a lirismului cotruşian, a activităţii acestuia în ţară, Spania, Austria şi America, unde a decedat la vârsta de 70 ani împliniţi, înveşmântat în dorul de ţară, la Cleveland , în dimineaţa lui 1 noiembrie 1961, ora 8 (în 1958 scria din California: „...M-am hotărât să rămân aici, până ce mă voi putea întoarce în România unde aş dori să-mi închid ochii pentru totdeauna” - dar n-a fost să fie aşa!) şi

           - realizarea unui bust care să fie pus la Alba-Iulia pe „Aleea Scriitorilor” din Parcul „Eminescu”.

      Pe piatra funerară din Cimitirul „Crucea Sfântă” din Cleveland, stă scris: „Aron Cotruş - 1891-1961. În veci pomenirea lui”.

     Ne-am adresat printr-un memoriu mai multor foruri superioare să-l aducem acasă, dar dorinţa noastră s-a pierdut pe coridoarele puterii. Revenim acum! Poate că Ion Dumitrel, prefectul Bardan, primarul Blajului şi cel al Albei Iulii, Astra blăjeană şi cea albaiuliană, primăria din Cergău Mare, Uniunea Scriitorilor Filiala „Alba-Hunedoara” îşi vor uni forţele într-un proiect comun. Nu ar fi drept să nu subliniem seriozitatea, responsabilitatea, acurateţea cu care primăria Cergău Mare, biblioteca publică, Şcoala „Aron Cotruş”, Biserica, Consiliul local comunal, ASTRA blăjeană, albaiuliană, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”, biblioteca municipală „Şcoala Ardeleană” Blaj, scriitori, dascăli, editori, şi-au dat mâna în organizarea unui Colocviu de excepţie, implicând elevii Şcolii moment de mare lirism şi promovarea tradiţiilor locale, de pe Târnave. Bucuria de-a ne fi alăturat acestui efort comun, de-a relata aceste rânduri, n-a fost un sentiment doar al clipei, ci felul de-a iubi, de-a ocroti, promova segmente din cultura şi civilizaţia românească, resubliniind că nu poţi vorbi despre Aron Cotruş, despre nici-un scriitor fără a-i citi opera, a-i deţine sinteza bio-bibliografică, a-l aduce în prim planul demnităţii şi înţelepciunii. România are nevoie de acest fel de angajare, pentru a trimite mereu în Europa cotele înalte ale scrisului românesc. Reamintim că anul  viitor vom organiza Concursul Naţional de Poezie Religioasă „Aron Cotruş”, deschis, în special, elevilor, tinerilor, studenţilor. Avem tot sprijinul instituţiilor organizatoare, pe care le felicităm încă o dată şi prin „Dacoromania”, această publicaţie deschisă promovării neîntrerupte a valorilor româneşti.

                                    Ion AIUDEANU