Faţă
de noile declaraţii iresponsabile şi provocatoare, de incitare a
populaţiei de etnie maghiară din Arcul Intracarpatic de a obţine
prin forţă autonomia teritorială a aşa-zisului „ţinut
secuiesc”, formulate recent de pastorul László Tőkés
la Tuşnad
, Consiliul Director al
Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş îi
transmite europarlamentarului „român” următorul răspuns:
Situaţia
din zona Covasna, Harghita, Mureş nu are nimic comun cu cea din
Kosovo, nici din punct de vedere istoric, nici al poziţiei geografice
sau al implicaţiilor geopolitice, nici al structurii etnice şi
confesionale a locuitorilor, ca să nu mai vorbim de cadrul legislativ
şi instituţional al asigurării drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale.
Din
punct de vedere istoric,
încă de la aşezarea lor, în curbura interioară a Carpaţilor,
secuii şi maghiari au trăit şi trăiesc înconjuraţi,
din toate părţile de români, cu care au avut relaţii fireşti,
atât la nivelul liderilor, cât şi la cel al oamenilor de rând.
Generaţii de secui şi de maghiari din Arcul Intracarpatic şi-au
găsit rosturi profesionale, împlinindu-şi destinul în Moldova
şi Muntenia, iar apoi în Regatul României, bucurându-se de
ospitalitate, înţelegere, sprijin şi de o percepţie foarte
bună din partea românilor. La rândul lor, datorită faptului că
trecătorile din Carpaţi au însemnat întotdeauna „drumuri cu
două sensuri de circulaţie”, mulţi români stabiliţi
în această parte de ţară, de-a lungul timpului, şi-au
adus contribuţia la prosperitatea comunităţilor locale
şi a binelui public.
Continuarea
demersurilor pentru obţinerea autonomiei teritoriale şi formarea
unei enclave etnice, în inima României, conduce inevitabil la
reactivarea în mentalul colectiv românesc a dimensiunilor procesului de
asimilare la care au fost supuşi, de-a lungul vremii, românii din
zonă, proces care a condus la dispariţia a zeci de comunităţi
româneşti şi la transformarea aşa-zisului „ţinut
secuiesc” într-un adevărat „cimitir” al românilor, realitate
consemnată de documentele de arhivă şi pusă în evidenţă
de zecile de biserici ortodoxe şi greco-catolice dispărute. La
toate acestea se adaugă epurărilor etnice şi celelalte
momente de teroare şi maximă intoleranţă, faţă
de români,

în
perioada administraţiei maghiare, instalată după Dictatul
de
la Viena
, în timpul experimentului
stalinist al Regiunii Autonome Maghiare şi în perioada ce a urmat
evenimentelor din decembrie 1989. Mult trâmbiţata autonomie secuiască,
în toate timpurile, a însemnat pentru românii din zonă asuprire,
umilinţe, intoleranţă şi, în cele din urmă,
asimilare.
Din
punct de vedere economic,
de sute de ani, economia locală a celor trei judeţe, este
complementară cu cea a localităţilor de peste Carpaţi.
Sunt cunoscute efectele dramatice asupra locuitorilor zonei, cauzate de războiul
vamal, intervenit între Regatul României şi Austro-Ungaria, la sfârşitul
secolului al XIX-lea, sau pierderile incalculabile ale staţiunilor
balneare locale, în lipsa turiştilor de peste munţi, ca să
dăm doar două exemple.
Întreg
sistemul economic, de transport, comerţ, turism şi prestări
servicii este legat „ombilical” de complexul economic naţional;
de la sistemul energetic, la reţeaua de căi ferate şi
drumuri naţionale, la cea de alimentare cu gaz metan, de la sistemul
bancar, la sistemul de sănătate şi asigurări sociale.
Să
reamintim faptul că funcţionarea unităţilor administraţiei
publice locale este asigurată de o importantă susţinere
financiară de la bugetul central de stat, în lipsa căreia
activitatea instituţiilor publice locale nu ar fi posibilă.
Din
perspectivă politică,
„modelul românesc de relaţii interetnice”, este unanim apreciat
la nivel internaţional, deoarece se bazează pe legislaţia
şi practica europeană care promovează ideea de convieţuire,
în sensul de valoare socială constând în acceptarea alterităţii
şi promovarea înţelegerii şi cooperării. Actualul
cadrullegislativ şi instituţional românesc asigură
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale
dreptul la învăţământ, cultură şi religie în
limba maternă, drepturi care asigură păstrarea şi
afirmarea identităţii naţionale specifice. Acceptarea funcţionării
şi participării la viaţa publică românească, a
„uniunii culturale” – UDMR şi a partidelor pe criterii etnice,
a condus la existenţa de facto a autonomiei pe criteriul
etnic, în judeţele cu populaţie de etnie maghiară numeric
majoritară, judeţe în care românii numeric minoritari au
nevoie de asigurarea cadrului necesar păstrării şi afirmării
identităţii lingvistice, culturale şi confesionale. Dacă
şi până acum autorităţile publice locale controlate
perpetuu de liderii maghiari au avut acest comportament discriminatoriu
şi discriminant faţă de români, întrebarea legitimă
este care ar fi situaţia acestora după statuarea autonomiei pe
criteriul etnic.
Intensificarea
demersurilor separatiste şi autonomiste ale liderilor maghiari, nu
pot rămâne fără urmări negative asupra maghiarilor
din cele trei judeţe şi din întreaga ţară, urmări
dintre care amintim: consecinţele negative asupra aprovizionării
şi desfacerii produselor firmelor comerciale din zonă, în relaţiile
acestora cu firmele partenere, din întreg spaţiul românesc; prezenţa
şi activitatea numeroşilor funcţionari şi înalţi
funcţionari publici de etnie maghiară, stabiliţi în Bucureşti,
în urma participării UDMR-ului la guvernarea ţării;
crearea unor situaţii de disconfort pentru miile de studenţi de
etnie maghiară care studiază în principalele centre
universitare ale ţării; funcţionarea normală a
extensiilor universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov,
Sibiu ş.a. existente în principalele oraşe din cele trei judeţe,
a căror principali beneficiari sunt tinerii de etnie maghiară
din aceste judeţe; situaţia „delicată” a cetăţenilor
de etnie maghiară care locuiesc în celelalte judeţe din România,
în relaţiile cu vecinii şi colegii lor de muncă – populaţie
care reprezintă peste jumătate din numărul total al cetăţenilor
români de naţionalitate maghiară, din întreaga ţară;
buna convieţuire a membrilor familiilor etnic-mixte, familii care
numai în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, depăşesc
cu mult 10.000 de cupluri.
Nu
trebuie neglijată nici reacţia societăţii româneşti,
forţa solidarităţii românilor din ţară şi
din străinătate şi nici reactivarea forţelor naţionaliste
din societatea românească care sunt hotărâte să dea
replica cuvenită susţinătorilor proiectelor autonomiste,
iredentiste şi secesioniste.
Situaţia
din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş nu se aseamănă
cu cea din Kosovo, nici din punct de vedere demografic. Astfel,
potrivit datelor Recensământului populaţiei din 2002, în judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş, populaţia de naţionalitate
română şi de alte etnii decât cea maghiară, reprezintă
40% din totalul populaţiei celor trei judeţe, la care se adaugă
aproape 50.000 de persoane membrii ai familiilor etnic mixte şi
persoane cu dublă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate
română şi care aparţin „bisericilor istorice
maghiare”, fie de etnie maghiară şi care aparţin
bisericilor tradiţionale româneşti. În aceste condiţii
orice proiect politic care vizează viitorul acestor judeţe nu
poate face abstracţie de voinţa celor 400.000 de români din
judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Din
perspectivă geopolitică,
constituirea unei enclave în zona Covasna – Harghita – Mureş nu
va fi benefică pentru maghiari şi niciodată acceptată
de români. Niciun partid politic românesc, nu va accepta ca în
mijlocul României să se formeze o enclavă etnică, în care
patrimoniul cultural românesc, istoria şi limba română,
valorile şi simbolurile româneşti, să fie periclitate, iar
românilor să le fie încălcate drepturile fundamentale.
Într-o
Europă, în care libertatea de mişcare a persoanelor este o
realitate cotidiană şi un mare câştig pentru toţi cetăţenii
continentului, Statul Român nu va putea accepta niciodată ca, în
enclava etnică a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, românii
să fie discriminaţi şi marginalizaţi, imputându-li-se
vina că urmăresc „schimbarea structurii etnice” şi
„românizarea pământului secuiesc”.
Realităţile
istorice şi cele actuale, din această parte de ţară,
ne arată că maghiarii de aici nu se vor afirma împotriva românilor,
ci numai cu acordul lor şi împreună cu ei. Este în interesul
tuturor locuitorilor din această parte de ţară ca, atât
liderii politici cât şi societatea civilă şi mass-media să
acţioneze pentru transformarea zonei dintr-una apreciată ca având
„deficit de stabilitate”, într-o regiune cu o capacitate de absorbţie
geopolitică în care caracterul multietnic şi pluriconfesional să
asigure atenuarea asperităţilor de orice fel şi
valorificarea superioară a resurselor şi potenţialului uman
şi material din zonă, în interesul tuturor locuitorilor
acesteia şi a generaţiilor viitoare.
Domnule
cetăţean român, europarlamentar român şi vicepreşedinte
al Parlamentului European din partea României, chiar nu vă arde
Ordinul Steaua României de pe piept? Chiar
doriţi să porniţi un război între maghiari şi
români?
Domnule
pastor creştin László Tőkés, aţi uitat ce aţi învăţat
la facultatea de teologie despre legea lui Isus Hristos? Chiar nu vă
mai amintiţi care este aceasta? Sau slujiţi altui stăpân?
Preşedinte,
prof.
dr. Ioan LĂCĂTUŞU
|
|