România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Rezoluţia Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului

– 11-15 august 2010 –

 

 

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului au dat publicităţii câteva dintre punctele Rezoluţiei ce va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României şi partidelor parlamentare şi neparlamentare, transmite Romanian Global News

În ceea ce priveşte problematica românilor din jurul frontierelor şi din Balcani participanţii solicită:

Elaborarea şi implementarea unei strategii a României prin care, în cel mai scurt timp, cele 3 milioane de români de dincolo de Prut şi teritoriul pe care ei locuiesc să fie integraţi spaţiului românesc şi al Uniunii Europene.

Finanţarea Departamentului Românii de Pretutindeni cu un buget direct proporţional cu finanţarea pe care statul român o asigură minorităţilor naţionale din România.

Asigurarea păstrării identităţii naţionale pentru comunităţile româneşti din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Grecia prin înfiinţarea de instituţii de învăţământ private, instituţii mass media, biserici şi instituţii culturale.

Intervenţia fermă şi lipsită de echivoc a statului român atunci când minorităţile româneşti din jurul frontierelor şi Balcani nu sunt recunoscute, au drepturi insuficiente sau sunt supuse unor acţiuni asimilaţioniste.

Asigurarea unui proces de selecţie al bursierilor etnici români care să elimine posibilitatea cheltuirii banului public în interesul unor asociaţii „fantomă” şi al candidaţilor neromâni sau care lucrează împotriva comunităţii româneşti locale şi împotriva României aşa cum se întâmplă în prezent.

Introducerea, în regim de urgenţă, în manualul de istoria românilor a unor capitole în care se tratează, pe larg, istoria comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani.

Crearea unui spaţiu informaţional românesc comun celor două state româneşti şi comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani.

Referitor la românii din Harghita, Covasna şi Mureş, câteva din punctele pe care le regăsim în Rezoluţie sunt:

S-a solicitat partidelor politice parlamentare să nu adopte legea promovată de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreşte refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, şi a regiunii de nord-est a Transilvaniei, ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena. S-a cerut ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică şi a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare.

Se solicită Camerei Deputaţilor şi Preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, în forma actuală, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice sub formula autonomiei culturale.

Solicităm partidelor politice parlamentare să nu adopte prevederile legii educaţiei referitoarea la predarea istoriei românilor şi geografiei României în limba minorităţilor naţionale. Prevederile respective sunt o capcană întinsă de UDMR pentru izolarea şi segregarea tinerilor unguri din România de populaţia majoritară şi crearea percepţiei unei alte realităţi istorice şi geografice în care aceştia trăiesc

Cerem Guvernului şi Parlamentului să adopte cadrul legislativ care să asigure respectarea statutului limbii române ca singură limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale Se impune adoptarea unor norme legale clare, imperative şi lipsite de echivoc care să garanteze, sub sancţiune, înlăturarea abuzurilor autorităţilor locale comise în aplicarea legii pe principiul ca „ceea ce nu este interzis de lege înseamnă ca este permis”. În baza acestui principiu limba română este pusă în plan secund sau chiar exclusă.

Se solicită înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate abuzurile şi discriminările la care sunt supuşi românii din cele trei judeţe de către administraţia locală.

Se cere ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.

Deoarece autorităţile administraţiei publice din judeţele Harghita şi Covasna şi parţial Mureş persistă cu bună ştiinţă în condiţionarea participării la concursul pentru ocuparea unor posturi din administraţia publică, de cunoaşterea limbii maghiare, solicităm identificarea şi sancţionarea persoanelor vinovate, precum şi prevenirea perpetuării acestei practici discriminatorii în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

Cerem organelor în drept să interzică activitatea unor organizaţii separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Solicităm organelor în drept să cerceteze şi să ia măsurile de rigoare împotriva activităţii clandestine şi ilegale a organizaţiilor paramilitare de tip fascisto-horthyst de pe teritoriul României.

Participanţii au atras atenţia autorităţilor centrale asupra necesităţii unei viziuni şi strategii coerente administrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente ale unor situaţii conflictuale pe fond etnic.

S-a solicitat finanţarea de la bugetul de stat a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care reprezintă pe cei 400.000 de români din judeţele respective, finanţare direct proporţională cu sumele alocate minorităţii maghiare.

S-a manifestat sprijin faţă de comunicatul Asociaţiei „Noi, Românii” prin care s-a solicitat statului ungar şi liderilor politici maghiari să-şi ceară scuze public pentru genocidul practicat în Ardealul ocupat prin Dictatul de la Viena.