România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Rezoluţia 

celui de al XIV-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti

 

Întruniţi la Alba Iulia în zilele de 28 noiembrie - 02 decembrie 2010 participanţii la cel de al XIV-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti au dezbătut, în cadrul lucrărilor în plen şi al celor trei secţiuni, probleme privind Marea Unire desăvârşită la Alba Iulia ca expresie a dăinuirii noastre în timp, spiritualitatea românească în universalitate, (Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi). Liga Culturală - promotor al făuririi unităţii naţionale (120 de ani de la fondare). Au fost prezentate ample comunicări despre situaţia comunităţilor româneşti din 31 de ţări, relevându-se în special problemele specifice ale vieţii culturale, ale relaţiilor cu naţionalităţile conlocuitoare, editarea de cărţi, reviste, gazete.

Congresul a prevăzut o serie întreagă de acţiuni culturale: expoziţii, lansări de cărţi, spectacole teatrale, concerte prezentate de formaţiuni artistice profesionale şi de amatori din ţară şi din străinătate.

S-a menţionat activitatea prodigioasă a unor comunităţi româneşti, (Portugalia, Italia, Austria, Kazahstan etc.)

Vorbitorii s-au referit la necesitatea acestor comunităţii de a fi ajutate de Guvernul României, de instituţii neguvernamentale pentru a-şi păstra identitatea naţională, credinţa, limba şi valorile spirituale. În special s-a atras atenţia asupra problemelor grave cu care se confruntă românii din Serbia (Valea Timocului), Ucraina, Bulgaria şi Republica Moldova (Transnistria), Ungaria, unde au loc procese organizate de deznaţionalizare şi de ignorare a activităţii culturale. S-a considerat imperioasă necesitatea de a apăra limba română, „casă a fiinţei noastre”, care ne dă certitudinea că suntem un popor făuritor de istorie.

A fost reiterată problema instituţionalizării Congresului Spiritualităţii Româneşti ca instituţie cu activitate permanentă a românilor de pretutindeni cu sarcini concrete şi legitimaţii individuale, cotizaţii, secretariat şi obţinerea unui sediu permanent al Congresului în Capitala Românilor de Pretutindeni.  

Participanţii la Congres au cerut ca instituţiile de resort ale statului român să adopte o atitudine fermă de respingere, condamnare şi dezavuare a tuturor acţiunilor antiromâneşti care încalcă flagrant suveranitatea, independenţa şi unitatea naţională a statului român.

A fost subliniată necesitatea unor acţiuni întru lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop - Molotov, fapt care s-a fixat într-o rezoluţie aparte. Reformarea sistemelor educaţionale a fost considerată ca un imperativ al timpului nostru. In acest sens se cere organizarea unor acţiuni recomandate de ONU si UNESCO. Participanţii la congres s-au pronunţat pentru înfiinţarea Asociaţiei oamenilor de afaceri români din Diaspora.

Ideea generală a Congresului a fost necesitatea de solidarizare a românilor de pretutindeni spre a se putea depăşi criza şi rezolva probleme stringente.

Alba Iulia, 30.12.2010