Romānia este patria noastrć şi a tuturor romānilor.

     E Romānia celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispćruţi şi a celor ce va sć vie.

Barbu Ştefćnescu Delavrancea

MONUMENTELE UNIRII DIN IAŞI

   

“…Suntem un neam de –oşteni şi de ţărani

Şi ne-am eternizat īn monumente... »

   (Prof. I.Cioară :ETERNIZAŢI ĪN MONUMENTE)

 

Īn numărul 52/2010 al revistei DACOROMANIA, profesorul Ioan Pleşa a publicat frumosul articol intitulat Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia Cīteva repere istorice. Era reprodusă acea īnflăcărată Chemare! Pentru ridicarea Monumentului Unirei la Alba Iulia din numărul 9/1919 al revistei ALBA IULIA, dar şi alte documente, din care rezulta că această «  chemare «  era adresată romānilor din toate provinciile reunite , pentru a contribui la realizarea acelui monument al monumentelor noastre naţionale īn oraşul īn care a fost consemnată Unirea de la 1 decembrie 1918. Era comentat şi articolul MONUMENTUL UNIRII DE LA CERNĂUŢI , publicat īn CLOPOTUL BUCOVINEI (nr.7/2008), īn care se vorbea despre soarta acelui monument, edificat in 1924, īn dramaticii ani 1940-1944: « ...După ocuparea Bucovinei de către sovietici, acest monument , care simboliza lupta istorică de veacuri a romānilor pentru unire, a fost demolat. După revenirea administraţiei romāneşti la Cernăuţi ,īn iunie 1941,pe acelaşi amplasament al pieţei din faţa Primăriei ,a fost executată o replică a monumentului Unirii. Distrus din nou după 1944,īn prezent un singur fragment al acestei opere de artă şi (...)se găsesc expuse la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti... ». ( s.n.)

Sublinierile ne aparţin şi motivează notele de faţă. Căci, şi la Iaşi , Monumentul Unirii din 1918 a avut o soartă asemănătoare, dar cu un final fericit.

 Am utilizat titulatura de «Monumentele Unirii din Iaşi», care necesită o scurtă informare pentru cei care nu au vizitat fosta capitală a Modovei. Īn adevăr, īn acest «oraş al celor trei Uniri» se găsesc trei monumente ce vorbesc de dorinţa milenară a romānilor de a se regăsi īn aceleaşi graniţe. Ele se referă la momentele istorice 1600, 1859 şi 1918.

Monumentul primei Uniri. Unirea din 1600 este simbolic reprezentată prin ecvestra Mihai Viteazul, opera sculptorului ieşean Ion Buzdugan (1935- 2001), amplasată īn partea nordică a oraşului. Este rezultatul iniţiativei din anul 1997 a Filialei Iaşi a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi a COMITETULUI «IAŞI - 400 MIHAI VITEAZUL»

Istoria acestui monument, inaugurat īn ianuarie 2002,este consemnată īn volumul

 ISTORICUL MONUMENTULUI UNIRII DE LA 1600 DIN IAŞI 1) Īn prefaţa semnată de preşedintele Filialei «Ştefan cel Mare şi Sfīnt»  Iaşi a Veteranilor de Război se spune cu referire la «īntīrzierea»  realizării unui astfel de monument: « ...Era o situaţie oarecum anormală,deoarece īn «oraşul celor trei Uniri»  lipsea tocmai un monument al primei Uniri, cea din 27 mai 16oo, īnfăptuit㠖 fie şi meteoric – aici, īn Iaşi.Era o situaţie ciudată,deoarece se realizaseră cele două monumente ce simbolizau Unirile din 1859 şi 1918, nu şi cea din 1600...»

Monumentul Unirii din 1859. Este statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii, opera sculptorului Raffaello Romanelli, inaugurată īn ziua de 27 mai 1912,īn prezenţa regelui Carol I.

A fost realizată īn urma apelurilor lui Nicolae Iorga şi din iniţiativa unui comitet din care faceau parte A.D. Xenopol, D. Greceanu, P. Poni, A.C. Cuza, A.D. Holban, Gr. Ghica - Deleni, Gr. Buţureanu ş.a.2)

Monumentul Unirii din 1918 Era opera prinţesei Olga M.Sturza (1884-1971) dăruită municipalităţii oraşului Iaşi, inaugurată īn ziua de 27 mai 1927,  īn prezenţa reginei Maria 3). Istoria acestui monument īncepe īn 1924 cu scrisorea pe care Olga Sturza a trimis-o ,la data de 1 august 1924, Primăriei Iaşi:

«Ascultīnd īndemnul cu deosebire scump cugetelor romāneşti a se vedea īnălţindu-se şi la Iaşi un monument rememorānd Marea Unire, care aici s-a īnfăptuit( (s.n.), am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că de aproape cinci ani lucrez la un grup alegoric īnfăţişīnd alipirea provinciilor la sīnul Patriei-Mamă. Monumentul (...) īntruneşte cinci figuri reprezentīnd: Patria –Mamă,Transilvania,Basarabia,

Bucovina şi romānii de pretutindeni care au rămas īn afara hotarelor noastre.Acest monument ...care este aproape gata, īl dăruiesc Iaşului...». Afirmaţia din fragmentul subliniat se referea la faptul că, īn noiembrie 1918, īndemnul pentru proclamarea Unirii de la Alba Iulia plecase de la Iaşi. Este ceea ce consemna profesorul Ioan Pleşa īn articolul amintit («... Fapt semnificativ, īn Chemare! regele Romāniei este numit «Mihai al II-lea», semn că cele transmise la Iaşi , īn noiembrie 1918, de către prof. Nicolae Bălan, delegatul romānilor din Ardeal, erau cunoscute aici ... »)- s.n.

« Patria- Mamă»  era simbolizată de personagiul feminin, purtīnd o cască miltară, care īmbrăţişa provinciile vremelnic īnstrăinate. Pentru acest personaj a pozat īnsăşi regina Maria.

 Monumentul fusese amplasat la īnceputul bulevardului Regele Carol I, līngă actuala Bibliotecă «Mihai Eminescu», deci acolo unde, īn prezent, este statuia Luceafărului.

Apoi, cum se spunea īn articolul publicat īn MONITORUL din 15 iunie 2000, «Ruşii ne-au distrus monumentul Romāniei Mari, o operă de artă cu simbol». Īn adevăr, după 1947, din dispoziţia Comisiei de armistiţiu, frumosul monument din 1927 a fost vandalic demolat, aşa cum se īntīmplase īn 1940 şi 1944 cu monumentul Unirii din Cernăuţi.

...Şi anii au trecut,dar amintirea monumentului – simbol al Unirii din 1918 a fost mereu prezentă īn     sufletele ieşenilor. Astfel, īn 1994, din iniţiativa Primăriei Iaşi şi a Asociaţiei A.C.R.E.M.I.S, s-a decis refacerea monumentului din 1927. Īn aces scop, la data de 8 februarie 1994, a fost constituit un Comitet al Statuii Unirii,din care a făcut parte şi semnatarul notelor de faţă ..Realizarea unei replici a monumentului din 1927 a fost īncredinţată scuptorului ieşean Constantin Crenganiş ..

S-a decis ca statuia să fie amplasată īn noua Piaţă a naţiunii din bulevardul Independenţei, din faţa Universităţii de Medicină. Cu lumini şi umbre,cu greutăti de tot felul, monumentul a fost finalizat la sfīrşitul anului 1999.. Respectīndu-se semnificaţia gestului prinţesei Olga Sturza, pe soclul momumentului refăcut īn 1999 au fost consemnate cuvintele pe care artista le īncrustase pe cele patru laturi ale soclului  :

DORINŢA CEA MAI MARE ,CEA MAI GENERALĂ , ACEEA CARE A HRĂNIT TOATE GENERAŢIILE TRECUTE, ACEEA CARE ESTE SUFLETUL GENERAŢIEI ACTUALE,

ACEEA CARE, ĪMPLINITĂ, VA FACE FERICIREA GENERAŢIILOR VIITOARE, ESTE UNIREA!

                  Divanul ad-hoc al Moldovei, 7 oct. 1858

 UNIREA COROANEI LUI ŞTEFAN CEL MARE ŞI MIHAI VITEAZUL ESTE TRIUMFUL UNUI PRINCIPIU MARE,CARE VIAZĂ ĪN INIMILE ROMĀNILOR: PRINCIPIUL FRĂŢIEI ROMĀNEŞTI. EL NE-A SALVAT DE LA  PIERZANIE ĪN TRECUT, EL NE REĪNVIE ĪN TIMPUL DE FAŢĂ, EL NE VA DUCE LA BINE ŞI LA MĂRIRE ĪN VIITOR !

 TRĂIASCĂ  FRĂŢIA ROMĀNEASCĂ! TRĂIASCĂ PRINCIPATELE ROMĀNE!

                   Alexandru Ioan I, 29 ianuarie 1859

 

DECLAR PE VECI UNITE ĪN REGATUL ROMĀNIEI TOATE ŢINUTURILE LOCUITE DE ROMĀNI,DE LA TISA PĪNĂ LA NISTRU ! PRIN LUPTE ŞI PRIN JERTFE, DUMNEZEU NE-A DAT SĂ ĪNFĂPTUIM ASTĂZI ASPIRAŢIILE NOASTRE CELE MAI SFINTE.

SĂ CONSACRĂM UNIREA GĪNDURILOR, UNIREA SUFLETELOR,DAR ŞI UNIREA ĪN MUNCĂ RODITOARE PRIN STRIGĂTUL: TRĂIASCĂ ROMĀNIA MARE, PUTERNICĂ ŞI UNITĂ!

                   Ferdinand I, 5 decembrie 1918

 

Pe ultima faţă au fost incrustate gīndurile donatoarei :

NEAMULUI ROMĀNESC ĪNTREGIT ŞI IAŞULUI - LEAGĂNUL UNIRILOR - ĪNCHIN ACEASTĂ LUCRARE A INIMII ŞI MĪINILOR MELE.

                   Olga M.Sturza , 29 mai 1927

 

Din partea iniţiatorilor şi a sculptorului, au fost adăogate īn 1999 cuvintele:

 NOI AM REFĂCUT ACEST MONUMENT ĪN SEMN DE OMAGIU ŞI RECUNOŞTINŢĂ PENTRU CEI CARE AU LUPTAT, LUPTĂ ŞI VOR LUPTA PENTRU ĪNTREGIREA ŞI UNITATEA NEAMULUI ROMĀNESC.

           Primăria Municipiului Iaşi, 1 decembrie 1999

           Refăcut de Constantin Crenganiş, 1995 – 1999.

 

Inaugurarea monumentului a avut loc īntr-o zi īnsorită de 1 decembrie 1999. La festivitate a participat un descendent al familiei Sturza, prinţul Dimitrie Sturza.. Primarul municipiului Iaşi, prof. univ. dr. Constantin Simirad, după ce a aprins «flacăra recunoştinţei veşnice», a spus, printre altele :

 «Astăzi inaugurăm la Iaşi refacerea unui monument care a fost distrus īn 1948 de către ocupanţii care au dorit să distrugă simbolurile,istoria şi religia cea sfīntă pe care noi o respectăm.(...) Noi am construit şi rezidit acest monument din respect pentru cei care au luptat, luptă şi vor continua să lupte pentru unitatea poporului romān. Dumnezeu să binecuvīnteze Romānia (...)Fie ca fiii noştri şi fiii fiilor noştri şi toţi cei ce īi vor urma să īnţeleagă dorinţa noastră nestrămutată pentru unitate şi demnitate». 

 Īntre cei care au fot de faţă la acest moment emoţionant erau şi reprezentanţi ai Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei, simbolizīnd o altă simbolică Unire. Au fost rostite cu acest prilej versurile poetului din Cernăuţi, Vasile Tărăţeanu, intitulate

 

 SPOVEDANIE

  Doamne, nu pot să īmpart                      

 Trupu-acesta īn trei ţări,                         

 Căci e unul şi-i prea slab                         

 Pentru- asemenea-ncercări.                    

 

Cum să-mpart pe Ştefan- Vodă

Ca pe-un lan tivit cu maci,

Căci e unic precum munţii

Şi străbunii noştri daci ?

 

 Cum să-mpart, Doamne, Moldova         

 Şi prea dulcea Bucovină,                         

 Lăsīnd crengile de-oparte                       

 De străbuna lor tulpină?                         

 

Cum să-mpart pe Eminescu

Ca pe-un rīu ce curge lin,

Cīnd e unic,ca izvorul

Ce se dăruie din plin?

 

 Şi-apoi nici nu vreau, Stăpīne,

 Să mă-mpart īn doua părţi,

 Răstignit pot fi chiar mīine,

 Numai nu pe două hărţi !

 

 Numai nu pe două hărţi !

 Am consemnat aceste fapte cu gīndul la vremea cīnd vom putea lua cunoştinţă de realizarea la Alba Iulia a acelui monument al monumentelor - doritul monument al Unirii din 1918 – demn de locul unde s-a īnfăptuit visul de aur al tuturor romānilor...

      ing. Constantin OSTAP

 

1) XXX ISTORICUL MONUMENTULUI UNIRII DE LA 1600 DIN IASI, Editura VASILIANA ‘ 98, Iaşi, 2006.

2) Olga Rusu IAŞI - CHIPURI ĪN BRONZ,MARMURĂ ŞI PIATRĂ

 Editura VASILIANA ’98 Iaşi, 2003.

3) Constantin Ostap IAŞI – ĪNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR,  Ion Mitican,  Editura VASILIANA ’98 iaşi, 2000.