S-a născut în 3 ianuarie 1931, în satul Sântimbru, judeţul
Alba, din părinţii Aurel şi Elena, ţărani
harnici, cinstiţi, creştini şi iubitori de frumos. Între
anii 1938-
1942 a
făcut
şcoala primară în sat. În toamna anului 1942, susţine
examenul de admitere
la Liceul
„Mihai
Viteazul” din Alba Iulia, pe care l-a absolvit în anul 1950. Prin
concurs, în toamna anului 1950, reuşeşte
la Facultatea
de
Geologie-Geografie a Universităţii „Victor Babeş”
din Cluj. Din motive social-politice este obligat să întrerupă
cursurile primului an universitar, 1950-1951, reluând studiile
universitare în toamna anului
1951. A
terminat
facultatea în anul 1955, obţinând diploma universitară
în specialitatea Geologie-Geografie, fiind repartizat de o Comisie
guvernamentală
la Trustutul
Minier
din Brad. A
lucrat în industria minieră, din Munţii Apuseni ca
geolog, şef serviciu geologic, geolog şef, inginer şef
şi inspector general, la Întreprinderea Minieră Bucium
Izbita, Exploatarea Minieră Roşia Montană, Trustul
Aurului Brad şi Inspectoratul Geologic Minier Deva, secţia
Alba Iulia. Cel mai mult, 29 de ani, a lucrat
la E.M. Roşia
Montană,
din care 22 de ani a fost inginer şef.
Munca de geolog a făcut-o cu pasiune, ceea ce l-a obligat să-şi
însuşească cunoştinţe temeinice economice,
miniere, de prepararea minereurilor, materializate în rezultate
economice şi publicarea de cărţi, studii şi
cercetări, diferite articole, inovaţii şi invenţii.
|

|
În
paralel, a îndrăgit istoria, în special arheologia montanistică,
valorificarea vestigiilor trecutului pe care le-a adăpostit în
Muzeul Mineritului din Roşia Montană. A acordat interviuri la
radio, TV şi în presa scrisă, a fost consultant ştiinţific
la realizarea filmelor „Chemarea aurului” regizor Sergiu Nicolaescu
şi „Flăcări pe comori” regizor Nicolae Mărginean,
iar pentru munca depusă a fost răsplătit cu distincţii.

|

|
Santimbru -
Troita eroilor construita in 1995 dupa modelul cele din anul 1943 |
Bustul lui
Ioan de Hunedoara |
Printre
cărţile publicate se numără: „Aurarii din Munţii
Apuseni”, 1982, cu B. Roman şi V. Wollmann, „Muzeul mineritului
din Roşia Montană”, 1989; „Roşia Montană –
Alburnus Maior”, ed. I şi II, 2002, 2004, cu Horea Bedelean,
„Aurul şi Argintul Roşiei Montane”, ed. I şi II, 2006,
2009, cu Horea şi Aura Bedelean, „Bazil Roman, fotograful aurarilor
din Ţara Moţilor – Munţii Apuseni”, 2008, cu Horea
şi Aura Bedelean.
În
cadrul Exploatării miniere Roşia Montană pe lângă
funcţia de inginer şef a fost şi preşedintele Comisiei
de inovaţii şi invenţii. Este deţinătorul
certificatului de inventator nr. 68561 acordat de OSIM Bucureşti în
23.03.1978, pentru invenţia cu titlul „Dispozitiv de recoltat probe
geologice”, ce s-a aplicat în cercetarea zăcământului din
anul 1970 şi până la închiderea minei în anul 2006.

Fiii satului la
serbarea "Intalnire cu fiii satului" din 1995 in fata
bustului lui Ioan de Hunedoara. |
După
ce a fost transferat
la Inspectoratul
geologic-minier,
se stabileşte cu domiciliul în satul natal, Sântimbru, unde în
anii 1982-1987, şi-a construit o locuinţă lângă părinţi.
Revoluţia
din decembrie 1989 îl găseşte în Sântimbru. Adunarea cetăţenilor
din comună, în 24 decembrie 1989, îl alege în funcţia de preşedinte
al FSN şi în continuare al CPUN. Din anul
1992 a
fost ales şi
reales până în 2008, consilier în Consiliul Local Sântimbru. Ca
fiu al satului s-a implicat în viaţa social-economică şi
culturală a comunei, participând la introducerea gazului metal, a
apei potabile, canalizarea şi tratarea apelor reziduale, organizarea
de serbări cultural-istorice
la Sântimbru
, Galtiu, Totoi
şi Dumitra, organizarea unei expoziţii etnografice
la Galtiu.
Împreună cu
primarul comunei, Popa Ioan Iancu, a organizat şi a realizat în
1995, bustul lui Ioan de Hunedoara în curtea Şcolii Generale, care a
primit numele acestuia, restaurarea cimitirului simbolic al eroilor din
judeţul Alba inaugurat
la Sântimbru
în anul 1943, înălţarea
şi sfinţirea unei troiţe din lemn, în anii 1999-
2000, a
eroilor căzuţi
în cele două războaie mondiale,
la Galtiu
, Coşlar,
Totoi şi Dumitra, dezvelirea în Galtiu la 29 noiembrie
2003, a
bustului lui
Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918 de
la Alba Iulia
, iar în 2005
inaugurarea monumentului eroilor martiri ai Revoluţiei române din
Transilvania de la 1848-1849, din satele Sântimbru, Galtiu, Coşlar,
în cimitirul simbolic.

Bustul lui
Samoila Marza si troita din Galtiu. |
În
afară de cele prezentate mai sus s-a preocupat şi a realizat
lucrări cu caracter cultural-istoric cum ar fi: „Sântimbru, schiţă
monografică”, 1995, cu Virginia Corb, Cornelia Hălălai,
Serbarea cultural naţională „Întâlnire cu fiii satului”, Sântimbru-Alba,
23-24 septembrie 1995, în 1997, „Biserica şi şcoala în viaţa
satului Sântimbru-Alba”, 2005, cu pr. Florin Croitoru.

Cimitirul
simbolic al eroilor din al II-lea razboi mondial din jud. Alba,
reamenajat in anul 1995 in care s-a ridicat un monument inchinat
eroilor revolutiei romane de la 1848/1849 din Santimbru, Galtiu,
Coslar. |
Este
căsătorit cu Rodica Sântimbrean, profesoară de română
şi germană, pensionară. Au 3 copii şi 4 nepoţi.

Muzeul
mineritului Rosia Montana - "Intrarea in galeriile romane din
Orlea." |
Aurel
Sîntimbrean, s-a născut şi crescut într-o familie frumoasă
de ţărani, unde a „studiat” cei şapte ani de acasă,
de unde şi-a luat zborul în viaţă. De la sat a plecat, la
sat s-a reîntors. Aici îşi petrece, alături de soţie,
anii frumoşi ai bătrâneţii pe care i-a dăruit
Dumnezeu. Într-adevăr veşnicia şi frumuseţea s-au născut
la sat.
La
mulţi Ani!
Ec.
Ioan STRĂJAN
|
|