România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Mesajul Despărţământului ASTRA „M. Kogălniceanu” Iaşi 

către Primul Congres al Studenţilor Basarabeni care studiază în România 

 

Congresul studenţilor basarabeni care studiază în România este un eveniment deosebit de important în viaţa naţiunii române. Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi transmite cele mai calde gânduri şi urări tuturor tinerilor care, din teritoriul cuprins între Prut şi Nistru, au venit să îşi desăvârşească studiile în patria-mamă.

Activitatea ASTRA pentru promovarea limbii şi culturii româneşti, pentru conservarea şi potenţarea valenţelor naţiunii române, se dovedeşte în continuare foarte importantă, mai ales în Republica Moldova şi Ucraina, unde există diferite încercări de reprimare a manifestărilor naţionale româneşti. Mai ales în acest an jubiliar ASTRA poate şi trebuie să se afle în fruntea acţiunilor de stimulare a energiilor creatoare ale românilor de pretutindeni..

Istoria a dovedit că activitatea societăţilor culturale iar, mai nou, a despărţămintelor astriste, a fost una deosebit de însemnată în păstrarea şi stimularea spiritului naţional, această direcţie de acţiune fiind şi în momentul de faţă necesară peste Prut, în R. Moldova, dar şi în Ucraina. Limba, tradiţiile, specificul românesc pot fi apărate prin aceste mijloace culturale, ca şi printr-o mobilizare de excepţie a demersurilor politice pro-româneşti. Este necesară continuarea susţinerii iniţiativelor care au ca obiectiv conştientizarea, la nivelul societăţii moldoveneşti, a oportunităţii racordării la valorile democraţiilor occidentale, validate de desfăşurarea evenimentelor istorice. Tot în această direcţie, ASTRA susţine sprijinirea eforturilor de democratizare a societăţii, de respectare a drepturilor omului şi modernizare instituţională, iniţiate de forţele democratice aflate la conducerea statului moldovean din septembrie 2009. Nu în ultimul rând, se impune şi o implicare activă a autorităţilor române în dinamizarea procesului de cooperare transfrontalieră, inclusiv prin organizarea unor campanii de instruire şi formare în acest domeniu, care să permită o accesare mai bună a fondurilor puse la dispoziţie de organismele europene/internaţionale.

Pe 27 martie se împlinesc 93 de ani de la unirea Basarabiei cu patria-mama, România. Evenimentele istorice sunt cunoscute şi evocate cu fiecare prilej aniversar. Basarabia a fost prima provincie istorică dintre cele aflate sub stăpânire străină (Transilvania, Banat, Basarabia, Bucovina) unde a început lupta de eliberare naţională şi prima provincie care s-a unit cu România, la 27 martie 1918. Victoria revoluţiei democratice din Rusia (februarie-martie 1917) a constituit un cadru favorabil pentru organizarea a numeroase manifestări publice (întruniri, mitinguri, conferinţe, congrese), în care s-a conturat, treptat, voinţa populaţiei provinciei - autonomie, independenţa, unire cu România. Astfel în aprilie 1917 se solicita autonomie administrativă, religioasă, şcolară, economică şi chiar politică, constituindu-se şi un organ politic reprezentativ - Partidul Naţional Moldovenesc, condus de Vasile Stroescu. Până în toamna anului 1917 mişcarea naţională din Basarabia şi-a consolidat opţiunile şi şi-a desăvârşit sistemul de apărare, fiind nevoită să reziste şi pretenţiilor ucrainene asupra provinciei. Octombrie 1917 a reprezentat un moment decisiv pentru destinul Basarabiei, atât prin organizarea Congresului ostăşesc de la Chişinău , cât şi prin victoria revoluţiei bolşevice conduse de Lenin, care a limpezit opţiunile de viitor pentru provincia cuprinsă între Prut şi Nistru. Congresul menţionat, la care au participat 989 de delegaţi, a hotărât trecerea unităţilor militare basarabene sub steag naţional propriu, precum şi convocarea Sfatului Ţării, asupra căruia trebuia să fie transferată suveranitatea naţională. Lucrările acestui organism naţional s-au desfăşurat în noiembrie 1917, cu participarea a 105 deputaţi români şi 51 aparţinând naţionalităţilor din provincie (ucraineni, evrei, bulgari, găgăuzi, germani). Ca preşedinte a fost ales profesorul de la Universitatea din Petrograd, Ion Inculeţ, care s-a alăturat curentului de opinie tot mai larg ce viza desprinderea completă a Basarabiei de Rusia şi orientarea spre România (principalii reprezentanţi ai acestui curent erau Pantelimon Halippa şi Ion Pelivan).

La 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării a proclamat Republica Democratica Moldovenească, aceasta dispunând de autonomie completă în cadrul Federaţiei Ruse. Pasul următor a fost reprezentat de solicitarea unui sprijin militar din partea României, având în vedere că regimul bolşevic al lui Lenin s-a declarat total împotriva “separatismului moldovenesc”. Două delegaţii basarabene au venit la Iaşi pentru a cere concursul militar al României, iar la 10 ianuarie 1918 generalii Brosteanu şi Berthelot au trecut Prutul şi în câteva zile Basarabia a fost eliberată. Pe 24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării proclama independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, văzută ca un pas spre unirea cu patria-mama. Se conturau, aşadar, două mari opţiuni: existenţa unui stat independent moldovean sau unirea acestei provincii istorice cu România. La 27 martie 1918, în localul Liceului Nr. 3 din Chişinau, Sfatul Ţării (ţinând cont de atacurile bolşevice tot mai intense asupra Basarabiei, ca şi de presiunile tot mai mari făcute de către Ucraina, şi ea proclamată independentă), a hotărât unirea Basarabiei cu România, din 138 delegaţi, această opţiune fiind votată de 86 delegaţi, în vreme ce 36 s-au abţinut, 3 au votat împotrivă, iar 13 nu s-au prezentat la vot. Actul unirii menţiona: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagra şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o suta şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România”. Astăzi, la 93 de ani de la acel prim pas făcut spre realizarea României Mari din toamna anului 1918, românii de pe cele două maluri ale Prutului nu trăiesc în cadrul unui singur stat. Vicisitudini ale istoriei s-au abătut peste aceste meleaguri - ocupaţia sovietică, regimul comunist, criza economică şi morală etc., însă există perspective tot mai favorabile pentru viitor - România, ca o “sora mai mare”, manifestă o atenţie sporită pentru extinderea relaţiilor cu Republica Moldova (oferindu-i şi un sprijin financiar consistent), aceasta din urmă fiind tot mai aproape de democratizare, modernizare, consolidarea statului de drept şi integrare europeană. Aniversarea zilei de 27 martie îi găseşte pe românii din dreapta şi din stângă Prutului înţelegând tot mai bine trecutul istoric comun şi făcând eforturi considerabile pentru a se situa la înălţimea cerinţelor prezentului. Cât despre viitor, istoria ne învaţă că şi cele mai imposibil de pus în practică proiecte, se concretizează, atunci când se conjugă interesul naţional, voinţa politică, efortul unor personalităţi remarcabile...

Despărţământul ASTRA „M. Kogălniceanu” Iaşi, condus cu multă competenţă şi sacrificii de către d-na Areta Moşu, colaborează şi organizează permanent importante activităţi cu tinerii din Basarabia şi Bucovina, la care participă şi instituţiile şi diferite ONG-uri de pe meleagurile Albei.

Mesajul a fost prezentat de studentele basarabene astriste: Ana Luca şi Mariana Zagorodniuc