România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

PRIMUL CONGRES AL TINERILOR BASARABENI CARE STUDIAZĂ ÎN ROMÂNIA

 

 În perioada 25-27 martie 2011, s-au desfăşurat, la Alba Iulia , lucrările primului Congres al tinerilor basarabeni, care studiază în România – studenţi şi liceeni. Iniţiativa acestui Congres a aparţinut tinerilor basarabeni care studiază la Universitatea    ,,1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – capitala de suflet a tuturor românilor.

Deşi ideea organizării acestui eveniment a existat de mai multă vreme, ea nu a putut fi transpusă în viaţă decât acum, când  a beneficiat de un sprijin real din partea unor factori locali, care au înţeles scopul nobil social-uman şi de cultură, pe care l-a avut în vedere organizaţia noastră nonguvernamentală, apolitică.

Congresul a beneficiat de prezenţa reprezentanţilor organizaţiilor studenţeşti şi liceenilor basarabeni din centrele universitare Bucureşti, Bacău, Constanţa, Iaşi, Suceava, Galaţi, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureş, Alba Iulia, care au răspuns invitaţiilor noastre.

Deschiderea oficială a lucrărilor Congresului a avut loc în Sala Unirii, după o prealabilă rugăciune colectivă la Catedrala Reîntregirii şi prezentarea istoricului şi valorii monumentului de cult în care ne aflam.

La deschiderea şi la lucrările primului Congres al tinerilor basarabeni care studiază în România, am fost onoraţi de prezenţa reprezentanţilor instituţiilor de stat ale judeţului Alba, precum şi a celor ai municipiului Alba Iulia, împreună cu membri ai unor ONG-uri locale, cultural-istorice. Din partea Consiliului Judeţean Alba, tinerii participanţi la Congres au fost onoraţi de preşedintele ing.Ioan Dumitrel, domnul dir.Ioan Bodea, prof. Ioan Bâscă etc., care, de altfel, au asigurat financiar desfăşurarea acestui eveniment. Prefectura judeţului a fost reprezentată de domnul subprefect Raul Tudoraşcu şi domnul ing. Dorin Sava. Din partea Consiliului local al municipiului Alba Iulia a participat domnul viceprimar, ing. Ioan Bogăţan. Liga Studenţilor din Universitatea “1 Decembrie 1918” a fost alaturi de noi prin prezenţa preşedintelui Tomuş Aurel Nicolae şi a vicepreşedintei Cernomoreţ Ludmila.

Desfăşurarea lucrărilor Congresului a mai fost sprijinită şi de către Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Alba Iulia prin pr. prof. univ. dr. Tia Teofil, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” prin ec.Ioan Străjan şi istoricul dr. Gheorghe Anghel, Universitatea „1 Decembrie 1918” , rector prof.univ.dr.Moise Achim, precum şi directorul Casei de cultură a studenţilor din Alba Iulia, Gh.Berghian. Filiala scriitorilor din Alba Iulia şi Hunedoara a fost reprezentată de poetul-patriot Ion Mărgineanu, participant activ şi organizator de fiecare dată la astfel de acţiuni cultural-istorice.

La Congres au participar reprezentanţi ai Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, Societatea „Avram Iancu” Alba Iulia, Cultul Eroilor Alba, Despărţământul Astra „ Eugen Hulea” etc. La lucrările care s-au desfăşurat pe secţiuni cu variate probleme şi cu multă eficienţă a participat psihologul congresului, d-na Bordea Medina.

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a asigurat deschiderea în plen a Congresului în Sala Unirii, precum şi vizitarea acestui important obiectiv istoric şi cultural al oraşului Alba Iulia, reprezentanţii acestuia exprimându-şi bucuria de a găzdui în Cetatea Marii Uniri de la 1918 primul Congres al tinerilor studenţi şi liceeni basarabeni, care studiază în universităţile şi liceele din România, urându-le deplin succes.

Organizate pe sesiuni, lucrările Congresului s-au desfăşurat parte în Aula Mare „Dumitru Stăniloaie” de la Facultatea de teologie ortodoxă şi parte la Casa de Cultură a Studenţilor. Temele puse în dezbatere au cuprins: Sesiunea I: „Integrarea tinerilor basarabeni în societatea românească”, Sesiunea a II-a: „Perspectivele tinerilor basarabeni după absolvirea unei facultăţi în România. Un posibil dar preţios făcut meleagurilor natale: „Identităţi noi, profesioniste, maximal calificate”, Sesiunea a III-a: „Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918, relevanţa supratemporală a unui act istoric complex. Bilanţ peste timp”.

Referatele şi dezbaterile ce au avut loc în cele trei sesiuni, prin problematica lor diversă şi de mare actualitate, au suscitat un inters deosebit din partea participanţilor, dornici să-şi expună punctul de vedere cu privire la beneficiul efectuării studiilor în România, cât şi nevoia sporirii efortului propriu în asigurarea unei pregătiri temeinice, la înalt nivel, corespunzător dinamicii transformărilor tehnologice informaţionale ce au loc în toate domeniile vieţii economico-sociale şi culturale. S-a relevat apoi necesitatea înţelegerii şi formării unei viziuni moderne, europene, privind realităţile contemporane, valorile universale, specificul şi contribuţia poporului român, de-a lungul veacurilor şi din întregul său spaţiu geografic, la amplificarea acestor valori, care se cer cunoscute cu temeinicie, cu argumente ştiinţifice.

Un subiect de mare interes l-a constituit trecutul de luptă al poporului român şi datoria cunoaşterii reale a istoriei sale milenare – istorie asupra căreia diverşi indivizi, pretinşi specialişti, se năpustesc, falsificând-o după interese proprii sau colective. Dezbaterile au evidenţiat necesitatea realizării unei mai strânse colaborări între organizaţiile tinerilor studenţi basarabeni cu alte organizaţii de studenţi în vederea dezvoltării dialogului şi angajării împreună la iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi de cercetare, de creaţie ştiinţifică, cultural-artistică şi sportivă care să stimuleze punerea în valoare a spiritului de iniţiativă, a capacităţilor teoretice şi practice ale studenţilor şi elevilor.

Ca şi la deschiderea lucrărilor Congresului, la finalul acestora, au fost alături de noi personalităţi locale şi ale ONG-urilor cultural-istorice albaiuliene.Momente de mare emoţie şi de adâncă pioşenie le-a constituit depunerea de coroane şi buchete de flori la bustul marelui poet basarabean şi naţionl, Grigore Vieru, un strălucit om de cultură, mare patriot, neînfricat luptător pentru limba română şi unitatea naţională a tuturor românilor. Hora Unirii pe care studenţii şi elevii basarabeni, participanţi la Congres , împreună cu albaiulienii, au încins-o în jurul busturilor marilor poeţi Grigore Vieru şi Mihai Eminescu din parcul ce găzduieşte Aleea Scriitorilor, a creat o atmosferă de puternică solidaritate frăţească, întărind conştiinţa că facem parte din acelaşi popor, vorbim aceeaşi limbă, avem aceleaşi tradiţii şi aceeaşi istorie cu toţi românii.

N-aş vrea să închei aceste rânduri, fără a nota impresia pregnantă pe care ne-a creat-o vizitarea Cetăţii medievale Alba Carolina, aflată spre finalul lucrărilor de restaurare, care găzduieşte între zidurile sale, monumente de cultură, cu o importantă valoare documentară, ce constituie pentru fiecare  turist venit din afară un prilej de admiraţie, dar, în acelaşi timp, pentru un om cu suflet de român, o necesară reflecţie asupra pătimirii  românilor transilvăneni şi a jertfei martirilor eroi ai neamului.

Sintetizând conţinutul dezbaterilor la Congres ,  a ideilor şi propunerilor ce au avut loc, organizaţia tinerilor români basarabeni ce învaţă în instituţiile judeţului Alba a elaborat un program de măsuri pentru intensificarea şi îmbogăţirea activităţilor organizaţiilor lor.

PROGRAM

1. Constituirea unui comitet la nivel naţional care să asigure coordonarea, între congrese, a activităţilor iniţiate de organizaţiile studenţeşti şi ale elevilor români basarabeni, care învaţă în România.

2. Extinderea spaţiului de comunicare între participanţii la primul Congres şi ceilalţi tineri români basarabeni, precum şi tineri care urmează cursuri de pregătire la nivel superior - master, doctorate.

3. Iniţierea unor acţiuni comune de către diferite organizaţii ale studenţilor şi elevilor români basarabeni , în vederea  elaborării unor proiecte cultural-educaţionale şi sportive, la care să fie antrenaţi şi alţi studenţi şi liceeni.

4. Crearea unui site la nivelul fiecărei organizaţii prin mijlocirea căruia să se relizeze schimburi de idei şi de iniţiative, propuneri menite să îmbogăţească paleta de activităţi ale organizaţiilor de studenţi şi elevi.

5. Având în vedere precaritatea financiară a grupurilor de studenţi şi elevi  basarabeni, va fi elaborată o solicitare adresată Preşedintelui şi Guvernului României în vederea găsirii unor soluţii de plată integrală a cazării pentru toţi bursierii basarabeni, cât şi pentru cei subvenţionaţi.

6. Comitetul organizat la nivel naţional se va ocupa, din timp, de elaborarea întregului program de activităţi pentru următorul congres şi va întreprinde acţiuni pentru întărirea colaborării de parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi cu alte foruri de competenţă cu inima deschisă în a ne sprijini.

7. Comitetul se va îngriji ca intervenţiile  în dezbaterile ce au loc la fiecare congres să-şi găsească finalitatea şi în editarea unei culegeri care să ajungă spre informare la toate organizaţiile de studenţi şi elevi , precum şi la bibliotecile instituţiilor de învăţământ unde studiază tineri români basarabeni.  

Alina TARAGAN,

preşedinta organizaţiei Studenţilor basarabeni de la Universitatea „1 Decembrie 1918”   Alba Iulia