Dezideratul politic de separatism pe criterii etnice care a debutat în anii 1990 prin separatismul şcolar şi alungarea a sute de profesori şi elevi romani din şcolile din judeţele Covasna, Harghita şi nu numai a căpătat în ultimii ani o consitenţă care a ajuns să pună în pericol însăşi caracterul statului suveran, unitar, naţional şi indivizibil.

Sub masca promovării drepturilor minorităţilor naţionale, satisfăcute de România în acord cu standardele actelor juridice internaţionale şi peste standardele majorităţii statelor europene se urmăreşte crearea de facto a unui stat în stat, cu imn, cu drapel, cu stemă sub denumirea lipsită de orice fundament istoric de „syekelyfold”, în traducere exacta „pământul secuiesc”. Aceasta în judeţele Covasna şi Harghita şi parţial Mureş din mijlocul României, pământ natal al poporului român cu cea mai mare densitate de cetăţi dacice şi castre romane după Ţara Haţegului.

Ultimele evoluţii, precum: deschiderea la Bruxelles a unei „reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc”, acceptarea la manifestaţii şi evenimente publice şi uneori finanţarea de către autorităţile locale a brigăzilor de tineri, exponenţi ai extremismului şi neofascismului, aplicarea unei strategii care urmăreşte înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub forma colaborării dintre „autoguvernările locale” dintre judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, exportarea radicalismului în alte judeţe din Transilvania în cadrul proiectului „Diaspora” dar şi în judeţe din Moldova unde se forţează înregimentarea ceangăilor în minoritatea maghiară, afişarea ostentativă a comportamentului de „stat în stat”, iniţierea şi organizarea de către autorităţile locale de evenimente publice culturale sau de altă natură exclusiv pentru minoritatea maghiară, inversarea raportului constituţional dintre limba română şi limba maghiară în inscripţiile publice, sunt certitudini care vin să consacre un statut de facto aşa zisului ţinut secuiesc şi care, în anii următori, sub presiunea maghiară şi pe fondul slăbiciunii autorităţilor române urmează să devină de jure o entitate distinctă faţă de Statul Român,.

Prin activitatea comună a europarlamentarilor de etnie maghiară din România şi a celor din Ungaria, mai ales după alegerea ca vicepreşedinte al Parlamentului European a pastorului Tökes Lásló, se urmăreşte înscrierea pe ordinea de zi a instanţelor europene a problemelor autonomiei teritoriale a „ţinutului secuiesc” şi salvarea de la dispariţie a minorităţii formată din „ceangăii maghiari”.

Adoptarea de către Parlamentul Ungariei a legilor referitoare la declararea zilei de 4 iunie - ziua încheierii Tratatului de la Trianon - ca zi a solidarităţii maghiarilor de pretutindeni şi la acordarea dublei cetăţenii maghiarilor de peste graniţă, a impulsionat şi intensificat manifestările iredentiste şi separatiste ale liderilor maghiari din România.

În scopul elaborării unui act normativ la nivel comunitar privind autodeterminarea minorităţilor, Consiliul Naţional Secuiesc a iniţiat o acţiune de strângere a 1 milion de semnături, în ţările membre ale Uniunii Europene, având la bază metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona.

În planul discursurilor şi demersurilor publice postdecembriste, obiectivul principal, al liderilor maghiari, atât al celor „radicali”, cât şi al „democraţilor”, îl reprezintă obţinerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic a aşa-zisului „Ţinutul Secuiesc”.

Un fenomen alarmant este constituirea de organizaţii de extremă dreapta care par a avea din ce în ce mai mulţi adepţi.

Din multitudinea aspectelor vizând nerespectarea legilor şi a prevederilor Constituţiei, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea populaţiei româneşti în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, redăm următoarele cazuri punctuale:

- În judeţele  Covasna  şi Harghita,  continuă practica condiţionării ocupării posturilor în administraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege (practică generalizată şi la unele societăţi comerciale), de cunoaşterea limbii maghiare;

- Sub pretextul menţinerii unui echilibru privind structura etnică a funcţionarilor publici din instituţiile deconcentrate şi cei din instituţiile administraţiei publice locale, în majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a., din judeţele Covasna şi Harghita, nu este încadrat nici un funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, casele municipale de cultură, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale ş.a.). Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe. Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a. prezintă caracterul monoetnic al judeţelor respective, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa zisului „Ţinut secuiesc”;

- Nu sunt respectate, în majoritatea cazurilor prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte;

- Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii publice sunt redactate numai în limba maghiară; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi societăţi este făcută, mai întâi în limba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor manifestări culturale, ştiinţifice şi civice, finanţate din fonduri publice, sunt redactate numai în limba maghiară; se extinde modalitatea de întocmire a documentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în limba maghiara;

- Este continuată practica discriminărilor faţă de finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către majoritatea consiliilor locale din cele două judeţe;

- Aplicând cu consecvenţă strategia de ocupare simbolică a spaţiului public din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, strategie concepută în laboratoarele adepţilor separatismului maghiar, personalităţile istoriei şi culturii româneşti nu se mai regăsesc în nomenclatorul denumirii străzilor şi instituţiilor publice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Astfel, continuă adoptarea unor hotărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a  denumirii ultimelor străzi care mai poartă numele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale;

- Autorităţile publice locale, controlate de UDMR şi PCM, formaţiuni politice constituite pe criteriu etnic, aflate perpetuu la guvernarea locală, de peste 20 de ani, refuză în continuare să includă în cuprinsul stemelor celor două judeţe şi ale localităţilor cu populaţie etnic mixtă, însemne heraldice reprezentând cultura şi spiritualitatea românească;

- Drapele Republicii Ungare şi mai nou aşa zisul drapel secuiesc sunt arborate de mai toate primăriile;

- Există peste 8 hotărâri ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care constată discriminarea în masă a românilor din cele două judeţe.

În legătură cu folosirea sintagmei „ţinutul secuiesc”, Consiliul Director al FCRCHM, consideră că promovarea acestei denumiri este un demers eminamente politic de sorginte revizionistă, prin care se urmăreşte legitimarea artificială a unei entităţi administrativ-teritoriale ce se doreşte a avea statut de autonomie teritorială pe criteriul etnic. Această entitate nu are un fundament istoric şi nu corespunde realităţilor demografice actuale, excluzând, la nivel simbolic, aproape 40% din totalul populaţiei actuale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

La argumentele privind structura etnică şi confesională actuală a populaţiei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie adăugate cele de ordin istoric, conform cărora, până la 1 Decembrie 1918, în aşa-zisul „Ţinut Secuiesc”, românii nu au beneficiat de drepturi politice şi civice, fiind supuşi unei acţiuni sistematice de deznaţionalizare.

Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.

De aceea solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, precum şi întregii societăţi româneşti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile să ia atitudine şi să-şi exprime, public şi neechivoc, o poziţie tranşantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste şi separatiste, care atentează făţiş la unitatea şi suveranitatea statului şi naţiunii române.

Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorităţile locale.

Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Statului Român ca stat multinaţional.

Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionalizarea României, în forma propusă de UDMR.

Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii române ca limbă naţională, respectarea simbolurilor şi valorilor româneşti, combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, inclusiv a celor care exprimă dispreţ pentru însemnele României.

Cerem organelor în drept, să interzică activitatea unor organizaţii extremist-separatiste care deşi nu sunt înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea etnică a zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, sub denumirea aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme precum separatismul, izolarea, a doua limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din arcul intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU,

preşedinte executiv al Forumului Civic al

 Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş