România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

CU EMINESCU RĂZBATEM PRIN NEGURA DE VREMI

 

 M-a surprins plăcut vestea preacuviosului părinte Andrei, arhimandrit, stareţul mănăstirii „Sf. Andrei” din oraşul Durleşti, despre faptul că vom participa la un eveniment deosebit, binevenit în toate timpurile şi înregistrat de zile mari, şi anume inaugurarea Aleii Clasicilor şi dezvelirea bustului marelui nostru poet Mihai Eminescu la Ştefan Vodă, o eternitate parcă uitată de lume, dar descoperită prin poezie, un loc pitoresc ca multe altele din mult pătimita Basarabie, prin care istoria respiră cu binecuvântarea ancestralului în aşteptarea unei deşteptări întru întregirea sa cu Ţara, purtând cu mândrie viţa de neam românesc.

Nu este pentru prima dată când Mănăstirea „Sf. Andrei” din Durleşti, cu susţinerea financiară şi în strânsă colaborare cu Asociaţia Cetăţenilor Români din Basarabia (preşedinte, dr. Constantin Lazăr) organizează multiple pelerinaje ale diferitelor pături de enoriaşi, dornici de a-şi cunoaşte adevărata Ţară, adevărata Patrie, adevărata Istorie, un bun prilej de apropiere spirituală a celor 2 maluri de Prut, dar şi inaugurări ale cimitirelor eroilor români, pângărite şi date uitării în timpuri de răstrişte, sfinţirea unor cruci, troiţe, monumente ale ostaşilor şi voluntarilor etc., toate aceste activităţi având drept scop şi promovarea  valorilor naţionale prin curgătorul frumos infinit al poeziei. De menţionat că părintele Andrei, mare îndrăgostit de poezie, dar cu predilecţie pentru cea care promovează tot ce ţine de naţionalul nostru, şi de data aceasta a pledat pentru participarea nemijlocită a subsemnatului cu un recital de poezie socială întru a sublinia că existenţa noastră creştinească a fost văduvită mulţi ani de adevărata poezie şi de Dumnezeu, însuşi Dumnezeu vorbind prin poezie, cu scopurile bine determinate ale satrapilor bolşevici întru a ne nimici această insuliţă de latinitate din chiar inima Europei, aceştia din urmă jinduind la pământurile Basarabiei, ci nu ca păstrare şi dezvoltare a acestui popor, dar ca extindere a hotarelor pe pământurile cotropite pentru a-şi consolida poziţiile de inamic, otrăvindu-ne cu imaginea de molimă graiul prin calchieri, rusisme şi impunându-le autohtonilor elemente ale unei alte culturi, străină celei naţionale cu tradiţii strămoşeşti.

În genere, aceste escapade de culturalizare, fie în Basarabia noastră sau în Ţară, a martirilor afganezi sau a celor din Războiul de apărare de pe Nistru, ele sunt nişte evadări ale fiecăruia în sinele său pentru a-şi răspunde la nişte întrebări.

Şi în această zi, de altfel ca în multele altele când mă aflam pe baricadele renaşterii naţionale de la 1989, retrăind poezia în profunzimea în care a trăit-o poetul când a scris-o, am declamat „Scrisoarea  III”, mai actuală decât poate fi actuală, ce denotă nu doar revolta Luceafărului poeziei româneşti, neîmpăcat cu realitatea sa dură de atunci, aflată  la depărtarea de mai bine de o sută de ani, ci şi a noastră, cu încercuiri de sârma ghimpată a mentalităţii străine inoculată nouă, astăzi savurând din scrisul eminescian şi reconsiderându-i creaţia poetului naţional în anturajul unor personalităţi marcante din Republica Moldova, dar şi de peste Prut. Pe fundalul unei privelişti emoţionante, cu trăirile în fierbere ale celor prezenţi, se contura bustul de o rară frumuseţe, cu trăsături fine şi imaginea inconfundabilă a aceluia care va mai avea multe a spune în veacuri, prin splendoarea sa subliniind măiestria artistică a sculptorului ieşean Mircea Ştefănescu.

O mare agitată de oameni a sosit din diverse colţuri ale Basarabiei, dar, spre regret, foarte puţini din urbea capitalei (mă refer la elita intelectuală, dar (evidenţiez!) îndeosebi cea literară). Desigur, voi menţiona  că alături de Asociaţia Cetăţenilor Români din Basarabia, un merit deosebit le revine autorităţilor locale  în persoana domnului Valeriu Beril, preşedintele raionului, a doamnei Ana Mihailevschi, preşedintă a Despărământului ASTRA din Ştefan Vodă, a doamnei Aliona Muntean, şefa Secţiei Administrare Publică care a monitorizat serbarea. Dar un merit cu totul special îi revine Asociaţiunii ASTRA, Despărământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, reprezentată de distinsa preşedintă Areta Moşu, care îşi trage obârşia din basarabeni, iniţiatoare a mai multe proiecte când este vorba de Republica Moldova. Totodată, ea contribuie considerabil în fiecare an la organizarea odihnei a sute de copii din familii de basarabeni în taberele de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă la Noi ” din România, unde dăinuie adevăratul spirit de Ţară şi unde istoria, obiceiurile, datinile, tradiţiile capătă un cu totul alt sens, iar limba română curge în rostirea ei cu nestemate…

Cunoscutul poet Ion Hadârcă, scriitor, om de cultură şi om politic, într-o limbă  elevată cum poate fi vorbită doar de un luptător consecvent al idealurilor naţionale şi un promotor al limbii româneşti, a menţionat  despre importanţa transmiterii către public a unui discurs coerent, îndeosebi când este vorba de cel al politicienilor, care de foarte multe ori provoacă nedumerirea nu numai a intelectualilor, dar şi a oamenilor simpli. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi trebuie să tindă spre o cultură a vorbirii pentru a nu-l întrista pe geniul poeziei noastre, valorificând o „bogăţie inestimabilă care cuprinde într-un singur univers şi cultura, dar şi ştiinţa, istoria etc.”.

În continuarea acestui gând, prof. univ. dr. Mihai Toma de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi a constatat că vremea noastră e nu doar trecut sau prezent falnic, ci îndeosebi un viitor mare al cărui pilon important rămâne Mihai Eminescu, de a cărui moştenire trebuie să avem neasemuită şi continuă grijă. În acest context, profesorul a menţionat în discursul său despre o eventuală materializare a bunelor intenţii ale conducerii universităţii pe care o reprezintă privind deschiderea şi în Basarabia a unei filiale a Universităţii ieşene.

Serviciul divin de dezvelire a bustului a fost oficiat de către un sobor de preoţi (reprezentanţi ai Bisericii catolice şi ordodoxe) de la noi şi din Ţară în frunte cu arhimandritul Andrei, stareţul Mănăstirii menţionate anterior, care a transmis prin limbajul cult de o rară frumuseţe a mesajului său, adresat celor prezenţi, nu doar înţelepciunea creştinească, ci şi armonia legăturii cu Cel de Sus, voind să confirme că Domnul a vorbit cu toate neamurile prin limba noastră cea română, dar şi părintele Leon Pop din Năsăud veniţi cu ocazia „Deniilor Eminesciene”, ediia a XVII-a ce s-au desfăşurat pe traseul Iaşi, Căuşeni, Ursoaia, Tănătari, Hagimus şi au continuat la Odesa unde, de asemenea, a fost dezvelit bustul poetului Mihai Eminescu, donat de ASTRA Iaşi, în anul 2003.

Jerbe şi braţe de flori s-au aşternut la picioarele marelui poet, în timp ce subsemnatul construia o punte de la „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu prin „Ruga” de Florian Saioc spre inimile celor prezenţi, rămaşi profund emoţionaţi de mesaj, dar şi dornici de a-l recepţiona pe viu prin chiar vocea unui actor de teatru.

Intonarea imnului, imortalizarea evenimentului cu aparate foto şi camere de luat vederi, îmbrăţişări călduroase, cântece, discursuri înflăcărate, oameni deosebiţi, copii frumoşi de la Liceul „Ştefan Vodă” cântând şi declamând versuri selectate cu grijă şi deosebit rafinament din creaţia poeţilor de către profesoara lor de limbă şi literatură română Nătăliţa Ştefan – toate acestea vor rămâne ca un viu ecou pentru  mulţi ani înainte, păstrând un adevăr: „frumosul este creaţia Domnului”

O pagină de neuitat va rămâne şi organizarea parastasului în cinstea eroilor români înmormântaţi la Cimitirul de la Ţiganca, serviciu oficiat chiar de Mitropolia Basarabiei în persoana Înalt Preasfinţitului Petru şi asistat la fel de arhimandritul Andrei, împreună cu un sobor de preoţi. Amintim că Cimitirul din satul Ţiganca, raionul Cantemir, Republica Moldova, a fost reamenajat şi inaugurat la 1 iunie 2006, cu participarea M.S. Regelui Mihai, revenit pe teritoriul Moldovei, la acea dată, după 65 de ani. Actualmente, acest spaţiu a devenit loc de reculegere în memoria celor peste 1200 de soldaţi români, victime ale unei ambuscade bolşevice, care, ani de-a rândul, au fost daţi uitării, cimitirul fiind pângărit, în timp ce autorii acestor atrocităţi se mai află şi astăzi pe piedestal.

„Dar nimic nu este mai urât decât un om fără memorie”, afirmă ex-ministrul Culturii şi Cultelor Ion Ungureanu. Astăzi, cu susţinerea nemijlocită a statului român, slavă Domnului! numele ostaşilor au fost gravate adânc în piatra funerară, eroii fiind post-mortem reabilitaţi. Este o creştinească acţiune împotriva criminalilor umanităţii, unii dintre ei încercând şi astăzi să se ascundă după deget. Dar numai nu în faţa lui Dumnezeu. Un mesaj în memoria martirilor a fost rostit de către consilierul militar al Ambasadei Române din Republica Moldova dl N. Tănase, iar Excelenţa sa dl Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova, a depus la Crucea Veşniciei întru memoria lor  un buchet enorm de flori ale recunoştinţei şi ale mândriei de neam. Şi aici subsemnatul a evoluat cu un recital dedicat martirilor de la Ţiganca, jerbele şi buchetele  de flori din partea Asociaţiei Cetăţenilor Români din Basarabia, din partea Asociaţiei Veteranilor Afgani, Asociaţia Rezerviştilor din R. Moldova (Andrei Mereuţă), Asociaţia veteranilor războiului de peste Nistru (Vasile Zaiaţ), Asociaţia Republicană a participanţilor la război, alte organizaţii nonguvernamentale  reprezentând o vie mărturie că „suntem oameni şi nimic din ceea ce este omenesc nu ne este străin”, acest gând fiind exprimat într-o altă interpretare şi de Ion Ungureanu: „Astăzi au nevoie şi cei vii, nu numai cei din morminte, să învie din morţi; doar aşa putem spera că ni se va dărui viaţă veşnică”.

O delegaţie a astriştilor de peste Prut s-a aflat, la numai câteva zile distanţă de toate aceste frumoase evenimente petrecute pe plaiuri basarabane, în România, participând la sărbătorirea hramului bisericii din Valea Lupului (preot paroh Cătălin Constantin Urserescu), de lângă Iaşi. La această manifestare de suflet şi simţire românească a participat şi părintele-arhimandrit Andrei, precum şi ansamblul folcloric „Ştefan Vodă”, condus de inegalabilul Tudor Ungureanu din Căpriana, raionul Străşeni, alături de solişti ai ansamblului „Tălăncuţa” din Chişinău (Suzana Popescu şi Stela Botez) şi de actorii Victor Celan şi Marcel Zbierea. Manifestarea „Dor de-o floare românească” a scos în evidenţă, dacă mai era nevoie, spiritul profund patriotic al activităţilor astriste, numeroasele persoane din localitatea Valea Lupului prezente la eveniment trăind adevărate momente de înălţare sufletească şi înaltă spiritualitate românească.

 Sandu ARISTIN CUPCEA