|
M-a
surprins plăcut vestea preacuviosului părinte Andrei,
arhimandrit, stareţul mănăstirii „Sf. Andrei” din oraşul
Durleşti, despre faptul că vom participa la un eveniment
deosebit, binevenit în toate timpurile şi înregistrat de zile mari,
şi anume inaugurarea Aleii Clasicilor şi dezvelirea bustului
marelui nostru poet Mihai Eminescu la Ştefan Vodă, o eternitate
parcă uitată de lume, dar descoperită prin poezie, un loc
pitoresc ca multe altele din mult pătimita Basarabie, prin care
istoria respiră cu binecuvântarea ancestralului în aşteptarea
unei deşteptări întru întregirea sa cu Ţara, purtând cu
mândrie viţa de neam românesc.
Nu
este pentru prima dată când Mănăstirea „Sf. Andrei”
din Durleşti, cu susţinerea financiară şi în strânsă
colaborare cu Asociaţia Cetăţenilor Români din Basarabia
(preşedinte, dr. Constantin Lazăr) organizează multiple
pelerinaje ale diferitelor pături de enoriaşi, dornici de a-şi
cunoaşte adevărata Ţară, adevărata Patrie, adevărata
Istorie, un bun prilej de apropiere spirituală a celor 2 maluri de
Prut, dar şi inaugurări ale cimitirelor eroilor români, pângărite
şi date uitării în timpuri de răstrişte, sfinţirea
unor cruci, troiţe, monumente ale ostaşilor şi voluntarilor
etc., toate aceste activităţi având drept scop şi
promovarea valorilor naţionale
prin curgătorul frumos infinit al poeziei. De menţionat că
părintele Andrei, mare îndrăgostit de poezie, dar cu predilecţie
pentru cea care promovează tot ce ţine de naţionalul
nostru, şi de data aceasta a pledat pentru participarea nemijlocită
a subsemnatului cu un recital de poezie socială întru a sublinia că
existenţa noastră creştinească a fost văduvită
mulţi ani de adevărata poezie şi de Dumnezeu, însuşi
Dumnezeu vorbind prin poezie, cu scopurile bine determinate ale
satrapilor bolşevici întru a ne nimici această insuliţă
de latinitate din chiar inima Europei, aceştia din urmă jinduind
la pământurile Basarabiei, ci nu ca păstrare şi dezvoltare
a acestui popor, dar ca extindere a hotarelor pe pământurile
cotropite pentru a-şi consolida poziţiile de inamic, otrăvindu-ne
cu imaginea de molimă graiul prin calchieri, rusisme şi impunându-le
autohtonilor elemente ale unei alte culturi, străină celei naţionale
cu tradiţii strămoşeşti.
În
genere, aceste escapade de culturalizare, fie în Basarabia noastră
sau în Ţară, a martirilor afganezi sau a celor din Războiul
de apărare de pe Nistru, ele sunt nişte evadări ale fiecăruia
în sinele său pentru a-şi răspunde la nişte întrebări.
Şi
în această zi, de altfel ca în multele altele când mă aflam
pe baricadele renaşterii naţionale de la 1989, retrăind
poezia în profunzimea în care a trăit-o poetul când a scris-o, am
declamat „Scrisoarea III”,
mai actuală decât poate fi actuală, ce denotă nu doar
revolta Luceafărului poeziei româneşti, neîmpăcat cu
realitatea sa dură de atunci, aflată
la depărtarea de mai bine de o sută de ani, ci şi a
noastră, cu încercuiri de sârma ghimpată a mentalităţii
străine inoculată nouă, astăzi savurând din scrisul
eminescian şi reconsiderându-i creaţia poetului naţional
în anturajul unor personalităţi marcante din Republica Moldova,
dar şi de peste Prut. Pe fundalul unei privelişti emoţionante,
cu trăirile în fierbere ale celor prezenţi, se contura bustul
de o rară frumuseţe, cu trăsături fine şi
imaginea inconfundabilă a aceluia care va mai avea multe a spune în
veacuri, prin splendoarea sa subliniind măiestria artistică a
sculptorului ieşean Mircea Ştefănescu.
O
mare agitată de oameni a sosit din diverse colţuri ale
Basarabiei, dar, spre regret, foarte puţini din urbea capitalei (mă
refer la elita intelectuală, dar (evidenţiez!) îndeosebi cea
literară). Desigur, voi menţiona
că alături de Asociaţia Cetăţenilor Români
din Basarabia, un merit deosebit le revine autorităţilor locale
în persoana domnului Valeriu Beril, preşedintele raionului, a
doamnei Ana Mihailevschi, preşedintă a Despărământului
ASTRA din Ştefan Vodă, a doamnei Aliona Muntean, şefa Secţiei
Administrare Publică care a monitorizat serbarea. Dar un merit cu
totul special îi revine Asociaţiunii ASTRA, Despărământul
„Mihail Kogălniceanu” Iaşi, reprezentată de distinsa
preşedintă Areta Moşu, care îşi trage obârşia
din basarabeni, iniţiatoare a mai multe proiecte când este vorba de
Republica Moldova. Totodată, ea contribuie considerabil în fiecare
an la organizarea odihnei a sute de copii din familii de basarabeni în
taberele de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă
la
Noi
”
din România, unde dăinuie adevăratul spirit de Ţară
şi unde istoria, obiceiurile, datinile, tradiţiile capătă
un cu totul alt sens, iar limba română curge în rostirea ei cu
nestemate…
Cunoscutul
poet Ion Hadârcă, scriitor, om de cultură şi om politic,
într-o limbă elevată
cum poate fi vorbită doar de un luptător consecvent al
idealurilor naţionale şi un promotor al limbii româneşti,
a menţionat despre
importanţa transmiterii către public a unui discurs coerent, îndeosebi
când este vorba de cel al politicienilor, care de foarte multe ori
provoacă nedumerirea nu numai a intelectualilor, dar şi a
oamenilor simpli. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi trebuie să tindă
spre o cultură a vorbirii pentru a nu-l întrista pe geniul poeziei
noastre, valorificând o „bogăţie inestimabilă care
cuprinde într-un singur univers şi cultura, dar şi ştiinţa,
istoria etc.”.
În
continuarea acestui gând, prof. univ. dr. Mihai Toma de
la
Universitatea
„Al.I. Cuza” din Iaşi a constatat că vremea noastră e
nu doar trecut sau prezent falnic, ci îndeosebi un viitor mare al cărui
pilon important rămâne Mihai Eminescu, de a cărui moştenire
trebuie să avem neasemuită şi continuă grijă. În
acest context, profesorul a menţionat în discursul său despre o
eventuală materializare a bunelor intenţii ale conducerii
universităţii pe care o reprezintă privind deschiderea
şi în Basarabia a unei filiale a Universităţii ieşene.
Serviciul
divin de dezvelire a bustului a fost oficiat de către un sobor de
preoţi (reprezentanţi ai Bisericii catolice şi ordodoxe) de
la noi şi din Ţară în frunte cu arhimandritul Andrei,
stareţul Mănăstirii menţionate anterior, care a
transmis prin limbajul cult de o rară frumuseţe a mesajului său,
adresat celor prezenţi, nu doar înţelepciunea creştinească,
ci şi armonia legăturii cu Cel de Sus, voind să confirme că
Domnul a vorbit cu toate neamurile prin limba noastră cea română,
dar şi părintele Leon Pop din Năsăud veniţi cu
ocazia „Deniilor Eminesciene”, ediia a XVII-a ce s-au desfăşurat
pe traseul Iaşi, Căuşeni, Ursoaia, Tănătari,
Hagimus şi au continuat
la
Odesa
unde, de asemenea, a fost dezvelit bustul poetului Mihai Eminescu, donat
de ASTRA Iaşi, în anul 2003.
Jerbe
şi braţe de flori s-au aşternut la picioarele marelui poet,
în timp ce subsemnatul construia o punte de la „Scrisoarea III” de
Mihai Eminescu prin „Ruga” de Florian Saioc spre inimile celor prezenţi,
rămaşi profund emoţionaţi de mesaj, dar şi
dornici de a-l recepţiona pe viu prin chiar vocea unui actor de
teatru.
Intonarea
imnului, imortalizarea evenimentului cu aparate foto şi camere de
luat vederi, îmbrăţişări călduroase, cântece,
discursuri înflăcărate, oameni deosebiţi, copii frumoşi
de
la
Liceul
„Ştefan Vodă” cântând şi declamând versuri selectate
cu grijă şi deosebit rafinament din creaţia poeţilor
de către profesoara lor de limbă şi literatură română
Nătăliţa Ştefan – toate acestea vor rămâne ca
un viu ecou pentru mulţi
ani înainte, păstrând un adevăr: „frumosul este creaţia
Domnului”
O
pagină de neuitat va rămâne şi organizarea parastasului în
cinstea eroilor români înmormântaţi
la
Cimitirul
de la Ţiganca, serviciu oficiat chiar de Mitropolia Basarabiei în
persoana Înalt Preasfinţitului Petru şi asistat la fel de
arhimandritul Andrei, împreună cu un sobor de preoţi. Amintim că
Cimitirul din satul Ţiganca, raionul Cantemir, Republica Moldova, a
fost reamenajat şi inaugurat la 1 iunie 2006, cu participarea M.S.
Regelui Mihai, revenit pe teritoriul Moldovei, la acea dată, după
65 de ani. Actualmente, acest spaţiu a devenit loc de reculegere în
memoria celor peste 1200 de soldaţi români, victime ale unei
ambuscade bolşevice, care, ani de-a rândul, au fost daţi uitării,
cimitirul fiind pângărit, în timp ce autorii acestor atrocităţi
se mai află şi astăzi pe piedestal.
„Dar
nimic nu este mai urât decât un om fără memorie”, afirmă
ex-ministrul Culturii şi Cultelor Ion Ungureanu. Astăzi, cu susţinerea
nemijlocită a statului român, slavă Domnului! numele ostaşilor
au fost gravate adânc în piatra funerară, eroii fiind post-mortem
reabilitaţi. Este o creştinească acţiune împotriva
criminalilor umanităţii, unii dintre ei încercând şi astăzi
să se ascundă după deget. Dar numai nu în faţa lui
Dumnezeu. Un mesaj în memoria martirilor a fost rostit de către
consilierul militar al Ambasadei Române din Republica Moldova dl N. Tănase,
iar Excelenţa sa dl Marius Lazurca, Ambasadorul României în
Republica Moldova, a depus
la
Crucea Veşniciei
întru memoria lor un buchet
enorm de flori ale recunoştinţei şi ale mândriei de neam.
Şi aici subsemnatul a evoluat cu un recital dedicat martirilor de la
Ţiganca, jerbele şi buchetele
de flori din partea Asociaţiei Cetăţenilor Români
din Basarabia, din partea Asociaţiei Veteranilor Afgani, Asociaţia
Rezerviştilor din R. Moldova (Andrei Mereuţă), Asociaţia
veteranilor războiului de peste Nistru (Vasile Zaiaţ), Asociaţia
Republicană a participanţilor la război, alte organizaţii
nonguvernamentale reprezentând
o vie mărturie că „suntem oameni şi nimic din ceea ce
este omenesc nu ne este străin”, acest gând fiind exprimat într-o
altă interpretare şi de Ion Ungureanu: „Astăzi au nevoie
şi cei vii, nu numai cei din morminte, să învie din morţi;
doar aşa putem spera că ni se va dărui viaţă veşnică”.
O
delegaţie a astriştilor de peste Prut s-a aflat, la numai câteva
zile distanţă de toate aceste frumoase evenimente petrecute pe
plaiuri basarabane, în România, participând la sărbătorirea
hramului bisericii din Valea Lupului (preot paroh Cătălin
Constantin Urserescu), de lângă Iaşi. La această
manifestare de suflet şi simţire românească a participat
şi părintele-arhimandrit Andrei, precum şi ansamblul
folcloric „Ştefan Vodă”, condus de inegalabilul Tudor
Ungureanu din Căpriana, raionul Străşeni, alături de
solişti ai ansamblului „Tălăncuţa” din Chişinău
(Suzana Popescu şi Stela Botez) şi de actorii Victor Celan
şi Marcel Zbierea. Manifestarea „Dor de-o floare românească”
a scos în evidenţă, dacă mai era nevoie, spiritul profund
patriotic al activităţilor astriste, numeroasele persoane din
localitatea Valea Lupului prezente la eveniment trăind adevărate
momente de înălţare sufletească şi înaltă
spiritualitate românească.
Sandu
ARISTIN CUPCEA
|
|
