România este patria noastră şi a tuturor românilor.
     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Despre vremurile când românii ardeleni curajoşi sfidau interdicţiile 

privind simbolurile noastre naţionale: „Tricolorul” şi „Deşteaptă-te, române!” 

 

Românii au purtat cu ei tricolorul la Blaj şi la Islaz în 1848. Au jurat în faţa tricolorului să lupte uniţi pentru libertate şi egalitate.

„Tricolorul a fost martorul şedinţei istorice din ziua de 24 ianuarie 1859 în care adunarea electivă din Bucureşti a ales ca domnitor al Munteniei pe Alexandru Ioan Cuza, care fusese ales anterior ca domnitor al Moldovei, pecetluind astfel unirea celor două ţări române”... Pentru Alexandru Ioan Cuza: „Steagul este România, acest pământ binecuvântat, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudorile muncitorilor. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde vor creşte copiii noştri. Steagul este, de asemenea simbolul devotamentului, credinţei, ordinii şi disciplinei care reprezintă oastea. Steagul este trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României”. (1)

Pentru românii ardeleni dualismul din 1867 avea să ne dea pe mâna celui mai feroce opresor. Din calvarul şi cutezanţele strămoşilor trăitori în acele vremuri încerc să împrospătez memoria cititorilor cu câteva episoade.

„La înmormântare lui Avram Iancu la Ţebea, în ziua de 13 septembrie 1872, judecătorul din Baia de Criş, Ioan Mezei Câmpeanu, tatăl meu (zice Iuliu Mezei Câmpeanu) a luat parte în fruntea intelectualilor români din Baia de Criş depunând pe sicriu o coroană cu panglică tricoloră românească”. (2)

Ioan Mezei Câmpeanu a ajuns jude la Curtea de casaţie din Budapesta, a făptuit o „crimă” în data de 18 septembrie 1900 chiar în capitală. În aceea zi „a avut loc la Budapesta căsătoria fiicei sale Ecaterina cu dr. Eugen Pătăceanu, avocat din Turda. La casa d-lui Mezei  Câmpeanu, unde s-a ţinut ospăţul, nuntaşii au fost întâmpinaţi cu «Deşteaptă-te, române!». Ospăţul s-a ţinut până în zori de zi, în veselie plăcută românească” („Tribuna”, Sibiu).  

Ziarele maghiare au publicat articole defăimătoare la adresa „valahilor de rasă” pe care îi acuza de crimă şi trădare faţă de Budapesta. (3)

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea au luat fiinţă comitete care să strângă fonduri pentru un monument dedicat eroului Avram Iancu.

Au fost tipărite cocarde tricolore la Sibiu pentru a strânge fonduri. Au fost luate măsuri de a interzice tipărirea şi difuzarea acestora.

În dimineaţa zilei de 31 decembrie 1899 trei studenţi români din Cluj, Ioan Scurtu, George Novacovici şi Coriolan Steer, au depus pe mormântul lui Avram Iancu din Ţebea o coroană cu tricolor şi au cântat „Deşteaptă-te, române!”. Pentru fapta lor au fost târâţi prin tribunale şi condamnaţi. (4)

În 15 octombrie 1897 pentru că au cântat „Deşteaptă-te, române!”, preotul V. Morar din Ciufud, comitatul Alba de Jos a fost pedepsit cu 18 luni temniţă şi 600 coroane amendă, Simon Crăciun, învăţător, la un an temniţă şi 400 coroane amendă, Ioan Simu, student teolog, la 6 luni puşcărie şi 200 coroane amendă.

Pentru că a cântat „Deşteaptă-te, române!” în pădurea de la Veza , Blaj, trei elevi din clasa a VIII-a au fost trimişi în judecată împreună cu studenţii. Toţi purtau şi steguleţe tricolore la butonieră.

În iulie 1902, poporenii din Balinţ - Caraş-Severin, au întâmpinat protopopul cu steaguri tricolore. Jandarmii se năpustesc asupra lor.

La Sânicolaul Mare , în 12 octombrie 1903, sunt pedepsiţi cu câte 2 zile închisoare şi câte 100 coroane amendă următorii: dr. N. Oprean, preoţii T. Oprescu, Ioan Petrovici şi învăţătorul I. Lipovan pentru că au purtat tricolor la cheotoare.

La Lăpuşnic - Hunedoara, în ziua de Paşti, fierarul Ioan Gavrilă se duce la biserică ţinând o lumânare cu panglică tricoloră. Lumânarea este confiscată, casa percheziţionată. Omul e bătut şi trimis în judecată.

A doua zi de Paşte (1904), opt căluşari din Batiz - Hunedoara sunt arestaţi şi descinşi de brâiele tricolore. Mai primesc câte 6 ore de închisoare şi câte 2 coroane amendă.

Preotul Traian Gaşpar din Hezeriş - Caraş Severin primeşte în 18 august 1906 câte 10 zile temniţă şi 800 coroane amendă pentru portul tricolorului.

La 17 septembrie 1906 în Ilia Mureşeană, surorile Maria şi Simina Boboc primesc câte 5 zile temniţă pentru că au avut panglică tricolor în păr.

La  27 octombrie, tot în Ilia Mureşeană, fetiţa Marta Colibaş primeşte 10 zile temniţă şi 50 coroane amendă pentru panglica tricoloră din păr

La 30 octombrie 1906 în Ilia Mureşană este condamnat avocatul dr. St. Roman la 15 zile temniţă şi 20 coroane amendă pentru că florile care împodobeau poarta erau colorate în cele trei culori.

La 5 martie 1907, în Caransebeş sunt condamnaţi protopopul Andrei Ghidiu la 15 zile închisoare şi 200 coroane amendă. Profesorul dr. Petru Barbu la 10 zile şi 200 coroane; avocatul dr. Budiceanu la 8 zile şi 200 coroane; A. Sârbu la 8 zile şi 200 coroane; M. Săbăilă, o zi şi 25 coroane pentru că a afirmat că „românul cu român să ţină” şi au purtat panglică tricoloră.

La 9 iulie 1907 în ziua de târg din Brad, cel care bătea toba anunţa: „Cine poartă tricolorul românesc va fi pedepsit cu cea mai mare asprime”. Tot atunci o femeie din satul Vaca, azi Crişan, a fost arestată şi obligată să plătească 10 coroane amendă pentru că purta împletită în păr o panglică tricoloră.

În 12 iulie 1097 la sărbătoarea Sânpetru în Petroman - Timiş, jandarmii sfârtecă rochia domnişoarei Sofia Cercel pentru că avea în cusătură cele trei culori româneşti. Mai arestează şi desching de brâie fetele Octavia Mincu şi Viorica Cera. Toate primesc câte o zi temniţă şi 5 coroane amendă.

La 1 octombrie, I. Alionte, P. Hertilă, Dumitru Dona şi Dumitru Baba din Caransebeş primesc câte 15 zile temniţă şi 20 coroane amendă pentru că au cântat la sărbătoarea protopopului A. Ghidiu „Deşteaptă-te, române!”.

La 18 noiembrie 1907 patru ţărani din Micălaca - Arad, sunt pedepsiţi cu 15 zile închisoare şi câte 20 coroane amendă pentru că au cântat  „Deşteaptă-te, române!” şi „Hora Unirii”.

La 23 noiembrie 1907 la Beiuş , Eugen Nyeki, candidat de avocat, a primit 25 coroane amendă pentru că sub banda de la pălărie avea o panglică tricoloră.

La 5 august 1908, preotul Ioan Popovici din Buteni - Arad, este pedepsit cu 5 zile temniţă şi 100 coroane amendă pentru că la procesiune hainele copiilor care purtau sfeşnicele aveau cheotori din panglici tricolore.

În 18 decembrie1908 la Orăştie sunt citaţi la poliţie şi pedepsiţi cu câte 2 zile închisoare şi câte 30 coroane amendă  un număr de 30 de cetăţeni care purtau tricolorul românesc la costumul naţional.

Tot atunci, dr. Aurel Oprea şi Ioan Mihali primesc şi ei câte 2 zile temniţă şi 30 coroane amendă fiindcă pe costumele copiilor se găsea tricolorul.

La 3 iunie 1909 în Bucium - Poieni din Alba de Jos este pedepsit Ioan Iancu cu 200 coroane amendă pentru că pe fruntea calului de la trăsură atârna o panglică roşie, sub ureche era o placă de nichel, care deşi privită de aproape e de culoarea nichelului, înclinat, de departe însă părea galbenă, iar sub această placă era prinsă o panglică vânătă.

În 9 iunie la Orăştie jandarmii umblă prin târg şi vânează tricolorul. Smulg cingătorile, baierele de la straiţe, bat şi arestează mulţi români.

La 14 iunie 1909 în Lupşa - Turda, la nuntă jandarmii sfârtecă hainele nuntaşilor care aveau tricolor. Bat şi arestează.

La 20 iunie 1909 în Blaj, jandarmii descing brâiele tricolore de la 20 de feciori şi fete şi le întocmesc procese verbale de contravenţie şi agitaţie.

La 23 august 1909 în Câmpeni unde era târg, jandarmii vânează tricolorul. Arestează, bat şi sfâşie hainele de pe moţi. O femeie este despuiată în mijlocul târgului. Jandarmii i-au sfâşiat cămaşa cusută cu roşu, galben şi albastru. Sunt mulţi răniţi.

La 28 august 1909 în Ocna Sibiului, Anuţa Soreanu, venită de la Caracal la băi, este arestată pentru motivul că a fost găsit tricolorul pe hăinuţele copiilor.

În 15 septembrie 1909 la Igris - Timiş - Torental, Ioan Gallu primeşte o zi temniţă şi 10 coroane amendă pentru că purta brâu tricolor.

La o nuntă din Năsăud ce a avut loc în 31 ianuarie 1911, jandarmii distrug steagul vorniceilor alcătuit din năframe roşii, galbene şi albastre.

În 12 mai 1911 la Hodoc - Mureş, patru femei sunt pedepsite cu cât 4 zile temniţă şi câte 10 coroane amendă pentru port ilegal de brâie tricolore.

La 15 mai 1911 la Ocna Sibiului , copiliţa Paraschiva Balteş venind de la câmp cu mama sa este arestată de jandarmi care îi descing brâul tricolor. Dată pe mâna poliţiei este pedepsită cu o zi închisoare şi 5 coroane amendă.

În zilele de 14-16 mai 1911 în Câmpeni - Alba, jandarmii bat femei şi fete. Hainele le sunt sfâşiate. Se fac percheziţii pentru confiscarea tricolorului. (5)

Încăpăţânarea de care au dat dovadă românii ardeleni de a păstra în suflet simbolurile unităţii naţionale: „Tricolorul” şi „Deşteaptă-te, române!” au dat roade la 1 Decembrie 1918, aici la Alba Iulia.

În fiecare an este sfinţit un tricolor şi înălţat de „Ziua Tricolorului” pe catargul din Piaţa Tricolorului, aflată în locul unde mulţimea aştepta proclamarea unirii Transilvaniei cu România.

Prof. Ilie FURDUIU

 

Bibliografie

1. Costantin Ucrain, Steagul ostăşesc în trecutul de luptă al poporului român, pp. 51-53, 1965;

2. Iuliu Mezei Câmpeanu, Luptători români ardeleni, pag. 45;

3. I.M. Câmpeanu, op. cit., p. 37;

4. Paul Abrudan, Pentru un monument lui Avram Iancu, pp. 41-53, 1972.

5. Radu Theodoru, Urmaşii lui Attila,  pp. 72-82.