România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Un voiaj cultural ştiinţific la Iaşi şi pe meleagurile Albei (Arieşeni şi Alba Iulia)

 

 Într-o zi de vară obişnuită, un grup de profesori şi studenţi, membri ai Cercului ASTRA „B.P. Haşdeu” din cadrul Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, organizatori ai grupului dl. Victor Axentii - decanul Facultăţii de Filologie şi Istorie, d-na Maria Barbă, Ludmila Balţatu, Ioana Axentii - profesori, la invitaţia dnei Areta Moşu, preşedinte al Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, a pornit într-o călătorie de câteva zile la Tabăra de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă la noi”, Ediţia a XV-a, iulie 2011. Călătoria a început la Iaşi unde am fost aşteptaţi personal de către d-na Areta Moşu, care a organizat pentru noi un tur prin oraş, vizitarea Muzeului Literaturii Române dar momentul cel mai important la Iaşi l-a constituit vizita grupului nostru la Universitatea Agronomică „Ion Ionescu de la Brad ” Iaşi, unde am fost întâmpinaţi de prof. univ. dr. ing. Ioan Vacaru-Opriş.

Ceea ce am remarcat este faptul că U.S.A.M.V. Iaşi este prima instituţie de învăţământ superior din România care oferă celor peste 5.000 de studenţi posibilitatea de a învăţa cu ajutorul tehnologiei 3D; cazare pentru toţi studenţii în cămine moderne, dotate cu internet, cablu TV, spaţii de gătit şi maşini de spălat. În unul din aceste cămine am fost cazaţi şi noi pentru o noapte. Am avut ocazia să facem cunoştinţă nemijlocit cu biblioteca informatizată, recent renovată, la care studenţii au acces liber la carte. Universitatea dispune de săli de studii cu mobilă modernă, de echipamente de cercetare şi de studiu, de laboratoare dotate cu tehnologii de ultimă generaţie, unele din ele ne-au fost demonstrate cum sunt utilizate la organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ. Reţeaua INTERNET asigură accesul gratuit în toate spaţiile universităţii. Studenţii dispun şi de o cantină-restaurant modernizată, de un complex sportiv ultradotat etc.

Studenţii noştri au fost impresionaţi de toate aceste lucruri, inclusiv de faptul că studenţii de la universitatea vizitată au posibilitate să facă stagii de practică în străinătate precum Anglia, Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Spania, Danemarca, S.U.A., în urma cărora pot obţine şi sume importante de bani. Tot la Iaşi , d-na Areta Moşu a organizat la Consiliul Judeţean Iaşi, pentru toate grupurile, beneficiari ai Taberei „Acasă la noi” o întâlnire cu oficialităţile şi un program cultural artistic, după care grupul nostru a fost repartizat în Tabără la Arieşeni şi Alba Iulia unde am  petrecut câteva zile de neuitat.

Drumul de la Iaşi spre Arieşeni, foarte lung într-o zi de vară cu mult soare, a durat până după miezul nopţii (era ora două de noapte). La sosire am rămas plăcut surprinşi că în tot acest timp grupul nostru de la Cahul şi grupul de liceeni din satul Bardar, Ialoveni am fost aşteptaţi cu multă grijă părintească (oferindu-ne mâncare caldă şi cazare) de către organizatorii Despărţământului „Eugen Hulea” Alba Iulia, dna Mihaela Luncan, directoarea Taberei „Arieş”, domnii: Ioan Bască, Radu Neag, care au fost alături de noi până la încheierea sezonului Taberei.

Despre comuna Arieşeni, unde am făcut primul popas, am aflat că este atestată documentar pentru prima data în anul 1909. Dezvoltarea ei se datorează migraţiei populaţiei din zonele joase spre locurile libere în căutarea păşunilor montane. Arieşeni evocă numele râului Arieş. Teritoriul străbătut de Râul Arieş se numeşte şi Ţara Moţilor, o regiune rustică pitorească. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă (Roşia Montană, Baia de Arieş, Bucium), bogată în aur, argint etc. Este aşezată în Munţii Apuseni, consideraţi pumnul Ardealului cu istoria scrisă de eroii legendari: Horea, Cloşca, Crişan, Avram Iancu etc. Moţii constituie locuitorii statornici ai acestor meleaguri. Acele câteva zile petrecute la Arieşeni au fost îndeajuns ca să cunoaştem că moţii sunt oameni harnici, sufletişti, deschişi şi foarte mândri de locurile lor.

Programul care a fost organizat pentru noi la Arieşeni şi Alba Iulia a fost foarte variat şi complex cuprinzând excursii la locurile memoriale, excursii pietonale de câţiva kilometri în munţi la locurile care constituie adevărate muzee în natură, cursuri şi întâlniri cu reprezentaţi ai consiliului judeţean şi alte personalităţi, membri activi ai ASTREI din Alba Iulia.

A prezentat mult interes cursul Limbă şi grai românesc ţinut de către prof. univ. Oliviu Iacob, preşedintele Despărţământului „Eugen Hulea” Alba Iulia; cursul Istorie şi civilizaţie în judeţul Alba ţinut de prof. Ioan Bâscă, consilier cultural la Consiliul Judeţean Alba etc.

Excursia prin munţi, fiind însoţiţi de către dl. prof. Ioan Bâscă şi Radu Neag (secretar, Despărţământul „Eugen Hulea” Alba Iulia) a început chiar din prima zi. Primul itinerar prin Munţii Apuseni a început cu traseul pe jos la Cascada Vârciorog. Traseul spre cascadă a început de la şoseaua principala din comuna Arieşeni la o distanţă de 3,5 km care a durata aproximativ o ora de mers pe jos. Cascada pe care am descoperit-o între munţi, într-un loc pitoresc de nedescris, cu apă foarte rece şi lină, consta într-o cădere de apa de 15 m în râul Arieş, doi dintre cei mai curajoşi membri ai grupului s-au scăldat în apele curgătoare ale acesteia.

Traseul la Gheţarul Scărişoara a început pe o potecă turistică cu o distanţă de vreo 10 kilometri, respectiv 2 ore de mers pe jos din centrul comunei Garda de Sus judeţul Alba. Peştera este situată în Parcul Natural Apuseni, în zona centrală a Masivului Bihor, la o altitudine de 1.165m, la marginea platoului carstic Scărişoara cu o lungimea de 700 m iar adâncimea de 105 m . Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime şi de până la 60 de metri diametru, la bază se găseşte portalul peşterii propriu-zise.

Larg de 17 m şi înalt de 24 m , acesta ne-a permis accesul în Sala Mare care, continuată cu sala numită „Biserica” a constituit principala curiozitate şi interesul deosebit al acestei peşteri. Pe laturile nordică şi sudică ale Sălii Mari se deschid două zone profunde, Rezervaţia Mare şi Rezervaţia Mică, parţial lipsite de gheaţă şi bogat ornamentate cu concreţiuni de calcit. Blocul de gheaţă are un volum de aproximativ 100.000 m3 , o grosime maximă de 22,5 m şi o vechime de 3.800 ani la bază. Ca urmare el este posibil să fie cel mai mare din lume. În cele trei săli vizitate de noi am observat stalagmite de gheaţă, a căror înălţime este cuprinsă între câţiva centimetri şi 7 m . Temperatura aerului variază între -1°C în Sala Mare şi + 4,5°C în Rezervaţia Mare. Cel mai reprezentativ element al faunei cavernicole este coleopterul Pholeuon knirschi glaciale, alături de care am putut întâlni câteva specii de păianjeni, colembole şi lilieci.

La Groapa Ruginoasa am ajuns pornind dinspre Arieşeni spre Nucet. La ieşire din Arieşeni pe drumul spre Stei, am trecut pe lângă pârtia de schi de la Vartop , şi după câţiva kilometri, în dreapta unei curbe foarte strânse, am întâlnit poteca. Traseul a fost scurt, constituind doar 800 de m, dar care a început cu un urcuş abrupt pe care l-am făcut aproape 30-50 de minute, până am ajuns într-o poiană largă, de o frumuseţe rară, după care se afla Groapa Ruginoasa de ale cărei margini e mai bine să nu te apropii ca să nu pleci cu mal cu tot. Groapa Ruginoasa reprezintă un fenomen cu totul aparte, o ciudăţenie a naturii de nedescris. Ea constituie o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m . Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie, violacee conferă zonei un aspect deosebit şi care merită văzut, iar efortul depus la urcarea potecii abrupte printre pietre este răsplătit cu vârf şi îndesat.

De remarcat faptul că lumea în care trăim este o lume creată de eroii noştrii care au luptat pentru dobândirea drepturilor şi libertăţilor de care noi să ne putem bucura azi. Indiferent ce se va întâmpla cu noi ca naţiune, nu trebuie să ne uităm eroii neamului, ei trebuie să rămână în cugetele şi sufletele noastre pentru tot ce au făcut ca nouă, urmaşi ai lor, să ne fie bine. Tocmai de acest lucru este preocupată ASTRA, la cei 150 ani de la înfiinţarea ei, pentru că pentru noi , beneficiarii taberelor organizate în diferite zone ale României, constituie o ocazie unică, de a avea posibilitatea să ne bucurăm de frumuseţile naturale şi valorile spirituale ale Ţării pe care o simţim aproape, vorbindu-i graiul, dar pe care mulţi dintre noi nu am avut posibilitatea să o vizităm niciodată. Organizatorii grupului ne-au ajutat din plin să ne îmbogăţim cunoştinţele de geografie, istorie, de cultură şi de civilizaţie românească.

În una din zilele de aflare în Tabăra „Acasă la noi” am avut ocazia să plecăm de la Arieşeni pe urmele legendarului erou Avram Iancu, numit şi Crăişorul Munţilor, renume atribuit ca semn de respect din partea oamenilor pe care i-a condus. În 1924, prin străduinţele Asociaţiei ASTRA, este inaugurată Casa memorială Avram Iancu, în aceeaşi clădire în care s-a născut şi a trăit unul dintre principalii conducătorii ai Revoluţiei de la 1848-1849. Casa este aşezată în satul Inceşti, comuna Avram Iancu. Construcţia este specifică zonei, fiind ridicată pe la 1.800 de către părinţii acestuia, Alexandru şi Maria Iancu. Avram Iancu o donează prin testament în 1850 statului roman, cu scopul de a se înfiinţa o Academie de Drept. Casa este un monument de arhitectură populară, fiind o clădire moţească, construită pe o fundaţie de piatră cu pereţii de lemn, bătuţi cu şipci, tencuiţi şi văruiţi. Casa memorială Avram Iancu la momentul sosirii noastre era închisă, pentru o reparaţie capitală, dar cu toate acestea am fost aşteptaţi şi conduşi în sălile muzeului convingându-ne că muzeul are în prezentare o colecţie inedită de documente şi obiecte legate de Revoluţia din 1848 şi de Avram Iancu, modelul revoluţionarului român. În cadrul Casei memoriale Avram Iancu sunt reconstituite încăperile originale, păstrându-se un număr mare de obiecte autentice: masa, laviţe, scaune, blide, icoane, chindee, fotografii şi documente de familie, iar multitudinea de portrete realizate de-a lungul vieţii sale stau mărturie a evoluţiei destinului său. Sunt expuse obiecte personale ale lui Avram Iancu: leagănul, fluierul, sabia, briciul, armele, drapelele etc. Într-o anexă a Casei memoriale, a fost organizată o expoziţie de istorie şi etnografie. Primele săli sunt dedicate evenimentele premergătoare Revoluţiei de la 1848, prin manifestările revoluţionare din timpul mişcării lui Sofronie şi Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Expoziţia de etnografie valorifică piese rare din costumul vechi moţesc, textile de casă şi mobilier de interior, întâlnit în această zonă. Sunt surprinse ocupaţiile tradiţionale: păstoritul, agricultura, vânătoarea, pescuitul, accentul căzând pe ocupaţia de bază, şi anume, prelucrarea lemnului, ilustrată prin multitudinea de unelte. Totodată este expusă şi o colecţie completă de produse meşteşugăreşti: tulnice, doniţe, ciubere, butoaie, în ultima sală a expoziţiei, se poate admira o căruţă cu cobără încărcată cu ciubere, mijlocul de transport clasic al moţilor, cu ajutorul căruia se deplasau prin ţara şi îşi comercializau produsele. Multe şi impresionate au fost informaţiile pe care ni le-a comunicat în această zi, dl. prof. Ionel Gomboş, profesor de istorie, iar sentimentele au fost dintre cele mai frumoase clipe ale vieţii fiecăruia dintre noi.

Rămâne de neuitat şi activitatea extracurriculară organizată de către d-na Mihaela Luncan şi de către cel mai activ şi avizat în această privinţă, reprezentant al grupului nostru, d-na Alexandra Piscunov. Pentru tinerii noştri a fost organizat concursul „Miss Arieşeni”, fiind câştigat de studenta grupului din Cahul, d-ra Ariton Cristina, concursul sportiv, câştigători fiind reprezentanţii grupului de la Liceul Teoretic „Aurel David” din s. Bardar, raionul Ialoveni, cenaclul literar la care au fost recitate poezii şi interpretate cântece patriotice. A fost de neuitat şi focul de tabără organizat într-o seară caldă de vară, în munţii Arieşeni la care s-au mâncat cartofii copţi pe jăratecul rugului, s-au recitat poezii, s-au mărturisit impresiile şi a dominat voia bună a tuturor.

A doua zi, dis-de-dimineaţă, drumul de la Arieşeni a dus spre Alba Iulia, unde activităţile cultural-ştiinţifice au fost prelungite pentru încă câteva zile. Chiar la intrarea în oraş, grupurile noastre au fost întâmpinate cu multă amabilitate, bunăvoinţă şi duioşie de către dl. ec. Ioan Străjan, reprezentant al Fundaţiei „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României”, care ne-a purtat de grijă, ca şi un părinte, să nu ne lipsească nimic, iar acţiunile preconizate să fie organizate la cel mai înalt nivel, apoi am fost conduşi de acesta în Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Alba, unde am fost primiţi oficial de către Ion Dumitrel, preşedintele C.J. Alba, Ioan Bâscă, Sorin Bumb, prof. Oliviu Iacob (preşedintele Despărţământului „Eugen Hulea” Alba Iulia al ASTREI), istoricul Gheorghe Anghel, reprezentanţii Fundaţiei „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României”. După câteva discursuri, recital de poezie şi interpretarea câtorva cântece de suflet, tuturor li s-au înmânat cărţi şi medalioane cu chipul lui Eminescu şi Vieru realizate de către sculptorul Romi Adam. Tot în această zi am avut posibilitatea să vedem oraşul cu monumentele sale şi împrejurimile (Râmeţiul şi Lancrămul lui Blaga).

Drumul până la mănăstirea Râmeţ a fost unul dintre cele mai uşoare. Mănăstirea este situata la aproximativ 36 km nord-vest de Alba-Iulia, în Valea Geoagiului, şi este printre cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe, fiind întemeiată încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Frumuseţea mănăstirii a atras atenţia multor istorici cum ar fi Nicolae Iorga, care era impresionat de vechimea şi simplitatea aşezământului, de sălbăticia locurilor. Pe teritoriul mănăstirii am găsit Biserica Veche iar în subsolul bisericii, la piciorul Sfintei Mese, se află un izvor cu apă tămăduitoare. Izvorul nu a secat niciodată, existând şi astăzi în acelaşi loc, aducând credincioşilor vindecare sufletească şi trupească. Muzeul mănăstirii a fost înfiinţat în anul 1968 prin strădania părintelui Dometie Manolache, duhovnicul mănăstirii şi a monahiei Eudoxia Manolache, sora dânsului. Ei au reuşit să adune o colecţie impresionanta de icoane pe lemn, pe sticla, carte veche şi tot atunci au amenajat şi o camera de etnografie. Expoziţia expusă în muzeu pune în valoare icoane pe sticlă şi lemn, numismatică, carte veche, obiecte şi veşminte de cult.

Din 1995 Râmeţul a devenit mănăstire de maici. În sfânta mănăstire Râmeţ se roagă şi ostenesc măicuţe şi surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească şi muncesc la ţesutul de covoare olteneşti şi persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn; în atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc sunt confecţionate haine. Multe dintre lucrurile confecţionate sunt puse în vânzare, iar noi având posibilitate chiar să procurăm unele din ele. La mănăstirea Râmeţ ne-a impresionat nespus de mult şi întâlnirea cu maica stareţă Ierusalima Ghibu, nepoata lui Onisifor Ghibu, care ne-a tratat cu amabilitate şi ne-a servit cu miere de albine, produsul muncii măicuţelor din mănăstire.

Peisajul mirific, liniştea, curăţenia, aerul şi verdeaţa, izvorul cu apă tămăduitoare şi încă forte multe lucruri interesante văzute şi simţite la mănăstire ne-au făcut să trăim clipe sublime, iar bucuria pe care am simţit-o nu se poate descrie în cuvinte.

Itinerarul călătoriei a urmat spre Casa memorială Lucian Blaga (una dintre cele mai impunătoare personalităţi şi valori româneşti: poet, filosof, dramaturg, eseist, prozator, traducător), situată în Lancrăm, care a devenit „casa amintirii” acestuia în vara anului 1995, când a fost cumpărată de statul român de la ultimii proprietari pentru a fi înscrisă în patrimoniul cultural naţional.

Casa copilăriei poetului şi filozofului Lucian Blaga ne-a oferit nouă vizitatorilor o incursiune în viaţa familiei Blaga, reconstituită prin mobilier, fotografii, tablouri de familie (portrete Blaga, ulei pe pânză), ediţii princeps ale operei lui Blaga, obiecte care au aparţinut familiei, obiecte de artă populară şi mobilier ţărănesc, cărţi cu autograf, manuscrise originale (corespondenţa de familie, poezii), producţie editorială curentă, obiecte de etnografie locală etc. La cimitirul din Lancrăm am fost la mormântul lui Blaga, care şi-a ales singur locul şi chiar şi direcţia de aşezare a mormântului, cu vedere spre Râpele Roşii.

În aceeaşi zi Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia în frunte cu directorul Gligor Udrea şi preşedinte executiv al cercului ASTRA ne-a oferit un extraordinar spectacol de muzică clasică, pentru care i-am fost profund recunoscători.

În ultima zi de aflare la Alba Iulia itinerarul nostru a ţinut în primul rând la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia fiind însoţiţi de dl. ec. Ioan Străjan şi un grup de profesori universitari. La universitate am fost aşteptaţi de către rectorul universităţii dl. prof. univ. dr. Moise Ioan Achim, vicerectorul pentru relaţii internaţionale dl. Prof. univ. dr. Ioan Ileana, secretarul ştiinţific conf. univ. dr. Diana Câmpan etc. A fost o întâlnire foarte călduroasă, cu schimb de experienţă, cu un şir de informaţii utile, necesare instituirii unei colaborări constructive cu Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul. Cu atât mai mult, am avut ocazia să constatăm că avem şi multe lucruri comune în ce priveşte specialităţile, programele de studii, obiective comune ce ţin de realizarea unui învăţământ de calitate etc.

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia a fost înfiinţată în anul 1991. În cadrul universităţii funcţionează patru Facultăţi: Facultatea de Istorie şi Filologie, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale, Facultatea de Ştiinţe, şi Facultatea de Teologie Ortodoxă. Genericul de activitate al Universităţii „Competiţie, dinamism, performanţă” corespunde întru totul acţiunilor şi eforturilor colaboratorilor universităţii. Astfel, am putut constata că Universitatea dispune de cadre didactice proprii, competente, pentru toate ciclurile de pregătire universitară (licenţă, masterat, doctorat), facilitează pentru studenţii Universităţii obţinerea burselor de studii prin programul ERASMUS - şi nu numai în aşa ţări ca Franţa, Germania, Slovacia, Grecia, Polonia, Canada, SUA, Austria, Macedonia, Ungaria, Italia China. Studenţii mai au posibilitatea de a participa şi la alte programe de schimb de experienţă, culturale şi ştiinţifice, şcoli de vară etc. Universitatea oferă studenţilor de asemenea, biblioteci moderne, pe specializări, bibliotecă virtuală, dotări de ultimă generaţie a laboratoarelor. Sunt organizate excursii de studii, aplicaţii practice, şantiere arheologice, şcoală. Trupa de teatru oferă studenţilor spectacole în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor. Viaţa culturală mai include şi activităţi de pictură, fotografie, folclor, dans etc. Am fost impresionaţi mult şi de aspectul arhitectural al clădirii universităţii, culuarele şi sălile fiind dotate cu mobilier modern iar cazarea studenţilor făcându-se în cămine studenţeşti ultramoderne. La finalul întâlnirii noastre rectorul dl. prof. univ. dr Moise Ioan Achim a donat un lot de carte foarte valoros bibliotecii universităţii noastre, mulţi dintre autorii cărţilor fiind chiar profesorii Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, exemplu demn de preluat de către profesorii universităţii noastre.

De neuitat au fost vizitele la Sala Unirii , la Muzeului Naţional al Unirii, la Catedrala Reîntregirii Neamului, vizitarea Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, a Statuii lui Minai Viteazu, a Cetăţii Vauban (Traseul eroilor, Traseul celor trei fortificaţii, Poarta castrului roman) etc.

Emoţionantă a fost şi ultima seară petrecută la Alba Iulia , organizată de către dl. ec. Ioan Străjan, la primitorii gospodari Elisabeta şi Nicolae Mărginean, unde a avut loc întâlnirea cu scriitorul Ioan Mărginean. Aici am luat cunoştinţă de opera literară a acestuia, la final dăruindu-ne tuturor câteva cărţi de ale sale. Ne-am simţit destul de bine gustând din bucatele ardeleneşti, admirând bunăvoinţa şi ospitalitatea gazdelor. Aceasta a fost ultima seară la tabăra „Acasă la noi” petrecută la Alba Iulia , după cum bine mai este numită şi Capitala de suflet a tuturor românilor, lucru de care ne-am convins, rămânând cu o dorinţă de a mai reveni de fiecare dată cu mult drag.

La drumul de întoarcere spre Cahul, am ţinut nemijlocit să trecem şi prin Sibiu care este considerat un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei, cu o populaţie de aproximativ 155.000 locuitori. Cele câteva ore pe care le-am petrecut la Sibiu , în Centrul istoric, ne-au lăsat impresia că este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară fiindcă multe din zidurile şi sistemele de fortificaţii pe care am reuşit să le vedem sunt menţinute într-o stare foarte bună. Am avut posibilitatea să mai constatăm că în Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecţii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale, pe care sperăm cu o altă ocazie să le vizităm. Este un oraş foarte curat, estetic amenajat, cu oameni frumoşi la chip, liniştiţi, binevoitori, deschişi spre comunicare. Pe bune merite în anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg.

În încheiere dorim să remarcăm evenimentul important al jubileului de 150 de ani de la constituire a Asociaţiunii ASTRA, inclusiv ASTRA Basarabeană edificată de marele patriot Onisifor Ghibu, care şi-a dovedit din plin utilitatea în perioada interbelică; să subliniem încă odată rolul extrem de important jucat de Asociaţiune de-a lungul vremii, inclusiv la ziua de azi, argumentele sunt expuse mai sus, în procesul de construire, conştientizare şi asumare a identităţii româneşti, de promovare a unităţii limbii, de propagare a culturii şi artei naţionale etc. Astriştilor de astăzi din toate regiunile ţării le dorim multe succese şi să nu-i părăsească nicicând puterea de voinţă de a păstra, îmbogăţi şi promova patrimoniul valorilor astriste, implicit valorile naţionale, atât de necesare şi în zilele noastre.

Mulţumirile noastre sunt îndreptate cu precădere către organizatorii Taberei „Acasă la noi” Ediţia a XV-a, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, în persoana doamnei preşedinte prof. Areta Moşu şi a prof. Elena Buruiană, care ne-a însoţit pe tot parcursul itinerariilor şi care cu mult tact, inteligenţă, multă voie bună şi fiind foarte versată în domeniul istoriei, a avut răspunsuri la toate întrebările membrilor grupului nostru; către Consiliului Judeţean Alba (preşedinte Ion Dumitrel), către organizatorii Despărţământului „Eugen Hulea” Alba Iulia, Fundaţia „1 Decembrie” Alba Iulia, în persoana domnilor Ioan Străjan, Oliviu Iacob, Ioan Bâscă, Radu Neag, familiei Mărginean etc.

La mulţi ani, ASTRA!

 

Semnează membrii grupului de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Republica Moldova,

             I. Axentii, V. Axentii, M. Barba,

            Piscunov Alexandra, Piscunov Nicolae

      Cahul, 5 august 2011