Începuturile

La împlinirea a două decenii de la înfiinţarea Universităţii „1 Decembrie 1918” se cuvine să amintim cu acest prilej evenimentele şi persoanele care au contribuit la făurirea acestei importante instituţii de învăţământ din România.

După Revoluţia din Decembrie 1989 s-au deschis porţile pentru realizarea unor iniţiative mai vechi, privitoare la dezvoltarea învăţământului şi culturii româneşti şi în alte oraşe ale ţării decât cele tradiţionale: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi astfel s-a ajuns să se propună şi pentru Alba Iulia înfiinţarea unei Universităţi sau cel puţin  a unei facultăţi cu profil istoric, arheologic, arhivistic şi de filologie clasică.

Iniţiative în acest sens au mai fost şi în anii 1960. Prin 1962–1963, Academicianul Ştefan Pascu, pe atunci decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Cluj, a propus înfiinţarea la Alba Iulia a unui institut pedagogic de trei ani, desemnându-mă pe mine, proaspăt angajat la muzeu, să conving autorităţile locale pentru a aproba această iniţiativă. De la Bucureşti , a venit un „cadrist secretos” care m-a căutat la muzeu şi împreună  am discutat cu conducerea raionului Alba, propunându-i să accepte şi să anunţe conducerea regiunii Hunedoara. Nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu această iniţiativă, dar am aflat ulterior că institutul propus pentru Alba Iulia a luat fiinţă la Târgu Mureş.

O altă iniţiativă s-a derulat în anii 1967-1968 cu prilejul pregătirilor pentru sărbătorirea Semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România.

Miron Constantinescu, fost secretar al biroului C.C. al P.C.R., a fost delegat să conducă lucrările de amenajare a muzeului.  Acesta era originar din Arad şi cunoştea bine activitatea Consiliului Naţional Central din 1918, cu sediul la Arad , care a pregătit actul Unirii Transilvaniei cu România. Printre alte documente avea şi procesul verbal în original al discuţiilor ce s-au purtat la Alba Iulia în zilele de 29 şi 30 noiembrie 1918 la hotelul "Hungaria", (ulterior "Dacia"), privitoare la întocmirea Proclamaţiei Unirii şi la desfăşurarea Adunării Naţionale de la 1 Decembrie.

În timpul deselor vizite la Alba Iulia şi în discuţiile privitoare la organizarea muzeului, colectivul muzeului format din prof. Alexandru Popa, prof. Ion Berciu, prof. Eugen Hulea şi prof. Gheorghe Anghel a propus lui Miron Constantinescu să sprijine înfiinţarea unui institut de trei ani la Alba Iulia sau a unei facultăţi de istorie şi filologie cu o secţie de filologie clasică şi modernă. Propunerea a fost însuşită şi de conducerea judeţului, urmând ca aceasta să fie înaintată organelor centrale de la Bucureşti. Rezultatul nu a fost comunicat nimănui, niciodată, dar după 7 ani de la propunerea noastră, în 1975, s-a înfiinţat la Alba Iulia Liceul Militar „Mihai Viteazul”, instituţie de mare prestigiu a învăţământului militar din România.

În 1990, după înlăturarea regimului dictatorial s-au reluat propunerile mai vechi. În prima fază, în 1990, împreună cu domnul Ilarie Oargă, economist, numit primar al judeţului Alba, funcţie tranzitorie până la alegerile din mai 1990 când s-a instituit funcţia de prefect, am redactat un prim memoriu pentru înfiinţarea la Alba Iulia a unui Centru Naţional de studii istorice şi a unei facultăţi de istorie, arheologie, arhivistică şi studii clasice. Am argumentat această notă evidenţiind tradiţia istorică a oraşului, patrimoniul deţinut şi instituţiile de învăţământ care au funcţionat aici în evul mediu (Fig. 1 – 2). Problema înfiinţării unei universităţi la Alba Iulia a fost din nou lansată cu prilejul vizitei în oraş a primului ministru Petre Roman în aprilie 1990 şi a preşedintelui Ion Iliescu în iulie 1990 (Fig. 3- 4). Tot cu acest prilej s-a propus de către Muzeul Unirii într-o şedinţă, în prezenţa autorităţilor amintite, Parlamentului să decreteze ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţionala a României şi ca imn naţional „Deşteaptă-te, române!”.

Acţiunea de înfiinţare a unei universităţi la Alba Iulia s-a reluat la începutul anului 1991 în timpul mandatului de prefect al lui Barb Partenie şi al viceprefectului Bele Ioan.

În vederea întocmirii memoriului final de necesitate de către conducerea judeţului, am întocmit „o notă” extinsă explicând oportunitatea înfiinţării acesteia. Păstrez doar prima pagină a ciornei corectate a acestei note, restul s-a pierdut cu ocazia selectării arhivei pe care o aveam la muzeu în momentul pensionării (Fig. 2).

După cum se poate constata, am evocat tradiţia istorică a oraşului, a învăţământului din Alba Iulia, sursele de documentare (bibliotecile), patrimoniul existent şi perspectivele de viitor. La redactarea memoriului general au participat, alături de viceprefectul Bele, subsemnatul, pentru facultatea de istorie, domnul profesor Voiculescu, pentru o facultate economică şi părintele consilier Petru Pleşa, pentru înfiinţarea unei facultăţi de teologie şi asistenţă socială. S-a propus şi înfiinţarea unei facultăţi de drept, care nu s-a aprobat în faza iniţială.

Pentru ca sa fie aprobată înfiinţarea universităţii, memoriul trebuia să conţină şi posibilităţile de dotare spaţiul unde să se desfăşoare activitatea. Muzeul a pus la dispoziţie, cu titlu provizoriu, partea de nord a clădirii cu Sala Unirii (7 camere) pentru sediul universităţii şi spaţiul pentru depozitarea mobilei şi a altor bunuri ce s-au achiziţionat. Pentru cursuri, în primul an, s-a pus la dispoziţie sala de şedinţe a muzeului şi s-a obţinut aprobarea pentru două săli la Casa Armatei. Pentru dezvoltarea imediată s-a cerut clădirea Inspectoratului Şcolar din Cetate, Palatul Apor, Centrul Militar şi în perspectivă localul “Liceului Industrial Nr.4” sau jumătate din clădirea Liceului "Horea Cloşca şi Crişan".

În final, prin Hotărârea Guvernului României nr.474 din 1991, s-a aprobat înfiinţarea Universităţii „1 Decembrie 1918” la Alba Iulia cu următoarele facultăţi: Facultatea de Istorie şi Arheologie, Facultatea de Teologie şi Asistenţă Socială şi un Colegiu Economic.

Universitatea din Alba Iulia şi-a început cursul ascendent la care a ajuns după 20 de ani.

Cu acest prilej trebuie să menţionăm şi contribuţiile altor personalităţi care au condus la obţinerea aprobării înfiinţării Universităţii: domnul Ioan Păţan – atunci consilierul primului ministru, Petre Roman, Ioan Rus – atunci senator şi pe toţi deputaţii şi senatorii judeţului Alba din primul lor mandat.

Celor care s-au implicat cu dăruire în acţiunea de înfiinţare a Universităţii din Alba Iulia „Alma Mater Apulensis”, acum la împlinirea a 20 de ani de activitate, să le aducem un bine meritat omagiu şi felicităm conducerile Universităţii, pe profesori, absolvenţi şi studenţi pentru că au reuşit să o dezvolte şi să o promoveze în rândurile celor mai bune instituţii din ţară.

Închei cu aceleaşi cuvinte pe care le-am rostit în alocuţiunea de deschidere a cursurilor în anul de graţie 1991: „Vivat, crescat, floreat !”

Prof. dr. Gheorghe ANGHEL