România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Satul Cornova mai are un cetăţean de onoare de o valoare incontestabilă 

   

Sanda Golopenţia, profesor la Universitatea Brown (Providence, Rhode Island, SUA), a devenit cel de-al patrulea cetăţean de onoare al satului Cornova. Pe 9 octombrie curent, dânsa a primit, din mâinile primarului de Cornova, Ştefan Roşca, diploma care certifică acest fapt.

“ Este o premieră absolută pentru mine, fiindcă nu am fost niciodată cetăţean de onoare”, a recunoscut Sanda Golopenţia, subliniind că a rămas foarte impresionată de ceea ce i s-a întâmplat la Cornova.

„Pentru mine Cornova este un sat care mi-e drag, dar mi-e drag prin moştenire. Eu nu-l cunoscusem până acum câţiva ani, când am fost aici pentru prima oară, dar am scris foarte mult despre această localitate, am editat foarte multe lucrări despre Cornova”, a spus dânsa.

Părinţii Sandei Golopenţia, sociologul Anton Golopenţia şi folclorista Ştefania Cristescu, au făcut cunoştinţă în anul 1931, la Cornova , unde au venit împreună cu colegii lor din echipa lui Dimitrie Gusti.  Din cauza persecutărilor la care au fost supuşi aceştia de către regimul comunist din România, Sanda Golopenţia a emigrat, cu 30 de ani în urmă, în SUA, dar nu a renunţat niciodată la moştenirea părinţilor săi, la tradiţiile şi cultura neamului său. A editat zeci de cărţi, zeci de lucrări ştiinţifice, articole de presă.

Sanda Golopenţia a fost „descoperită” de către neobositul cornovean Vasile Şoimaru, care a făcut tot posibilul s-o aducă la Cornova. „Prima dată când am venit aici, acum câţiva ani, deşi era o vreme rea şi frig, m-a frapat căldura oamenilor. M-am simţit foarte bine aici, m-am simţit ca acasă”, a declarat dânsa, recunoscând totodată că, iniţial, avea anumite temeri, căci până atunci nu fusese niciodată în Basarabia. Temerile ei au fost spulberate imediat ce a ajuns la Cornova , unde avea să vadă un sat cum sunt multe în România. Şi a doua vizită a domniei sale la Cornova , pe 9 octombrie curent, i-a lăsat aceeaşi impresie frumoasă: „A fost o zi schimbătoare, în care a fost şi cald, şi frig, şi senin, şi înnorat, o zi în care am întâlnit o mulţime de oameni, am mâncat struguri din vie, am ospătat, am fost la o serbare absolut superbă. E o zi memorabilă pentru mine”.

Referindu-se la titlul care i s-a conferit, Sanda Golopenţia a remarcat: „Am fost total uimită de această întâmplare, dar mă bucur de ea sincer. Titlul acesta este un moment frumos, în primul rând. În al doilea rând, este un semn de complicitate bună cu cornovenii, pe care am să încerc s-o onorez în viitor. În plus, este o probă a afecţiunii lui Vasile Şoimaru şi, prin el, a cornovenilor, pe care simţeam nevoia s-o merit”.

Primul titlu de cetăţean de onoare al satului Cornova a fost conferit în anul 1931, pe 9 august,  profesorului universitar din Bucureşti, Dimitrie Gusti, părintele sociologiei moderne, „pentru munca depusă cu ocazia campaniei monografice întreprinsă în satul Cornova, precum şi pentru meritele deosebite prin înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci”. Al doilea titlu i-a fost conferit, peste aproape şapte decenii, Zamfirei Mihail, profesor universitar din Bucureşti, fiica preotului-savant născut la Cornova – Paul Mihail. Al treilea titlu s-a îndreptat spre Vasile Şoimaru,  cu o lună şi jumătate în urmă. „Dacă nu era domnul Şoimaru, nu mai ştia nimeni despre Cornova. Dânsul a făcut foarte multe pentru sat”, a spus primarul Ştefan Roşca, după care a continuat: „Nu avem mulţi cetăţeni de onoare ai satului, dar toţi sunt de valoare. Pentru oameni, pentru imaginea satului este ceva extraordinar. Cred că nu am greşit că am oferit aceste titluri, merită aceşti oameni, merită”.

 

„Cornova 1931" a ajuns la Cornova anului 2011

După 80 de ani de la memorabila expediţie a echipei sociologului Dimitrie Gusti la Cornova (pe atunci – judeţul Orhei; în prezent – raionul Ungheni), iată că aici revine şi monografia care ar fi trebuit să fie editată acum opt decenii.

„Despre Cornova au fost făcute mai multe lucrări, dar este pentru prima dată când, într-un volum de 852 de pagini, a încăput tot ce s-a întâmplat aici din punct de vedere ştiinţific cu 80 de ani în urmă”, a subliniat Vasile Şoimaru, unul dintre acei care au îngrijit volumul respectiv. Originar din Cornova, dânsul a ţinut cu tot dinadinsul să lanseze lucrarea respectivă, „Cornova 1931", la baştina sa. Evenimentul s-a produs pe 9 octombrie, după ce, cu o zi înainte, cartea fusese lansată şi la Biblioteca „Bogdan-Petriceicu Haşdeu” din Chişinău.

Vasile Şoimaru a venit la Cornova însoţit de profesorul universitar, dr. Zoltan Rostas din Bucureşti, Sanda Golopenţia-Eritescu, fiica lui Anton Golopenţia, unul dintre cercetătorii Cornovei la 1931, savantul Constantin Eritescu şi folcloristul chişinăuian Grigore Botezatu. Cartea a fost prezentată unui public numeros, fii şi fiice ale mazililor cornoveni de altă dată.

Lucrarea a fost pregătită pentru tipar într-un timp-record. „Asupra unei asemenea cărţi se munceşte cel puţin doi ani. Noi am reuşit s-o edităm în trei luni”, a menţionat prof. Zoltan Rostaş, cel ce şi-a asumat responsabilitatea pentru îngrijirea volumului respectiv.

Este o carte valoroasă nu doar pentru documentele adunate în ea, a subliniat Vasile Şoimaru. Pentru prima dată s-au regăsit într-un volum toate fotografiile făcute, cu 80 de ani în urmă la Cornova , de un mare fotograf de epocă – Iosif Berman, membru al echipei Gusti. Sunt fotografii pe care redactorii cărţii le-au găsit în Muzeul Satului de la Bucureşti , în presa periodică a acelor vremi şi în filmul „Cornova”, realizat de Pompiliu Gâlbeanu în 1931. Compartimentul respectiv aşa se şi numeşte: „Cornova în 150 de imagini”.

Tot în premieră, în volumul respectiv au fost incluse biografiile celor care au cercetat satul la 1931. „Din păcate, despre aproape o jumătate din cei 57 de membri ai acelei expediţii nu am găsit nicio informaţie, nici măcar unde s-au născut sau unde au murit. Ştim doar că o bună parte dintre ei au decedat în puşcăriile comuniste din România”, a menţionat Vasile Şoimaru.

În curând, volumul „Cornova 1931" va fi lansat la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti, unde a lucrat, începând cu anul 1920, Dimitrie Gusti. Va urma apoi Biblioteca „Dimitrie Cantemir” din Ungheni.

„Am depus mari eforturi ca această carte să devină un monument înălţat lui Dimitrie Gusti şi colaboratorilor săi. Marele sociolog îşi dorea mult să publice toate cercetările monografice făcute de echipa sa la Cornova , dar nu a reuşit. Sunt mândru că noi i-am realizat visul”, a spus în încheiere Vasile Şoimaru.

 prof. Lucia BACALU