România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Activitatea „Astrei” basarabene oglindită în istoriografia românească

   

Una din cele mai interesante şi actuale probleme din istoria românilor este descrierea, oglindirea şi aprecierea activităţii Asociaţiei Transilvănene pentru literatura română şi cultura Poporului Român - „Astra”. Despre activitatea acestei asociaţii s-a scris foarte mult, interesant şi cu o profundă cunoştinţă a documentelor istorice. Noi am cercetat şi am constatat că istoria „Astrei” basarabene a fost oglindită în peste 300 de lucrări, cărţi, broşuri articole, materiale didactice, ştiinţifice şi publicistice.

De acuma în ianuarie 1925 revista „Luminătorul” din Chişinău, a publicat articolul lui Onisifor Ghibu, intitulat „Un cuvânt către Românii din Basarabia” în care autorul a prezentat un plan, o programă cu privire la ceea ce trebuia întreprins pentru îndreptarea stărilor de lucruri nemulţumitoare din acea parte a Ţării care se numea Basarabia1. Acesta este primul articol, prima lucrare care ne redă unele informaţii cu privire la începutul istoriei eroice a „Astrei” basarabene. Totodată noi considerăm că primul document în istoriografia „Astrei” basarabene trebuie să fie considerată cuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Gavril al Basarabiei care în 1924 la adunarea generală a Astrei ţinută la Câmpeni , sub prezidenţia M. S. Regelui Ferdinand, s-a adresat în chip direct către Majestatea Sa Regele României, rugându-l să trimită pe reprezentanţii „Astrei” din Sibiu în Basarabia pentru a aduce aici în spaţiul dintre Prut şi Nistru mai multă cultură şi carte românească.

Din punct de vedere cronologic literatura despre activitatea „Astrei” basarabene se împarte în trei perioade istorice. Prima perioadă cuprinde anii 1926-1940. în această perioadă istoria activităţii „Astrei” basarabene a fost oglindită în lucrările lui Onisifor Ghibu, Tiberiu Brediceanu, Nicolae Iorga, Ioan Nistor, Octavian Goga, Stanislav Kostîrzewski, Nicolae Donici, Eugeniu Ionescu - Dîrzeu, Andrei Murafa şi alţii. Aceşti autori au scris şi publicat lucrările lor în „Biblioteca Astrei Basarabene”, aducând o contribuţie informaţională pentru mem-brii de rând ai „Astrei”.

Noi consi-derăm că marele savant, patriot român Onisifor Ghibu a fost nu numai fondatorul, organizatorul şi părintele spiritual a „Astrei” basarabene, dar şi primul istoriograf, al acestei Asociaţii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român din Basarabia. Lucrările sale publicate în 1926-1940 prezintă bogata bază documentară pentru studierea de mai departe a „Astrei” basarabene. Studiind şi analizând opera istorică, ştiinţifică, publicistică a lui Onisifor Ghibu, noi am observat o trăsătură specifică în activitatea acestui mare om politic din România. Domnia sa a colectat, a strâns şi a păstrat în arhiva sa personală mai multe documente, articole, informaţii, decizii, scrisori, monografii, în care activitatea „Astrei” basarabene este foarte bine structurată şi apreciată la justa ei valoare. Numai datorită lui Onisifor Ghibu, istoria formării şi activităţii „Astrei” basarabene în 1926-1940 se poate de fundamentat şi documentat, ceea ce, cu părere de rău, n-au făcut următorii conducători ai acestei Asociaţii basarabene.

Onisifor Ghibu a elaborat şi editat mai multe lucrări incluse în „Biblioteca Astrei basarabene”, şi unele dintre ele au fost editate aparte precum „Trei ani pe frontul basarabean”2. O „Academie militantă a Basarabiei”3. „Cuvânt către tineretul intelectual basarabean”4. Onisifor Ghibu, a pregătit şi editat patru materiale publicate în Biblioteca „Astrei”   basarabene”5. în aceste lucrări autorul a oglindit unele probleme legate de dezvoltarea Basarabiei după intrarea României în Primul război mondial şi în special în timpul revoluţiei ruseşti. De asemenea, Onisifor Ghibu a făcut un amplu raport cu privire la bilanţul activităţii sale în trei ani pentru frontul basarabean6.

În 1926 este publicată lucrarea „O Academie militantă a Basarabiei”. Acest articol publicat în „Biblioteca „Astrei” Basarabene “, nr. 5, conţine în sine conferinţa prezentată de către Onisifor Ghibu la 13 ianuarie 1927, în legătură cu inaugurarea activităţii Secţiunilor literare şi ştiinţifice ale „Astrei” basarabene la Chişinău. "Academiile de astăzi, - scria Onisifor Ghibu, - sunt cele mai venerabile aşezăminte de ştiinţă şi cultură ale singuraticelor ţări, unde sub cupola eternităţii se adaugă un număr restrâns „Nemuritori”, ocupându-se „Academic” de anumite probleme superioare, de cele mai multe ori de o valoare teoretică fără o preocupare permanentă pentru nevoile curente ale epocii, pe care le prevăd alte instituţii în afară de zidurile ei sacrosancte”7, folosind noţiunea de „Academie militantă”. O. Ghibu, dorea să propună conducerii României de azi o direcţie de activitate în Basarabia care cuprinde sistemul istoriei, literaturii şi limbii române. Populaţia Basarabiei care peste 100 de ani s-a aflat sub jugul imperiului Ţarist, avea nevoie de o amplă activitate în mijlocul populaţiei analfabete. Academia era „Ideea instituţiilor libere de activitate ştiinţifică şi filosofică colectivă”8.

Un anumit interes prezintă lucrarea preşedintelui secţiei artistice a „Astrei” ardelene Tiberiu Brediceanu - „Muzica şi compozitorii români în Transilvania”9, care a adus în Basarabia mai multe materiale cu privire la dezvoltarea muzicii româneşti în Transilvania. Pe de altă parte marele istoric, pedagog, profesor universitar Nicolae Iorga a scris şi publicat pentru „Astra” articolul „Începuturile învăţământului superior la români”10. Profesorul de la Universitatea din Cernăuţi, Ioan Nistor, a scris pentru „Astra” Basarabiei articolul „Originea şi dezvoltarea Universităţii din Cernăuţi” în care a fundamentat rolul acestei universităţi în propagarea ştiinţei şi pregătirii cadrelor cu studii superioare în Bucovina11.

La propunerea lui Octavian Ghibu, cunoscutul om politic, ministrul de interne al României, membru al Academiei Române, Octavian Goga, a scris pentru „Astra” Basarabiei „Pagini din luptele ardelenilor pentru Unire”12.

Aceste materiale au avut o mare însemnătate pentru cititorii basarabeni, deoarece practica, istoria de luptă a românilor din Transilvania pentru Unirea din România avea foarte multe tangenţe comune cu mişcarea de eliberare naţională din Basarabia. Onisifor Ghibu scria că ţarismul a colonizat şi a rusificat pe românii basarabeni într-o sută de ani mai mult decât au reuşit să facă ungurii în Transilvania într-o mie de ani.

De asemenea, a prezentat un interes articolul lui Stanislav Kostrzewzski, preşedintele Comunităţii poloneze din Chişinău „Polonezii în Basarabia”13, în care au fost descrise unele aspecte ale emigranţilor polonezilor în Basarabia în secolul al XIX-lea.

Ţarismul a fost foarte dur în promovarea politicii sale în Polonia, a folosit armata şi a înecat în sânge răscoala polonezilor contra Rusiei ţariste din 1862.

Savantul Nicolae Donici (1880-1960), membru de onoare al Academiei Române în 1922, a publicat articolul „O metodă nouă pentru cercetarea fenomenelor şcolare”14. Acest articol a fost publicat la 1924 în „Buletin de la secţion scientifique de     l'Academie Roumaine” (Bucureşti, 1924, nr. 6)15. Pentru activitatea membrilor „Astrei” basarabene, acest articol avea o însemnătate ştiinţifică, de propagare a ştiinţei în Basarabia. Nicolae Donici a fost membru al Societăţii astronomice din Haidelberg. S-a ocupat cu cercetările astronomice la Observatorul Pulcovo din Rusia, în 1808 a organizat în moşia sa din satul Dubăsarii - Vechi, Criuleni, observatorul de astronomie fizică, care era specializat în studierea cromosferei şi protuberanţelor solare, pe care le-a expus în lucrarea sa retipărită în „Biblioteca „Astrei” basarabene. Devenind membru al „Astrei” basarabene, Nicolae Donici a contribuit în propagarea culturii şi ştiinţei în mijlocul populaţiei basarabene.

Un mare interes prezintă articolele publicate în ziarele „România Nouă” şi „Cuvânt Moldovenesc”. Aceste materiale prezintă o unicală bază documentară pentru istoria „Astrei” basarabene.

În a doua perioadă (anii 1944-1989) istoria „Astrei” basarabene n-a fost cercetată. Toate documentele de arhivă, ziare, revistele, publicaţiile care oglindeau activitatea „Astrei” în Basarabia au fost interzise. Ele se aflau în fondurile speciale, unde cititorul de rând n-avea permis de valorificare a acestei literaturi. Numai în marile lucrări se scria despre „propaganda burgheză”, desfăşurată de către „Astra” şi alte organizaţii culturale, desfăşurate în Basarabia. Totodată, trebuie să menţionăm că în 1987 în România a fost publicată culegerea „Astra”, 1861-1950: Asociaţia Transilvăneană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român: 125 de ani de la înfiinţare”. (Sibiu, 1987- 520 p.). Această lucrare a fost elaborată de către colaboratorii Secţiei de ştiinţe istorice a Academiei din România şi Societăţii de ştiinţe filosofice din România, filiala Sibiu, sub redacţia lui Victor Grecu. Această lucrare care conţine peste 60 de articole şi materiale prezintă o contribuţie considerabilă la studierea istoriei „Astrei” transilvănene.

A treia perioadă, care se evidenţiază în istoriografia „Astrei” basarabene, cuprinde anii 1921-2010, când în Republica Moldova şi în România au fost publicate mai multe lucrări în care a fost prezentată istoria „Astrei” basarabene. în primul rând, au fost republicate, reeditate lucrările lui Onisifor Ghibu: „Unitatea românească şi chestiunea Basarabiei”16, „Ce înseamnă „Astra” pentru Basarabia Fraţilor moldoveni”17, „Pagini de jurnal”18, „Trei ani pe frontul basarabean. Bilanţul unei activităţi”19, „Pe baricadele Basarabiei şi Transnistriei”20. etc.

De menţionat că un mare rol în cercetarea, studierea şi oglindirea istoriei „Astrei” basarabene are colecţia de documente editate de Onisifor Ghibu cu denumirea „Trei ani în frontul basarabean”.

Se poate de spus că această lucrare este prima istorie scurtă cu privire la începutul activităţii „Astrei” basarabene. Autorul a descris mai multe probleme cu privire la „Flăcările revoluţiei ruseşti”, lupta „Împotriva steagului roşu”, pentru „Unirea politică a tuturor românilor”, colaborarea lui Onisifor Ghibu cu intelectualitatea Basarabiei, inclusiv cu N. Alexandri, P. Halippa, D. Ciugureanu, D. Bogos, C. Popescu, T. Jereghil, Ştefan Cioleanu, Ştefan Bulat, Ion Pelivan, Vasile Cijevschi (primul redactor al ziarului „România Nouă”), Elena Dobroşinschi, Constantin Mîţu, (secretar de redacţie), Andrei Murata (redactor), Anastasia Dicescu, Vasile Secară, Vasile Harea, Iorgu Tudor, Ion Macovei, Elena Alistar, Vasile Ghenruz şi mulţi alţii21.

Un mare interes pentru cunoaşterea activităţii „Astrei” basarabene, prezintă materialele publicate de către O. Ghibu, cu privire la rolul ziarului „România Nouă”, „Presa basarabeană”, ‘despre rolul ziarului „România Nouă", „Glasul Bisericii strămoşeşti”, România şi „Chestiunea v minorităţilor”, „Cristalizarea ideii naţionale”etc.22

După 1991 în cercetarea istoriei „Astrei” basarabene, s-au încadrat şi unii autori din Republica Moldova.

în 1991-1992 academicianul Haralampie Corbu a scris şi publicat cinci articole cu denumirea „O vatră de lumină: „Astra basarabeană” în care sunt sistematizate şi descrise anumite aspecte cu privire la fondarea Asociaţiei pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român în Basarabia. 23 În 1995 H. Corbu, de asemenea, a mai publicat două articole: „O personalitate politică şi culturală de excepţie: Onisifor Ghibu” şi „Despre Onisifor Ghibu şi „Astra” basarabeană”24.

În ultimii douăzeci de ani istoria „Astrei” basarabene a fost cercetată de mulţi autori, istorici, scriitori, cercetători ştiinţifici, jurnalişti. E vorba de articolele publicate în „Literatura şi Arta” (redactorul Nicolae Dabija) de către T. Ţanco25, Pavel Balmuş26, Ion Ciocanu27, Iurie Colesnic28.

Câteva aprecieri cu privire la „Astra” basarabeană au fost date de către savantul Anton Moraru. Domnia sa spune că în 1926-1940 „Astra” basarabeană, ziarele „România Nouă” şi „Cuvântul Moldovenesc”, care au oglindit fundamentala viaţă politică, social-economică şi culturală a Basarabiei, a apărat interesele naţionale ale populaţiei băştinaşe, a propagat ideile românismului în masele largi ale basarabenilor, a luptat pentru consolidarea unirii din 191829. În 1994-1995, mai mulţi intelectuali din Republica Moldova au pus problema reînvierii „Astrei” basarabene. La 12 noiembrie 1994 la Uniunea Scriitorilor din Moldova s-a organizate „Masa rotundă”, la care au participat Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Octavian Ghibu şi alţii. Toţi au susţinut ideea de a reactiva Asociaţia pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român30. La 29 septembrie 1994 Octavian Ghibu a declarat: „Pledez pentru reînfiinţarea „Astrei” basarabene”31. Scopul acestei iniţiative era de a studia istoria „Astrei” şi a reînvia activitatea acestei Asociaţii pentru a promova cultura, literatura, limba română în Republica Moldova, să contribuim la supravieţuirea prin cultură” a tuturor românilor basarabeni. În 1995 s-a elaborat un nou statut al Asociaţiei pentru Literatura şi Cultura Română „Astra” din Republica Moldova32.

În această perioadă au mai fost elaborate şi publicate unele materiale cu privire la activitatea comisiilor ştiinţifice ale „Astrei” basarabene, inclusiv articolul lui Dorel Istrate33 şi al lui Mihai Cimpoi34, prin care s-a făcut o încercare de a oglindi unele aspecte istorice ale „Astrei” basarabene.

În anul 2000 Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” din Chişinău a editat o lucrare sub genericul: Onisifor Ghibu, „Pe baricadele Basarabiei şi Transnistriei" (Chişinău: ABC, 2000, p.3-90), care conţine anumite repere bibliografice şi istorice cu privire la viaţa şi activitatea profesorului universitar Onisifor Ghibu în Basarabia şi Transnistria35.

Această lucrare a fost alcătuită de către Elena Vulpe şi Ion Conţescu. Ei au selectat anumite crâmpee din viaţa lui Onisifor Ghibu, arătând rolul acestui mare patriot român în organizarea şi desfăşurarea activităţii „Astrei” basarabene. Alcătuitorii au publicat „Lista lucrărilor lui Octavian Ghibu, despre Basarabia”. Pentru a studia istoria „Astrei” basarabene un mare rol au lucrările lui Onisifor Ghibu: „Călătorind prin Basarabia”36. „Cum s-a făcut Unirea Basarabiei”, care a fost editată în numărul al nouălea al „Bibliotecii „Astrei” din 1925 de la Sibiu 37. „Darea de seamă despre activitatea „Astrei” basarabene în cel dintâi an de activitate al ei în1926-1927"38.

La 31 octombrie 1926, în cadrul activităţii „Astrei” basarabene, Onisifor Ghibu a ţinut o conferinţă inaugurantă a anului al X-lea al Universităţii Populare din Chişinău39. Domnia sa a subliniat că Basarabia avea nevoie de o Universitate de Stat ca parte componentă a şcolii superioare moldoveneşti, însă nu s-a reuşit din mai multe cauze politice, financiare şi administrative, însă formarea „Universităţi populare din Chişinău” se aprecia ca un început în transformarea ei într-o Universitate de Stat.

În concluzie, vom menţiona că istoria „Astrei” basarabene a fost pe larg oglindită în literatura istorică şi publicistică românească. Istoricii din România şi Republica Moldova au încercat să elucideze cele mai interesante aspecte din activitatea „Astrei” basarabene, însă această problemă cu privire la istoria Asociaţiei culturale româneşti în spaţiul dintre Prut şi Nistru trebuie să fie cercetată mai departe şi mai profund

 

Maria BARBĂ,

lector superior universitar, Universitatea de Stat “Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul” RM

 Note

1 Onisitor Ghibu, Un cuvînt către românii din Basarabia „Luminătorul” 1925, nr. 7 pag. 10-20

2 Onisofor Ghibu, Trei ani pe frontul Basarabean. Bilanţul unei activităţi. - Chişinău, 1926.

3 Onisifor Ghibu, O Academie militantă a basarabiei// Bublioteca Astrei basarabene, 1927, nr. 5.

4 Onisifor Ghibu, Cuvint către tineretul intelectual basarabean// Biblioteca „Astrei” basarabene, 1927, nr. 6.

5 Onisifor Ghibu. A cincea universitate a României, Universitatea din Chişinău//..Biblioteca „Astrei basarabene”. 1926, nr. 1.

6 Onisifor Ghibu, Trei ani pe frontul basarabean, 1996, pag. 19-183.

7 Onisifor Ghibu, Trei ani pe Frontul Basarabiei, pag. 189.

8 Onisifor Ghibu, Op. cit., p. !88

9 Tiberiu Brediceanu, Muzica şi compozitorii Români în Transilvania// „Biblioteca „Astrei” basarabene,” 1927, nr. 2, p. 3-20.

10NicoIae Iorga, începuturile învăţământului superior la români //„Biblioteca „Astrei” basarabene,” 1927, nr. 3, p. .2-21.

11        loan Nistor, Originea şi Dezvoltarea Universităţii de Cernăuţi// „Biblioteca „Astrei” basarabene”, 1927, nr. 4, p. 3-19.

12        Octavian Goga, Pagini din luptele ardelenilor pentru Unire//„Biblioteca „Astrei” basarabene, nr. 7, 1927, p. 2-18.

13        Stanislav Kostrzewski, Polonezii în Basarabia barbara „Biblioteca „Astrei” basarabene”, 1927, nr. 8, p. 3-19

14        N. Donici, O metodă nouă pentru cercetarea fenomenelor şcolare//„Biblioteca „Astrei” basarabene”, 1927, nr. 9, p.3-21

15 Enciclopedia Sovietică Moldovenească. Vol. 2, Chişinău, 1971, p. 355

16 Onisifor Ghibu, Unitatea românească şi chestiunea Basarabiei. Studii şi eseuri. Bucureşti, 1995, p. 256

17 Onisifor Ghibu, Ce înseamnă „Astra” pentru Basarabia // Astra, 1996, nr. 2, p. 2-4.

18 Onisifor Ghibu, Pagini de jurnal, voi. l, Bucureşti, 1996, p. 3-435; voi. 2, Bucureşti, 200, p. 3-284;

19 Onisifor Ghibu, Trei ani pe frontul basarabean. Bilanţul unei activităţi, Bucureşti, 1996, p.3-222.

20 Onisifor Ghibu, Pe baricadele Basarabiei şi Transnistriei. Repere bibliografice şi istorice, Chişinău, 2000, p. 3-93.

21 Onisifor Ghibu, Trei ani pe frontul Basarabiei, p. 55.

22 Ibidem,p. 19-57,59-65

23 H. Corbu, O vatră de lumină: „Astra” basarabeană//Moldova suverană, 1991, 26,27,28 noiembrie. Ibidem. O vatră de lumină: „Astra” basarabeană // Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară, ! 992, nr. 2, p. 41-52; nr. 3, p. 66-77.

24 Vezi: Onisifor Ghibu Unirea românească şi chestiunea Basarabiei. Studii şi eseuri prezentate cu prilejui „Zilelor Onisifor Ghibu”, Chişinău, 1992-1995.-Bucureşti: „Fiat yux”, 1995, p. 15-23, 153-176.

25 T. Ţanco, „Astra” în Basarabia interbelică // Literatura şi Arta, 1992, 3 septembrie, p.3

26 P. Balmuş, întîiul preşedinte „Astrei” basarabene // Literatura şi Astra, 1994, l O noiembrie, p. 4

27 I. Ciocanu, Pentru O „Astra” de mîine // Literatura şi Arta, 1994, 20 octombrie, pag. 5

28 Iu. Colesnic, „Astra”- O necesitate vitală // Literatura şi Arta, 1994, 10 noiembrie, p. 4

29 Anton Moraru. Istoria românilor. Basarabia şi Transnistria 1812-1993, Chişinău: AI V A, 1995, p. 241-242

30 Literatura şi Arta, 1994, 27 noiembrie, pag. 5

31 Literatura şi Arta. 1994, 29 septembrie, p. 4-5

32        Statutul Asociaţiei pentru Literatura şî Cultura Română „Astra” din RM în numele lui Onisifor Ghibu//Literatura şi arta, 1995, 27 aprilie p.4.

33        Dorel Istrate, Comisia Istorică a „Astrei”, model de activitate documentară în problemele românismului // Literatura şi Arta 1986, 7 noiembrie, pag 5

34        Mihai Cimpoi, Dosarul cultural al „Astrei” basarabene azi //Literatura şi Arta, 1996, 20 noiembrie, p. 4

35 Onisifor Ghibu, Pe baricadele Basarabiei şi Transnistriei, Chişinău: ABC, 2000, p.3-90.

36 Onisifor Ghibu, Călătorind prin Basarabia, Chişinău 1923.

37 Onisifor Ghibu, Cum s-a făcut Unirea Basarabiei, Sibiu, 1925.

38 Onisifor Ghibu, Darea de seamă despre activitatea „Astrei” basarabene”, Chişinău, 1927.

39 Onisifor Ghibu, A cincea Universitate a României: Universitatea din Chişinău - Chişinău, 1927