|
Una din cele mai
interesante şi actuale probleme din istoria românilor este
descrierea, oglindirea şi aprecierea activităţii Asociaţiei
Transilvănene pentru literatura română şi cultura
Poporului Român - „Astra”. Despre activitatea acestei asociaţii
s-a scris foarte mult, interesant şi cu o profundă cunoştinţă
a documentelor istorice. Noi am cercetat şi am constatat că
istoria „Astrei” basarabene a fost oglindită în peste 300 de
lucrări, cărţi, broşuri articole, materiale didactice,
ştiinţifice şi publicistice.
De acuma în ianuarie 1925 revista „Luminătorul”
din Chişinău, a publicat articolul lui Onisifor Ghibu, intitulat
„Un cuvânt către Românii din Basarabia” în care autorul a
prezentat un plan, o programă cu privire la ceea ce trebuia întreprins
pentru îndreptarea stărilor de lucruri nemulţumitoare din acea
parte a Ţării care se numea Basarabia1. Acesta este primul articol, prima
lucrare care ne redă unele informaţii cu privire la începutul
istoriei eroice a „Astrei” basarabene. Totodată noi considerăm
că primul document în istoriografia „Astrei” basarabene trebuie
să fie considerată cuvântarea Înaltpreasfinţitului
Arhiepiscop Gavril al Basarabiei care în 1924 la adunarea generală a
Astrei ţinută
la
Câmpeni
, sub prezidenţia M. S. Regelui Ferdinand, s-a adresat în
chip direct către Majestatea Sa Regele României, rugându-l să
trimită pe reprezentanţii „Astrei” din Sibiu în Basarabia
pentru a aduce aici în spaţiul dintre Prut şi Nistru mai multă
cultură şi carte românească.
Din punct de vedere
cronologic literatura despre activitatea „Astrei” basarabene se împarte
în trei perioade istorice. Prima perioadă cuprinde anii 1926-1940.
în această perioadă istoria activităţii „Astrei”
basarabene a fost oglindită în lucrările lui Onisifor Ghibu,
Tiberiu Brediceanu, Nicolae Iorga, Ioan Nistor, Octavian Goga, Stanislav
Kostîrzewski, Nicolae Donici, Eugeniu Ionescu - Dîrzeu, Andrei Murafa
şi alţii. Aceşti autori au scris şi publicat lucrările
lor în „Biblioteca Astrei Basarabene”, aducând o contribuţie
informaţională pentru mem-brii de rând ai „Astrei”.
Noi consi-derăm că
marele savant, patriot român Onisifor Ghibu a fost nu numai fondatorul,
organizatorul şi părintele spiritual a „Astrei” basarabene,
dar şi primul istoriograf, al acestei Asociaţii pentru
Literatura Română şi Cultura Poporului Român din Basarabia.
Lucrările sale publicate în 1926-1940 prezintă bogata bază
documentară pentru studierea de mai departe a „Astrei”
basarabene. Studiind şi analizând opera istorică, ştiinţifică,
publicistică a lui Onisifor Ghibu, noi am observat o trăsătură
specifică în activitatea acestui mare om politic din România.
Domnia sa a colectat, a strâns şi a păstrat în arhiva sa
personală mai multe documente, articole, informaţii, decizii,
scrisori, monografii, în care activitatea „Astrei” basarabene este
foarte bine structurată şi apreciată la justa ei valoare.
Numai datorită lui Onisifor Ghibu, istoria formării şi
activităţii „Astrei” basarabene în 1926-1940 se poate de
fundamentat şi documentat, ceea ce, cu părere de rău, n-au
făcut următorii conducători ai acestei Asociaţii
basarabene.
Onisifor Ghibu a elaborat
şi editat mai multe lucrări incluse în „Biblioteca Astrei
basarabene”, şi unele dintre ele au fost editate aparte precum
„Trei ani pe frontul basarabean”2. O „Academie militantă a
Basarabiei”3.
„Cuvânt către tineretul intelectual basarabean”4. Onisifor Ghibu, a pregătit
şi editat patru materiale publicate în Biblioteca „Astrei”
basarabene”5. în aceste lucrări autorul a
oglindit unele probleme legate de dezvoltarea Basarabiei după
intrarea României în Primul război mondial şi în special în
timpul revoluţiei ruseşti. De asemenea, Onisifor Ghibu a făcut
un amplu raport cu privire la bilanţul activităţii sale în
trei ani pentru frontul basarabean6.
În 1926 este publicată
lucrarea „O Academie militantă a Basarabiei”. Acest articol
publicat în „Biblioteca „Astrei” Basarabene “, nr. 5, conţine
în sine conferinţa prezentată de către Onisifor Ghibu la
13 ianuarie 1927, în legătură cu inaugurarea activităţii
Secţiunilor literare şi ştiinţifice ale „Astrei”
basarabene
la Chişinău.
"Academiile de astăzi, - scria Onisifor Ghibu, - sunt cele mai
venerabile aşezăminte de ştiinţă şi cultură
ale singuraticelor ţări, unde sub cupola eternităţii
se adaugă un număr restrâns „Nemuritori”, ocupându-se
„Academic” de anumite probleme superioare, de cele mai multe ori de o
valoare teoretică fără o preocupare permanentă pentru
nevoile curente ale epocii, pe care le prevăd alte instituţii în
afară de zidurile ei sacrosancte”7, folosind noţiunea de „Academie
militantă”. O. Ghibu, dorea să propună conducerii României
de azi o direcţie de activitate în Basarabia care cuprinde sistemul
istoriei, literaturii şi limbii române. Populaţia Basarabiei
care peste 100 de ani s-a aflat sub jugul imperiului Ţarist, avea
nevoie de o amplă activitate în mijlocul populaţiei analfabete.
Academia era „Ideea instituţiilor libere de activitate ştiinţifică
şi filosofică colectivă”8.
Un anumit interes prezintă lucrarea preşedintelui
secţiei artistice a „Astrei” ardelene Tiberiu Brediceanu -
„Muzica şi compozitorii români în Transilvania”9, care a adus în Basarabia mai multe materiale cu privire la
dezvoltarea muzicii româneşti în Transilvania. Pe de altă
parte marele istoric, pedagog, profesor universitar Nicolae Iorga a scris
şi publicat pentru „Astra” articolul „Începuturile învăţământului
superior la români”10.
Profesorul de
la
Universitatea
din Cernăuţi, Ioan
Nistor, a scris pentru „Astra” Basarabiei articolul „Originea şi
dezvoltarea Universităţii din Cernăuţi” în care a
fundamentat rolul acestei universităţi în propagarea ştiinţei
şi pregătirii cadrelor cu studii superioare în Bucovina11.
La propunerea lui
Octavian Ghibu, cunoscutul om politic, ministrul de interne al României,
membru al Academiei Române, Octavian Goga, a scris pentru „Astra”
Basarabiei „Pagini din luptele ardelenilor pentru Unire”12.
Aceste materiale au avut
o mare însemnătate pentru cititorii basarabeni, deoarece practica,
istoria de luptă a românilor din Transilvania pentru Unirea din România
avea foarte multe tangenţe comune cu mişcarea de eliberare naţională
din Basarabia. Onisifor Ghibu scria că ţarismul a colonizat
şi a rusificat pe românii basarabeni într-o sută de ani mai
mult decât au reuşit să facă ungurii în Transilvania într-o
mie de ani.
De asemenea, a prezentat
un interes articolul lui Stanislav Kostrzewzski, preşedintele Comunităţii
poloneze din Chişinău „Polonezii în Basarabia”13,
în care au fost descrise unele aspecte ale emigranţilor polonezilor
în Basarabia în secolul al XIX-lea.
Ţarismul a fost
foarte dur în promovarea politicii sale în Polonia, a folosit armata
şi a înecat în sânge răscoala polonezilor contra Rusiei
ţariste din 1862.
Savantul Nicolae Donici (1880-1960), membru de
onoare al Academiei Române în
1922,
a
publicat articolul „O metodă nouă pentru
cercetarea fenomenelor şcolare”14. Acest articol a fost publicat la 1924 în „Buletin de la secţion
scientifique de l'Academie
Roumaine” (Bucureşti, 1924, nr. 6)15. Pentru activitatea membrilor „Astrei”
basarabene, acest articol avea o însemnătate ştiinţifică,
de propagare a ştiinţei în Basarabia. Nicolae Donici a fost
membru al Societăţii astronomice din Haidelberg. S-a ocupat cu
cercetările astronomice
la Observatorul Pulcovo
din Rusia, în
1808
a
organizat în moşia sa din satul Dubăsarii - Vechi, Criuleni,
observatorul de astronomie fizică, care era specializat în studierea
cromosferei şi protuberanţelor solare, pe care le-a expus în
lucrarea sa retipărită în „Biblioteca „Astrei”
basarabene. Devenind membru al „Astrei” basarabene, Nicolae Donici a
contribuit în propagarea culturii şi ştiinţei în mijlocul
populaţiei basarabene.
Un mare interes prezintă
articolele publicate în ziarele „România Nouă” şi „Cuvânt
Moldovenesc”. Aceste materiale prezintă o unicală bază
documentară pentru istoria „Astrei” basarabene.
În a doua perioadă
(anii 1944-1989) istoria „Astrei” basarabene n-a fost cercetată.
Toate documentele de arhivă, ziare, revistele, publicaţiile care
oglindeau activitatea „Astrei” în Basarabia au fost interzise. Ele se
aflau în fondurile speciale, unde cititorul de rând n-avea permis de
valorificare a acestei literaturi. Numai în marile lucrări se scria
despre „propaganda burgheză”, desfăşurată de către
„Astra” şi alte organizaţii culturale, desfăşurate
în Basarabia. Totodată, trebuie să menţionăm că
în 1987 în România a fost publicată culegerea „Astra”,
1861-1950: Asociaţia Transilvăneană pentru Literatura Română
şi Cultura Poporului Român: 125 de ani de la înfiinţare”.
(Sibiu, 1987- 520 p.). Această lucrare a fost elaborată de către
colaboratorii Secţiei de ştiinţe istorice a Academiei din
România şi Societăţii de ştiinţe filosofice din
România, filiala Sibiu, sub redacţia lui Victor Grecu. Această
lucrare care conţine peste 60 de articole şi materiale prezintă
o contribuţie considerabilă la studierea istoriei „Astrei”
transilvănene.
A treia perioadă,
care se evidenţiază în istoriografia „Astrei” basarabene,
cuprinde anii 1921-2010, când în Republica Moldova şi în România
au fost publicate mai multe lucrări în care a fost prezentată
istoria „Astrei” basarabene. în primul rând, au fost republicate,
reeditate lucrările lui Onisifor Ghibu: „Unitatea românească
şi chestiunea Basarabiei”16,
„Ce înseamnă „Astra” pentru Basarabia Fraţilor
moldoveni”17, „Pagini de jurnal”18,
„Trei ani pe frontul basarabean. Bilanţul unei activităţi”19, „Pe baricadele Basarabiei şi
Transnistriei”20.
etc.
De menţionat că
un mare rol în cercetarea, studierea şi oglindirea istoriei „Astrei”
basarabene are colecţia de documente editate de Onisifor Ghibu cu
denumirea „Trei ani în frontul basarabean”.
Se poate de spus că
această lucrare este prima istorie scurtă cu privire la începutul
activităţii „Astrei” basarabene. Autorul a descris mai multe
probleme cu privire la „Flăcările revoluţiei ruseşti”,
lupta „Împotriva steagului roşu”, pentru „Unirea politică
a tuturor românilor”, colaborarea lui Onisifor Ghibu cu
intelectualitatea Basarabiei, inclusiv cu N. Alexandri, P. Halippa, D.
Ciugureanu, D. Bogos, C. Popescu, T. Jereghil, Ştefan Cioleanu,
Ştefan Bulat, Ion Pelivan, Vasile Cijevschi (primul redactor al
ziarului „România Nouă”), Elena Dobroşinschi, Constantin Mîţu,
(secretar de redacţie), Andrei Murata (redactor), Anastasia Dicescu,
Vasile Secară, Vasile Harea, Iorgu Tudor, Ion Macovei, Elena Alistar,
Vasile Ghenruz şi mulţi alţii21.
Un mare interes pentru
cunoaşterea activităţii „Astrei” basarabene, prezintă
materialele publicate de către O. Ghibu, cu privire la rolul ziarului
„România Nouă”, „Presa basarabeană”, ‘despre rolul
ziarului „România Nouă", „Glasul Bisericii strămoşeşti”,
România şi „Chestiunea v minorităţilor”,
„Cristalizarea ideii naţionale”etc.22
După 1991 în
cercetarea istoriei „Astrei” basarabene, s-au încadrat şi unii
autori din Republica Moldova.
în 1991-1992
academicianul Haralampie Corbu a scris şi publicat cinci articole cu
denumirea „O vatră de lumină: „Astra basarabeană” în
care sunt sistematizate şi descrise anumite aspecte cu privire la
fondarea Asociaţiei pentru Literatura Română şi Cultura
Poporului Român în Basarabia. 23 În
1995 H. Corbu, de asemenea, a mai publicat două articole: „O
personalitate politică şi culturală de excepţie:
Onisifor Ghibu” şi „Despre Onisifor Ghibu şi „Astra”
basarabeană”24.
În ultimii douăzeci
de ani istoria „Astrei” basarabene a fost cercetată de mulţi
autori, istorici, scriitori, cercetători ştiinţifici,
jurnalişti. E vorba de articolele publicate în „Literatura şi
Arta” (redactorul Nicolae Dabija) de către T. Ţanco25, Pavel Balmuş26, Ion Ciocanu27, Iurie Colesnic28.
Câteva aprecieri cu privire la „Astra”
basarabeană au fost date de către savantul Anton Moraru. Domnia
sa spune că în 1926-1940 „Astra” basarabeană, ziarele
„România Nouă” şi „Cuvântul Moldovenesc”, care au
oglindit fundamentala viaţă politică, social-economică
şi culturală a Basarabiei, a apărat interesele naţionale
ale populaţiei băştinaşe, a propagat ideile românismului
în masele largi ale basarabenilor, a luptat pentru consolidarea unirii
din 191829.
În 1994-1995, mai mulţi intelectuali din Republica Moldova au pus
problema reînvierii „Astrei” basarabene. La 12 noiembrie 1994
la Uniunea Scriitorilor
din Moldova s-a organizate „Masa rotundă”, la care au participat
Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Octavian Ghibu şi alţii.
Toţi au susţinut ideea de a reactiva Asociaţia pentru
Literatura Română şi Cultura Poporului Român30.
La 29 septembrie 1994 Octavian Ghibu a declarat: „Pledez pentru reînfiinţarea
„Astrei” basarabene”31. Scopul acestei iniţiative era de a studia istoria „Astrei”
şi a reînvia activitatea acestei Asociaţii pentru a promova
cultura, literatura, limba română în Republica Moldova, să
contribuim la supravieţuirea prin cultură” a tuturor românilor
basarabeni. În 1995 s-a elaborat un nou statut al Asociaţiei pentru
Literatura şi Cultura Română „Astra” din Republica Moldova32.
În această perioadă
au mai fost elaborate şi publicate unele materiale cu privire la
activitatea comisiilor ştiinţifice ale „Astrei” basarabene,
inclusiv articolul lui Dorel Istrate33 şi
al lui Mihai Cimpoi34, prin care s-a făcut o
încercare de a oglindi unele aspecte istorice ale „Astrei”
basarabene.
În anul 2000 Biblioteca
Publică „Onisifor Ghibu” din Chişinău a editat o
lucrare sub genericul: Onisifor Ghibu, „Pe baricadele Basarabiei şi
Transnistriei" (Chişinău: ABC, 2000, p.3-90), care conţine
anumite repere bibliografice şi istorice cu privire la viaţa
şi activitatea profesorului universitar Onisifor Ghibu în Basarabia
şi Transnistria35.
Această lucrare a fost alcătuită
de către Elena Vulpe şi Ion Conţescu. Ei au selectat
anumite crâmpee din viaţa lui Onisifor Ghibu, arătând rolul
acestui mare patriot român în organizarea şi desfăşurarea
activităţii „Astrei” basarabene. Alcătuitorii au
publicat „Lista lucrărilor lui Octavian Ghibu, despre Basarabia”.
Pentru a studia istoria „Astrei” basarabene un mare rol au lucrările
lui Onisifor Ghibu: „Călătorind prin Basarabia”36.
„Cum s-a făcut Unirea Basarabiei”, care a fost editată în
numărul al nouălea al „Bibliotecii „Astrei” din 1925 de
la
Sibiu
”37. „Darea de seamă despre activitatea „Astrei”
basarabene în cel dintâi an de activitate al ei în1926-1927"38.
La 31 octombrie 1926, în
cadrul activităţii „Astrei” basarabene, Onisifor Ghibu a
ţinut o conferinţă inaugurantă a anului al X-lea al
Universităţii Populare din Chişinău39. Domnia sa a subliniat că
Basarabia avea nevoie de o Universitate de Stat ca parte componentă a
şcolii superioare moldoveneşti, însă nu s-a reuşit
din mai multe cauze politice, financiare şi administrative, însă
formarea „Universităţi populare din Chişinău” se
aprecia ca un început în transformarea ei într-o Universitate de Stat.
În concluzie, vom menţiona
că istoria „Astrei” basarabene a fost pe larg oglindită în
literatura istorică şi publicistică românească.
Istoricii din România şi Republica Moldova au încercat să
elucideze cele mai interesante aspecte din activitatea „Astrei”
basarabene, însă această problemă cu privire la istoria
Asociaţiei culturale româneşti în spaţiul dintre Prut
şi Nistru trebuie să fie cercetată mai departe şi mai
profund
Maria BARBĂ,
lector superior universitar,
Universitatea de Stat “Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul” RM
Note
1 Onisitor
Ghibu, Un cuvînt către românii din Basarabia „Luminătorul”
1925, nr. 7 pag. 10-20
2 Onisofor
Ghibu, Trei ani pe frontul Basarabean. Bilanţul unei activităţi.
- Chişinău, 1926.
3 Onisifor
Ghibu, O Academie militantă a basarabiei// Bublioteca Astrei
basarabene, 1927, nr. 5.
4 Onisifor
Ghibu, Cuvint către tineretul intelectual basarabean// Biblioteca „Astrei”
basarabene, 1927, nr. 6.
5 Onisifor
Ghibu. A cincea universitate a României, Universitatea din Chişinău//..Biblioteca
„Astrei basarabene”. 1926, nr. 1.
6 Onisifor
Ghibu, Trei ani pe frontul basarabean, 1996, pag. 19-183.
7 Onisifor
Ghibu, Trei ani pe Frontul Basarabiei, pag. 189.
8 Onisifor
Ghibu, Op. cit., p. !88
9 Tiberiu
Brediceanu, Muzica şi compozitorii Români în Transilvania//
„Biblioteca „Astrei” basarabene,” 1927, nr. 2, p. 3-20.
10NicoIae Iorga, începuturile
învăţământului superior la români //„Biblioteca „Astrei”
basarabene,” 1927, nr. 3, p. .2-21.
11 loan
Nistor, Originea şi Dezvoltarea Universităţii de Cernăuţi//
„Biblioteca „Astrei” basarabene”, 1927, nr. 4, p. 3-19.
12 Octavian
Goga, Pagini din luptele ardelenilor pentru Unire//„Biblioteca „Astrei”
basarabene, nr. 7, 1927, p. 2-18.
13 Stanislav
Kostrzewski, Polonezii în Basarabia barbara „Biblioteca „Astrei”
basarabene”, 1927, nr. 8, p. 3-19
14 N.
Donici, O metodă nouă pentru cercetarea fenomenelor şcolare//„Biblioteca
„Astrei” basarabene”, 1927, nr. 9, p.3-21
15 Enciclopedia
Sovietică Moldovenească. Vol. 2, Chişinău, 1971, p.
355
16 Onisifor Ghibu,
Unitatea românească şi chestiunea Basarabiei. Studii şi
eseuri. Bucureşti, 1995, p. 256
17 Onisifor Ghibu, Ce înseamnă
„Astra” pentru Basarabia // Astra, 1996, nr. 2, p. 2-4.
18 Onisifor Ghibu, Pagini de
jurnal, voi. l, Bucureşti, 1996, p. 3-435; voi. 2, Bucureşti,
200, p. 3-284;
19 Onisifor Ghibu, Trei ani
pe frontul basarabean. Bilanţul unei activităţi, Bucureşti,
1996, p.3-222.
20 Onisifor Ghibu, Pe
baricadele Basarabiei şi Transnistriei. Repere bibliografice şi
istorice, Chişinău, 2000, p. 3-93.
21 Onisifor
Ghibu, Trei ani pe frontul Basarabiei, p. 55.
22
Ibidem,p. 19-57,59-65
23 H.
Corbu, O vatră de lumină: „Astra” basarabeană//Moldova
suverană, 1991, 26,27,28 noiembrie. Ibidem. O vatră de lumină:
„Astra” basarabeană // Revista de Lingvistică şi Ştiinţă
Literară, ! 992, nr. 2, p. 41-52; nr. 3, p. 66-77.
24 Vezi:
Onisifor Ghibu Unirea românească şi chestiunea Basarabiei.
Studii şi eseuri prezentate cu prilejui „Zilelor Onisifor Ghibu”,
Chişinău, 1992-1995.-Bucureşti: „Fiat yux”, 1995, p.
15-23, 153-176.
25 T.
Ţanco, „Astra” în Basarabia interbelică // Literatura
şi Arta, 1992, 3 septembrie, p.3
26 P.
Balmuş, întîiul preşedinte „Astrei” basarabene //
Literatura şi Astra,
1994, l
O noiembrie, p. 4
27 I.
Ciocanu, Pentru O „Astra” de mîine // Literatura şi Arta, 1994,
20 octombrie, pag. 5
28 Iu.
Colesnic, „Astra”- O necesitate vitală // Literatura şi
Arta, 1994, 10 noiembrie, p. 4
29 Anton
Moraru. Istoria românilor. Basarabia şi Transnistria 1812-1993, Chişinău:
AI V A, 1995, p. 241-242
30 Literatura
şi Arta, 1994, 27 noiembrie, pag. 5
31 Literatura
şi Arta. 1994, 29 septembrie, p. 4-5
32 Statutul
Asociaţiei pentru Literatura şî Cultura Română
„Astra” din RM în numele lui Onisifor Ghibu//Literatura şi arta,
1995, 27 aprilie p.4.
33 Dorel
Istrate, Comisia Istorică a „Astrei”, model de activitate
documentară în problemele românismului // Literatura şi Arta
1986, 7 noiembrie, pag 5
34 Mihai
Cimpoi, Dosarul cultural al „Astrei” basarabene azi //Literatura
şi Arta, 1996, 20 noiembrie, p. 4
35 Onisifor
Ghibu, Pe baricadele Basarabiei şi Transnistriei, Chişinău:
ABC, 2000, p.3-90.
36 Onisifor
Ghibu, Călătorind prin Basarabia, Chişinău 1923.
37 Onisifor
Ghibu, Cum s-a făcut Unirea Basarabiei, Sibiu, 1925.
38 Onisifor
Ghibu, Darea de seamă despre activitatea „Astrei” basarabene”,
Chişinău, 1927.
39 Onisifor
Ghibu, A cincea Universitate a României: Universitatea din Chişinău
- Chişinău, 1927
|
|
