Dintre membrii Cercului Cultural făceau parte Timofei Bîrliba, Bladimir Tataru, Bladimir Gînju, scriitorul Andrei Stîmbeanu, actorul Dumitru Fusu, Mihai Eftimie Bradu, Mihai Ion Bradu, Petru Beneş, Bladimir Cerimpei, Leonid Tataru şi Valeriu Moraru, care aveau un mesaj şi o atitudine clară asupra problemelor naţionale.

Cei mai destoinici fii şi fiice ale neamului, 135 la număr, au fost supuşi unui genocid fizic şi moral. Printre ei Afanasie Ciolacu, fost primar, deportat în anii 1941 şi 1949, reabilitat în anul 1991, Eftimie Roman, a.n. 1877, fost primar, membru activ al Partidului Liberal a fost arestat din motive politice la 13 iunie 1941 şi escortat în oraşul Ivdel, regiunea Sverdlovsc, Federaţia Rusă, sleit de puteri a îngheţat în pădurile Siberiei. Trupul clădit în stive şi apoi la sfârşitul lunii aprilie mâncat de ciori a fost înhumat în groapa comună cu alţi deţinuţi politici. Elisei Fusu a fost ostaş în Armata Română, supus represiunilor în anul 1941, Fiodor Moraru, a.n. 1883, membru al partidului Naţional Creştin, condamnat la 10 ani de privaţiune de libertate în anul 1941, Alexandru Tica, a.n. 1901, fost primar, condamnat la 10 ani de detenţie într-un lagăr de muncă silnică, Sofroni Ilie, a.n. 1928, fiind deportat împreună cu părinţii în iunie 1941 a fost împuşcat de convoi în timpul unei staţionări a eşalonului pentru încercarea de a gusta din zmeura care creştea în vecinătatea căii ferate, Nicolae Grimacovschi, a.n. 1915, condamnat în anul 1945 la 10 ani de muncă silnică, fiind acuzat de spionaj în favoarea României, Timofei Rusu, a.n. 1898, acuzat de spionaj în favoarea României, deportat în regiunea Cita, Efim Sofroni, a.n. 1931, condamnat în 1950 pentru „antisovietism” la 25 ani de detenţie într-un lagăr de muncă forţată.

...O coloană albă de piatră, în vârf vechea stemă a Ţării - capul Zimbrului, cuprins într-o coroană de spice; simplu şi tulburător, spunea scriitorul Vladimir Beşleagă. La tribuna monumentului au urcat autorităţile locale şi raionale, oaspeţi din republică: scriitorul Grigore Vieru, Vladimir Beşleagă, scriitorul Andrei Strîmbeanu, academicianul Mircea Bologa, regizorul Silviu Fusu, compozitorul şi folcloristul Andrei Tamazlîcaru.

Actorul Dumitru Fusu, în haine domneşti, cu pană de cocor la cucă, pe un cal roib cu coama-n vânt, citea cu glas răsunător hrisovul de danie: „... facem ştire tuturora că 1-am miluit şi i-am dat credincios boierului nostru Cozmii Ghenghe pîrcălab, întru al nostru pământ al Moldovei, un loc din pustie pe Ciuhur la fântâna Paricova ca să-şi facă sat...”

A durat sărbătoarea până târziu la poalele dealului de pe valea Ciuhurului. Spectatorii şezând rânduri-rânduri pe iarba de pe costişă de sub poala pădurii ca într-un amfiteatru antic.

Artiştii amatori ai ansamblului „Ciobănaş de la miori” de la Căminul Cultural Parcova, conducător artistic d-na Galina Bradu, au bucurat publicul cu cântece şi jocuri bătrâneşti.

La 15 iunie 1989 eram la ediţia a III a „Eminescienei" care a coincis şi cu inaugurarea monumentului poetului naţional Mihai Eminescu, autor Victor Niţă, sculptor din Chişinău. Spectacolul a fost susţinut în aer liber, la monumentul poetului, în faţa unui public deosebit de receptiv şi cald, răsplătind cu aplauze, creând o atmosferă încărcată de emoţie. Mihai Eftimie Bradu a recitat poezia „Doina”. După atâţia ani de cenzură ochii au dat în lacrimi. Oare se va repeta anul 1918?

Un proiect de rezonanţă internaţională a fost împlinit la Parcova, loc în care s-au aflat laolaltă spiritul local şi cel european. Creaţiile au evocat spiritul locului, privit deopotrivă din perspectiva autohtonă, ca şi din viziunea izvorâtă din afara spaţiului nostru spiritual.

Au fost prezenţi aici artişti plastici veniţi din România, Franţa, Olanda, Rusia, Polonia, Ucraina, Belorusia, care au lăsat în patrimoniul muzeelor din comuna Parcova şi orăşelul Edineţ lucrări valoroase, care îşi vor afla în curând locul cuvenit în sălile de expoziţie.

Tabăra de creaţie se află în preajma celei de a X-a ediţii, ediţie jubiliară menită să marcheze evenimentul şi să continue tradiţia.

Sub aspectul perspectivităţii asociaţiei obşteşti „Parcova Nova”, evidenţiem câteva proiecte de anvergură ce vor veni să sprijine elementul cultural românesc din această zonă, preponderent slavă, dar unde spiritul românesc continuă să dăinuie prin oamenii de suflet de aici. Menţionăm în acest sens lucrul a câtorva monografii despre personalităţile marcante ale locului, care vor veni să elucideze nişte pagini uitate de timp şi să scoată din anonimat aceste valori. La fel menţionăm faptul că asociaţia intenţionează, în colaborare cu colegii noştri din ţară, să înaintăm un proiect comun vis-a-vis de scoaterea din anonimat a tot ceea ce a lăsat după sine marele mecenat şi om de cultură Vasile Stroescu, care îşi trage obârşia de pe plaiurile edineţene. În acest context menţionăm a revalorifica conacul boieresc din satul Trinca şi satul Brînzeni, Edineţ, care la moment sunt într-o stare avansată de avarie, dar care constituie un adevărat monument arhitectural rustic pentru contemporaneitatea românească. Mizăm mult pe susţinerea partenerilor noştri din România, motivaţi fiind şi de aceea că Vasile Stroescu a fost acela care a susţinut mult instituţiile culturale, şcolare şi religioase din întreaga Românie a timpului. Conacele de la Trinca şi Brînzeni vor deveni adevărate oaze turistice pentru persoanele ce apreciază turismul rural şi vor servi ca model pentru mecenaţii actuali. La fel intenţionăm elaborarea unei monografii mai ample despre viaţa şi activitatea lui Vasile Stroescu,acest lucru făcîndu-1 şi cu câteva persoane ce-şi au legături de rudenie cu această personalitate marcantă, cît şi cu unele persoane ce-i mai poartă vie amintirea transmisă de părinţii şi buneii din aceste localităţi.

O continuă împlinire a asociaţiei va rămâne a fi editarea anuală a anuarului acestei asociaţiei, care îşi are obiectivul de a promova istoria localităţilor din zonă. Bunăoară numărul următor al acestuia conţine file din istoria Edineţului, contribuind astfel la promovarea valorilor istorice locale. La fel prin intermediul acestuia sunt promovaţi poeţii şi scriitorii români de aici, care în mare parte rămân a fi mai puţin revalorificaţi de către revistele literare ale timpului.

La fel menţionăm dezvelirea de curând a Aleii Clasicilor români în Grădina Publică „Vasile Alecsandri”, care anual asociaţia, de comun acord cu autorităţile publice locale, intenţionează să o extindă cu alte busturi noi ale românilor ce s-au impus prin timp. La moment, sunt amplasate busturile lui M. Eminescu, V. Alecsandri, Eugen Coşeriu, Ion Buzdugan, şi se lucrează asupra busturilor lui G. Vieru, A. Păunescu, C. Stere, T. Baltă etc. Mizăm în acest sens pe susţinerea unor consilii locale din patria-mamă, care vor da acceptul pentru a susţine extinderea acestei alei. Menţionăm în acest sens că aceasta este un lucru de unicat în această zonă preponderent locuită de alolingvi, iar susţinerea din partea celora care la timpul lor au fost susţinuţi de V. Stroescu este necesară ca niciodată.