Verşeniul
e satul de pe cursul inferior al râului Moldova în al cărui peisaj
auroral şi-a petrecut o parte din copilărie cel ce avea să
devină „Ştefan cel Mare al literaturii sec. XX”.
Mama
scriitorului, Profira Ursachi, avea în „mezalianţa” cu Alexandru
Sadoveanu, avocatul din Paşcani, o „poziţie (…) ciudată”,
după cum mărturiseşte chiar fiul. În vremea când „iniţierea
în tainele vieţii vechi încă nu se desăvârşise”
asupra Profirei, „târgul o smulse din lumea ei printr-un accident năprasnic.
Accidentul acesta era iubirea – ale cărei roade de multe ori sunt
amare şi otrăvite”. Aşadar, „ţăranca” din
Verşeni „nu putea fi fericită în mediul orăşenesc”.
Legătura directă cu satul natal era o terapie pentru ea. Acest
contact, început precoce, cu mediul fizic şi spiritual al Verşenilor
mamei avea să-i producă scriitorului următoarea reflecţie:
„Dacă maică-mea nu şi-ar fi trăit copilăria
(…) în satul sărac ce se cheamă Verşeni şi dacă
nu veneam cu ea din când în când de
la Paşcani
la bătrânii noştri,
şi dacă n-aş fi ascultat despre împrejurări şi
oameni de odinioară, tot ce-a fost durere şi iubire, asupriri
şi răzbunări, ar fi rămas pururi închis sub stânca
uitării”.
Verşeniul
nu poate fi disociat de biografia şi opera sadoveniană. Acest
fapt e consacrat atât de scriitor, în scrierile sale de natură
autobiografică, cât şi de exegeţii săi. De aceea,
la Verşeni
, manifestările
omagiale intitulate generic Zilele Sadoveanu au avut mereu anvergură,
profunzime. Deşi casa bunicilor nu mai este, Şcoala din Verşeni
a preluat o parte din funcţiile unei imaginare (şi necesare)
case memoriale, zeci de ani primind oaspeţi iubitori de slovă
sadoveniană şi organizând serbările comemorative anuale.
Cartea de Onoare a Şcolii e plină de semnăturile unor
personalităţi notorii din lumea literară. Pelerinajele
literare anuale îl aveau mereu ca „ghid literar” pe regretatul
academician Constantin Ciopraga, cel mai important istoric şi critic
literar al celui supranumit „Ceahlăul literaturii române”.
Trebuie
spus că efectele curentelor resentimentare („corecte politic”)
l-au atins, cu grave consecinţe, şi pe Sadoveanu, cel considerat
„un miracol” care nu s-a mai petrecut decât cu Eminescu. De aceea, în
ultimii 15 ani, Zilele Sadoveanu deveniseră
la Verşeni
doar modeste
medalioane literare ale şcolarilor locului.
Anul
acesta, însă, manifestarea omagială care a încheiat ciclul de
acţiuni din prima decadă a lunii noiembrie a recăpătat
consistenţa pierdută. Gazdele (Primăria comunei Mirosloveşti
şi cadrele didactice) au organizat pe 11 noiembrie un simpozion la
care au participat oaspeţi din Basarabia (scriitorul şi
publicistul Vlad Pohilă, profesorul universitar Vasile Şoimaru,
publicist, coautorul monografiei Neamul Şoimăreştilor - 500
de ani de istorie şi celebrul naist Vasile Iovu, artist al
poporului), prof. Ana Nazarov (directoarea Casei Memoriale M. Sadoveanu
din Fălticeni) şi poetul fălticenean Alexa Paşcu,
prof. Carmen Dumitriu (directoarea Colegiului M. Sadoveanu din Paşcani),
precum şi doi scriitorii veniţi de pe meleagurile lui Avram
Iancu - Mihai Barbu şi Marian Boboc împreună cu vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Hunedoara, fiu al Verşeniului, Costel
Avram, primarul oraşului Flămânzi, jud. Botoşani,
Constantin Pitorac, însoţit de publicistul Gabi Gomboş.
Gazdele
(prin reprezentanţii lor, primarul comunei, Ionuţ Gospodaru
şi subsemnatul) au prezentat asistenţei un expozeu detaliat
privind legăturile fizice şi spirituale ale prozatorului cu
satul bunicilor, iar invitaţii au avut intervenţii legate de
opera şi viaţa marelui prozator, remarcându-se scriitorii de
la Chişinău.
Scriitorul
Vlad Pohilă a
relevat însemnătatea cărţilor lui M. Sadoveanu pentru
basarabeni în timpul ocupaţiei bolşevice, venind cu date
privind titlurile editate
la Chişinău
, tirajele acestora, ce au atins un milion de exemplare. Profesorul
universitar Vasile Şoimaru a vorbit despre felul cum l-a marcat, în
copilărie, romanul Neamul Şoimăreştilor, despre
monografia sa dedicată Neamului Şoimăreştilor
(dovedind existenţa reală a dregătorilor domneşti cu
acest nume, unii dintre ei cu moşii şi pe meleagurile verşenene),
despre colecţia sa din 22 de ediţii ale faimosului roman
sadovenian, apărute în Ţară, în Basarabia sau chiar
la Moscova
, unele dintre ele prezentându-le publicului de
la Verşeni. Poetul
fălticenean a citit din poeziile sale inspirate de locuri
atinse de condeiul Maestrului, iar publicistul hunedorean Mihai Barbu a
subliniat întâmplarea de a fi şi el un reprezentant al unui loc
devenit „un Sadoveanu” (Valea Frumoasei) şi a citit publicistică
inspirată de o vizită anterioară
la Verşeni.
Elevii
de la şcolile din Verşeni şi Mirosloveşti au prezentat
scenarii după texte sadoveniene („Baltagul”, „Dumbrava minunată”,
„Hultanul”), iar excepţionalul artist Vasile Iovu, intermediat de
naiul adus cu sine, a impresionat asistenţa cu arta sa.
Oaspeţii
satului Verşeni au participat şi la un tedeum oficiat de pr.
prot. Pavel Postolache împreună cu un sobor de preoţi din
satele comunei. Ceremonialul religios dedicat scriitorului s-a desfăşurat
în biserica seculară în a cărei cristelniţă a fost
creştinat copilul Mihail Ursachi (numele scriitorului până la vârsta
de 12 ani).
Scriitorii-oaspeţi
au oferit localnicilor cărţile lor, cu dedicaţii şi
autografe. Ziua omagială s-a încheiat cu o vizită a oaspeţilor
la „Hanu’ Ancuţei”, locul scos din anonimat de condeiul
„celui mai mare narator de istorisiri din literatura noastră”.
Gheorghe
PÂRLEA
|
|