România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Academicianul DAVID PRODAN

 

 

“Îmi rememorez în unii mari viaţa pentru mine. N-am avut o viaţă de suferinţe, de mizerii care să impresioneze, nici o viaţă de aventură care să stârnească vreun interes deosebit. Am avut o viaţă ca nenumărate altele, fără nimic excepţional, o viaţă care spune prea puţin altuia, îi poate trezi prea puţin interesul. Desigur am pornit de jos, dar am urcat scara destul de normal, treaptă de treaptă, potrivit dotaţiei fireşti şi împrejurărilor, mai mult favorabile decât defavorabile. N-am fost scutit nici de duşmani, de invidii în viaţa ştiinţifică, dar poate ele au fost şi omagiul calităţii.”

Aceasta este o scurtă autocaracterizare pe care marele istoric şi academician şi-o face în cartea de memorii apărută postum, în 1993.

 Istoricul David Prodan s-a născut la 13 martie 1902  în satul Cioara, azi Săliştea, satul natal şi al călugărului Sofronie sf. Mărturisitor. Tatăl Ilie Prodan, mama Ana Prodan, născută Moţu, bunicul acesteia fiind chiar moţ de origine. Părinţii au fost ţărani mijlocaşi care au mai avut trei copii: Ana, Saveta şi Ion ce au murit la vârsta de un an şi ceva, cu vreo câteva luni înainte de moartea mamei.

Primii ani ai copilăriei i-a petrecut în satul natal împreună cu familia şi prietenii, unde de la masă nu lipseau: mămăliga caldă, laptele, zămurile, cartofii, fasolea, curechiul, cricala, papara şi multe fructe.

Din jocurile copilăriei nu lipseau umblatul după cuiburi, prinsul peştelui şi a racilor cu mâna, scăldatul sau jocurile de pe coastă (deal), iar iarna din casă nu lipseau sfârâitul fusului, vârtelniţa sau războiul de ţesut.

Şcoala primară de patru clase a urmat-o în sat la şcoala confesională unde erau doi învăţători care predau simultan la două clase, după care au urmat şcoala ungurească din Sebeş şi un an la Liceul Kun din Orăştie, după care a continuat cu clasa a VI-a la nou înfiinţatul Liceu Aurel Vlaicu tot din Orăştie, pe care l-a absolvit cu brio luând şi examenul de maturitate (bacalaureat).

Dorind continuarea studiilor şi având o mai slabă susţinere financiară, a plecat la Cluj , unde a intrat translator la Direcţia Generală a Cărţilor Funciare, timp în care urmează Facultatea de Litere, secţia română-istorie a Universităţii Dacia Superioară, absolvind în 1924 cu licenţa în istorie şi arheologie, cu teza de doctorat “Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda”. Această teză de doctorat a stat la baza lucrării sale de căpătâi cu acelaşi titlu, făcând pentru aceasta studii şi cercetări minuţioase despre viaţa iobagilor din Transilvania şi asupra evenimentelor din timpul răscoalei de la 1784.

În paralel cu studiile universitare şi-a îmbogăţit cunoştinţele în domeniile: heraldică, paleografie, cronologie, sigilografie, literatura istorică română şi maghiară. După absolvirea facultăţii a lucrat la Arhivele Statului din Cluj şi la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. În perioada 1940-1944, Universitatea din Cluj a fost nevoită să se refugieze la Sibiu , în urma odiosului Dictat dela Viena, când ungurii au ocupat Ardealul de Nord.

A fost profesor universitar şi şef de secţie la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj începând cu 1948, an din care a fost şi membru corespondent al Academiei Române, iar din 1955 a devenit titular. A fost ales membru al Asociaţiei Istoricilor Americani după moartea Iui Ferdinand Brandel.

David Prodan cu tatal sau

Academicianul şi istoricul David Prodan s-a stins din viaţă la 11 iunie 1992 la vârsta de 90 ani fiind înmormântat la Cluj Napoca , fără a avea urmaşi direcţi.

David Prodan şi-a dedicat mare parte din viaţă cercetării evenimentelor istorice legate de Transilvania, după o documentare solidă de arhivă, reconstituind faptele şi evenimentele aşa cum s-au petrecut, neocolind nimic din ceea ce a fost.

Fiind preocupat în mod special de problema iobăgiei din Transilvania, în perioada 1938- 1992, a editat lucrările:

Răscoala lui Horea în comitatele Cluj şi Turda (1938), Teoria imigraţiei românilor din Principatele Române în Transilvania (1944), Iobăgia în domeniul Băii de Arieş la 1770 (1948), Suplex Libellus Valachorum (l948), Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, 3 volume (1967-1968), încă un Suplex Libellus românesc-1804 (1970), Răscoala lui Horea, vol. l si 2  (1979 şi 1984), Urbariile Ţării Făgăraşului, vol. l si 2 (1986-1987), Problema iobăgiei în Transilvania (1989), Din istoria Transilvaniei (1989),  Transilvania şi din nou Transilvania (1992).

În afară de lucrarea sa de referinţă despre Răscoala lui Horea, o altă lucrare deosebit de importantă a marelui istoric este şi Suplex Libellus Valachorum, începută sub formă de articole de presă, care avea să devină cea mai editată lucrare de istorie din România, în trei ediţii în limba română şi câte una în engleză şi germană. A fost cel mai de seamă document politic al românilor din Transilvania, cea mai importantă dovadă a guvernării istorice a austroungarilor sub impăratul Carol al VI-lea şi a împărătesei Măria Tereza.

În Supplex Libellus Valachorum, istoricul arată că deschizătorul luptei politice naţionale a românilor din Transilvania împotriva împăratului şi a Dietei de la Viena a fost Episcopul Inochentie Micu, continuată mai apoi de către poporul român din Transilvania. Un rol important în această luptă avându-l şi călugărul Sofronie de la Cioara prin mişcarea populară pentru ortodoxie începută de acesta.

Textele, cunoscute azi, ale actului din 1791 sunt mai multe. În circuitul oficial şi neoficial pe care el l-a prezentat s-au născut mai multe versiuni care, cu unele deosebiri de amănunt, sunt identice. Incursiunea aceasta în trecut coincide însăşi cu lupta naţională a poporului român din Transilvania, actul de la 1791 impunându-se doar ca o proeminentă piatră milenară pe drumul ei.

Postum, în anul 1993, i-au fost publicate memoriile într-un volum intitulat, Memorii, în care David Prodan îşi prezintă întreaga viaţă.

Ca semn de preţuire pentru opera lui şi valoarea sa ca istoric, cercetător şi om de ştiinţă, mai multe instituţii de învăţământ şi cultură din ţară au primit numele de David Prodan, între care Şcoala şi Biblioteca din satul său natal Săliştea. În Săliştea a fost înfiinţată Fundaţia Culturală „David Prodan”.

Pentru cinstirea acestei mari personalităţi a culturii, care a slujit România dezinteresat şi cu pasiune, pentru care Transilvania a fost o obsesie, la aniversarea a 110 ani de la naşterea sa au fost organizate o serie de manifestări omagiale de către Primăria Săliştea, Consiliul Local şi Şcoala „David Prodan” la care au luat parte peste 200 de persoane în frunte cu primarul Aurel Emil Stănilă.

David Prodan cu familia

Au ţinut să fie prezenţi domnii: profesor Ioan Bâscă, din partea Consiliului Judeţean Alba, economist Ioan Străjan, profesor doctor Gheorghe Anghel, profesor Nicolae Mărgineanu, profesor Ilie Furduiu, economist Ilie Dionisie, colonel în rezervă Ioan Galdea, toţi din partea Fundaţiei „Alba lulia 1918 Pentru Unitate şi Integritatea României”, doamna profesoară Rodica Florea -  viceprimarul Oraşului Cugir, domnul inginer Emil Muntean -directorul Parcului Industrial Cugir, domnul inginer Cristian Simu - managerul Spitalului Orăşenesc Cugir, un grup de elevi de la Liceul „David Prodan” din Cugir conduşi de directorul acestui lăcaş de învăţamant - Miron Bur. La aceşti oaspeţi de seamă s-au alăturat părintele paroh Liviu Ilie - preşedintele Fundaţiei Culturale „David Prodan”, preotul Gheorghe Marin din Tărtăria, Bran Petru Mircea -  referent cultural la Primăria Săliştea , şi învăţător Ionel Bozeşan.

Manifestarea s-a desfăşurat la statuia marelui istoric amplasată în incinta Şcolii „David Prodan” din Săliştea, acţiune la care un deosebit aport şi 1-au adus cadrele didactice şi elevii din şcoală conduşi cu multă dăruire şi competenţă de doamna profesoară Ionela Gabriela Suciu, directorul şcolii, care în final au prezentat un frumos moment artistic cu cântece şi recitări de poezii în coordonarea domnului învăţător Zaharie Petra. La aceste momente speciale a participat şi strănepotul marelui istoric, Sabin Molodet împreună cu soţia, dar şi locuitori ai satului Săliştea.

Festivitatea a fost deschisă şi coordonată de către doamna profesoara Gabriela Ionela Suciu, directoarea Şcolii David Prodan din Săliştea. Au rostit alocuţiuni: Aurel Emil Stănilă, primarul comunei Săliştea, profesor doctor Gheorghe Anghel şi Menu Claudiu Adrian, profesor de istorie la Şcoala „David Prodan” -Săliştea.

Televiziunea Română a dedicat marelui istoric la împlinirea a 110 ani de la naştere o emisiune de o oră la care au participat academicianul Dan Berindei şi profesor doctor Constantin Buchet.

Primăria Comunei Săliştea împreună cu Consiliul Local, Şcoala „David Prodan” Săliştea, Liceul „David Prodan” Cugir, Consiliul Judeţean Alba, Fundaţia „Alba Iulia 1918 Pentru Unitate şi Integritatea României”, Fundaţia „David Prodan” Săliştea şi Televiziunea Romană au omagiat cu deosebită preţuire şi respect cei 110 ani de la naşterea marelui istoric David Prodan cu care comuna Săliştea se mândreşte, fiind cea mai importantă personalitate născută în satul Săliştea alături de călugărul Sofronie, reputaţii profesori universitari Ioan Oana, Ioan Comănescu şi Mircea Miclea.

 

Preot paroh Liviu ILIE,

Preşedintele Fundaţiei Culturale „David Prodan”, Săliştea

Petru Mircea BRAN,

Referent Cultural la Primăria Săliştea

Vedere generala a localitatii Salistea