În perioada 31 martie – 1 aprilie 2012, s-a desfăşurat la Alba Iulia cea de-a doua ediţie a Congresului tinerilor basarabeni care îşi fac studiile în România, organizat în al doilea an consecutiv de Organizaţia Studenţilor şi Liceenilor Basarabeni din Alba (O.S.L.B. Alba) şi Consiliul Judeţean Alba în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” , Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia şi Muzeul Naţional al Unirii.

Festivitatea de deschidere a avut loc în Sala Unirii din complexul muzeal albaiulian, începând cu intonarea imnului României de către Fanfara judeţului Alba. Invitaţi de onoare, care au dat startul evenimentului împreună cu preşedintele O.S.L.B. Alba, Cotruţa Dumitru, au fost distinsul prof. dr. Gheorghe Anghel, preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, prorectorul UAB, prof. univ. dr. ing. Ioan Achim, directorul adjunct al Muzeului Unirii, Constantin Inel. Ne-au onorat cu prezenţa la deschiderea acestei ediţii a Congresului vicepreşedintele CJ Alba, Alin Cucui, prof. Ioan Bâscă (CJ Alba), vicepreşedintele Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, ec. Ioan Străjan.

Au răspuns invitaţiei noastre la Congres şi alţi tineri basarabeni care îşi fac studiile aici în România, reprezentanţi ai organizaţiilor din Cluj, Timişoara, Iaşi, Galaţi, Bacău, Ploieşti, Craiova, Sibiu şi Suceava.

După deschidere, împreună cu oaspeţii noştri, am depus coroniţe de flori la Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul şi la busturile lui Pantelimon Halippa şi Ioan Nistor. Avându-l ca ghid pe Constantin Inel, invitaţii noştri au vizitat şantierul arheologic din faţa Parcului Custozza, precum şi Muzeul Naţional al Unirii.

Desfăşurarea lucrărilor celor două sesiuni de dezbateri, din aceeaşi zi, a avut loc în Aula Mare,  ,,Dumitru Stăniloaie”, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă.

În prima sesiune de comunicări şi dezbateri, care a avut ca temă ,,200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist” şi ,,94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918” , s-a discutat despre consecinţele aşa-zisei ,,Pacea de la Bucureşti ”, semnată acum 200 de ani, în urma căreia  teritoriul dintre Nistru şi Prut al Moldovei a fost rupt de ţara-mamă de către Imperiul Ţarist sub odiosul pretext şi falsa interpretare a lucrurilor, precum că acest teritoriu român, denumit de slavi ,,Basarabia”, a fost ,,eliberat de sub jugul otoman”. S-a discutat despre suferinţele poporului român, despre soarta grea ce a avut-o Basarabia în timpul celor 106 ani  de ocupaţie ţaristă. În paralel, a fost pusă sub vizor împlinirea, pe 27 martie, a 94 de ani de la semnarea actului de unire a Basarabiei cu ţara-mamă, România. S-au evidenţiat condiţiile grele în care a fost semnat actul, s-au amintit personalităţile remarcabile implicate în acest sfânt eveniment care a constituit cea mai frumoasă zi din istoria Basarabiei. În concordanţă cu aceste două teme, s-au făcut deliberări, s-au adus argumente, dovezi, au avut loc contraziceri, analize, acţiuni la care au fost activi toţi participanţii.

În cadrul celei de a doua sesiuni a Congresului, au fost puse în discuţie ,,Activităţile extraşcolare, nelipsite din viaţa unui student”. Ca invitaţi speciali au participat  Voicu Bora, preşedintele Fundaţiei PAEM, Ovidiu Şeulean, manager Ambient, Larisa Dragolea, lector la Universitatea ,,1 Decembrie 1918” , şi Andrei Duşa, director ,,Crucea Roşie”, scopul prezenţei cărora se explică prin motivarea tinerilor pentru implicarea activă în diverse domenii de activitate, sociale sau culturale, cât şi integrarea acestora în societate. Discuţiile în această parte au fost mai lejere, concretizându-se într-un schimb de experienţă, de împărtăşiri din viaţa fiecărui participant.

În a doua zi a celui de al II-lea Congres al tinerilor basarabeni care studiază în România, participanţii s-au deplasat în parcul ,,Mihai Eminescu”, pe Aleea Scriitorilor unde s-au desfăşurat momente de reculegere, evocări şi depuneri de coroane de flori la bustul poeţilor: Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Octavian Goga şi Adrian Păunescu.

În continuare, s-a organizat o vizită la obiectivele istorice şi culturale din Cetatea Alba Carolina.

Congresul s-a încheiat la prânz, în aceeaşi sală a Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Încheierea a constat în emiterea concluziilor asupra organizării şi desfăşurării evenimentului. S-a discutat despre relaţiile de colaborare, pe viitor, a organizaţiilor studenţilor basarabeni din România, despre proiectele ce vor fi puse în aplicare, despre  activităţile în prim plan pentru următoarea perioadă. S-a pus în discuţie şi formarea unei Federaţii a organizaţiilor de  basarabeni, creionându-se scopul şi obiectivele principale a acesteia.

Scopul nostru, în organizarea acestui Congres, a fost comemorarea evenimentului dureros de acum 200 de ani şi aniversarea a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu ţara, momente care generează stări sufleteşti comune cu fraţii noştri, care ne amintesc că suntem un singur popor, că avem acelaşi sânge şi o viziune spre viitor comună. De altfel, s-a realizat întărirea relaţiilor dintre organizaţiile de basarabeni din România,  şi nu numai, perspectivele unei colaborări mai intense prin implementarea de noi proiecte, integrarea tinerilor în spaţiul românesc şi promovarea lor în viaţa ţării. Menţionăm că întâlnirea noastră s-a soldat cu o cunoaştere reciprocă în cadrul unor momente de frumoasă petrecere, cu o experienţă de neuitat.

Fonari Elena

Tirsa Irina