În
perioada 31 martie – 1 aprilie 2012, s-a desfăşurat
la Alba Iulia
cea de-a doua ediţie a Congresului tinerilor
basarabeni care îşi fac studiile în România, organizat în al
doilea an consecutiv de Organizaţia Studenţilor şi
Liceenilor Basarabeni din Alba (O.S.L.B. Alba) şi Consiliul Judeţean
Alba în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie
1918”
, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi
Integritatea României”, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba
Iulia şi Muzeul Naţional al Unirii.
Festivitatea
de deschidere a avut loc în Sala Unirii din complexul muzeal albaiulian,
începând cu intonarea imnului României de către Fanfara judeţului
Alba. Invitaţi de onoare, care au dat startul evenimentului împreună
cu preşedintele O.S.L.B. Alba, Cotruţa Dumitru, au fost
distinsul prof. dr. Gheorghe Anghel, preşedintele CJ Alba, Ion
Dumitrel, prorectorul UAB, prof. univ. dr. ing. Ioan Achim, directorul
adjunct al Muzeului Unirii, Constantin Inel. Ne-au onorat cu prezenţa
la deschiderea acestei ediţii a Congresului vicepreşedintele CJ
Alba, Alin Cucui, prof. Ioan Bâscă (CJ Alba), vicepreşedintele
Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”,
ec. Ioan Străjan.
Au
răspuns invitaţiei noastre
la Congres
şi alţi tineri basarabeni care îşi fac
studiile aici în România, reprezentanţi ai organizaţiilor din
Cluj, Timişoara, Iaşi, Galaţi, Bacău, Ploieşti,
Craiova, Sibiu şi Suceava.
După
deschidere, împreună cu oaspeţii noştri, am depus coroniţe
de flori
la Statuia
ecvestră a lui Mihai Viteazul şi la busturile
lui Pantelimon Halippa şi Ioan Nistor. Avându-l ca ghid pe
Constantin Inel, invitaţii noştri au vizitat şantierul
arheologic din faţa Parcului Custozza, precum şi Muzeul Naţional
al Unirii.
Desfăşurarea
lucrărilor celor două sesiuni de dezbateri, din aceeaşi zi,
a avut loc în Aula Mare, ,,Dumitru
Stăniloaie”, de
la Facultatea
de Teologie Ortodoxă.
În
prima sesiune de comunicări şi dezbateri, care a avut ca temă
,,200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist”
şi ,,94 de ani de
la Unirea Basarabiei
cu România din 27 martie
1918”
, s-a discutat despre consecinţele aşa-zisei
,,Pacea de
la Bucureşti
”, semnată acum 200 de ani, în urma căreia
teritoriul dintre Nistru şi Prut al Moldovei a fost rupt de
ţara-mamă de către Imperiul Ţarist sub odiosul pretext
şi falsa interpretare a lucrurilor, precum că acest teritoriu
român, denumit de slavi ,,Basarabia”, a fost ,,eliberat de sub jugul
otoman”. S-a discutat despre suferinţele poporului român, despre
soarta grea ce a avut-o Basarabia în timpul celor 106 ani
de ocupaţie ţaristă. În paralel, a fost pusă
sub vizor împlinirea, pe 27 martie, a 94 de ani de la semnarea actului de
unire a Basarabiei cu ţara-mamă, România. S-au evidenţiat
condiţiile grele în care a fost semnat actul, s-au amintit
personalităţile remarcabile implicate în acest sfânt eveniment
care a constituit cea mai frumoasă zi din istoria Basarabiei. În
concordanţă cu aceste două teme, s-au făcut deliberări,
s-au adus argumente, dovezi, au avut loc contraziceri, analize, acţiuni
la care au fost activi toţi participanţii.
În
cadrul celei de a doua sesiuni a Congresului, au fost puse în discuţie
,,Activităţile extraşcolare, nelipsite din viaţa unui
student”. Ca invitaţi speciali au participat
Voicu Bora, preşedintele Fundaţiei PAEM, Ovidiu Şeulean,
manager Ambient, Larisa Dragolea, lector
la Universitatea
,,1 Decembrie
1918”
, şi Andrei Duşa, director ,,Crucea Roşie”,
scopul prezenţei cărora se explică prin motivarea tinerilor
pentru implicarea activă în diverse domenii de activitate, sociale
sau culturale, cât şi integrarea acestora în societate. Discuţiile
în această parte au fost mai lejere, concretizându-se într-un
schimb de experienţă, de împărtăşiri din viaţa
fiecărui participant.
În
a doua zi a celui de al II-lea Congres al tinerilor basarabeni care
studiază în România, participanţii s-au deplasat în parcul
,,Mihai Eminescu”, pe Aleea Scriitorilor unde s-au desfăşurat
momente de reculegere, evocări şi depuneri de coroane de flori
la bustul poeţilor: Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Octavian Goga
şi Adrian Păunescu.
În
continuare, s-a organizat o vizită la obiectivele istorice şi
culturale din Cetatea Alba Carolina.
Congresul
s-a încheiat la prânz, în aceeaşi sală a Facultăţii
de Teologie Ortodoxă. Încheierea a constat în emiterea concluziilor
asupra organizării şi desfăşurării evenimentului.
S-a discutat despre relaţiile de colaborare, pe viitor, a organizaţiilor
studenţilor basarabeni din România, despre proiectele ce vor fi puse
în aplicare, despre activităţile
în prim plan pentru următoarea perioadă. S-a pus în discuţie
şi formarea unei Federaţii a organizaţiilor de
basarabeni, creionându-se scopul şi obiectivele principale a
acesteia.
Scopul
nostru, în organizarea acestui Congres, a fost comemorarea evenimentului
dureros de acum 200 de ani şi aniversarea a 94 de ani de la unirea
Basarabiei cu ţara, momente care generează stări sufleteşti
comune cu fraţii noştri, care ne amintesc că suntem un
singur popor, că avem acelaşi sânge şi o viziune spre
viitor comună. De altfel, s-a realizat întărirea relaţiilor
dintre organizaţiile de basarabeni din România,
şi nu numai, perspectivele unei colaborări mai intense
prin implementarea de noi proiecte, integrarea tinerilor în spaţiul
românesc şi promovarea lor în viaţa ţării. Menţionăm
că întâlnirea noastră s-a soldat cu o cunoaştere reciprocă
în cadrul unor momente de frumoasă petrecere, cu o experienţă
de neuitat.
Fonari
Elena
Tirsa
Irina
|
|