România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

   

Adunarea generală a Despărţământului ASTRA

„Mihail Kogălniceanu” Iaşi

 

În perioada 30 martie – 1 aprilie 2012, Iaşul a devenit capitala Asociaţiunii Transilvane ASTRA, când zeci de despărţăminte din ţară, Republica Moldova, Ucraina şi Serbia au venit în Moldova, au prezentat mesaje şi au salutat cu căldură şi admiraţie realizările Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, rezultate din darea de seamă.

Pentru realizările importante obţinute în anul 2011 meritele revin membrilor, conducerii şi în mod deosebit doamnei prof. Areta Moşu, preşedintele Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, pe care Alba Iulia o consideră o demnă continuatoare a pedagogului, memorialistului şi patriotului Onisifor Ghibu. S-au auzit voci în timpul activităţilor de la Iaşi, prin care, s-a cerut ca prof. Areta Moşu să fie numită în Ministerul Afacerilor Externe, mai precis în cadrul Departamentului pentru Românii de pretutindeni, tocmai datorită popularităţii şi a simpatiei de care se bucură în rândul românilor, când participă la diferite activităţi în afara graniţelor ţării.

Fundaţia „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României” a fost prezentă la Iaşi şi a transmis mesajul prin care a felicitat Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi şi pe prof. Areta Moşu.

Printr-o strânsă colaborare cu Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Fundaţia din Alba Iulia a organizat şi desfăşurat o serie de activităţi printre care:

- Deniile eminesciene;

- Tabăra Internaţională de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă la noi”, ediţia a XV-a, iulie-august 2011;

- Carte românească pentru Basarabia, noiembrie-decembrie 2011. Chiar cu ocazia acestei activităţi, Ioan Străjan, director la revista „Dacoromania” din Alba Iulia, a donat o importantă cantitate de carte românească preotului Vasile Corja, raionul Cimişlia din Republica Moldova;

- Schimburi de reviste, Dacoromania, Revista română şi de articole publicate;

- Întâlnirile cu românii de pretutindeni, prilejuite de Congresul Spiritualităţii Româneşti şi de Ziua Naţională a României;

- Congresul Tinerilor Basarabeni din România, ediţia I-a de la Alba Iulia în care a fost dezbătută problema integrării tinerilor basarabeni în societatea românească;

O coincidenţă fericită a făcut ca în perioada activităţilor de la Iaşi, în Alba Iulia a avut loc a II-a ediţia a Congresului Tinerilor Basarabeni din România.

Începând cu anul 2012 ne-am propus să ne întâlnim şi în Republica  Moldova, la Chişinău şi în alte oraşe cu ocazia Sărbătorii Naţionale a Limbii Române la 31 august, şi acest fapt să devină o tradiţie, ca albaiulienii anual să se deplaseze la fraţii noştri din stânga Prutului pentru a sărbători împreună şi pentru a ne cunoaşte mai bine. Cunoscând mai bine pe fraţii de peste Prut, putem face mai multe pentru a-i ajuta şi sprijini. Pentru aceasta solicităm sprijinul autorităţilor locale şi în primul rând Consiliului Judeţean Alba.

A fost salutat faptul că la 1 Decembrie 2011, la Alba Iulia s-a realizat înfrăţirea dintre Alba Iulia şi Chişinău, documentele fiind semnate de Mircea Hava, primarul Alba Iuliei şi Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, în Sala Unirii.

De la Alba Iulia au plecat spre Chişinău busturile lui Grigore Vieru şi Adrian Păunescu, realizate de cunoscutul sculptor albaiulian Romi Adam şi amplasate pe Aleea Scriitorilor de pe Bulevardul Alba Iulia.

Au fost făcute importante donaţii de carte către Biblioteca Alba Iulia din Chişinău, un aport deosebit aducându-şi Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”.

În ziua de 27 martie anul acesta, primarul Alba Iuliei Mircea Hava şi Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, au participat la festivităţile prilejuite de împlinirea a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, cu această ocazie punând bazele unor importante schimburi economice şi de afaceri între Chişinău şi Alba Iulia. Trebuie remarcată popularitatea de care se bucură în rândul românilor de peste Prut, Ion Dumitrel, Mircea Hava şi Ştefan Bardan, prefectul judeţului Alba, pentru ca românitatea să devină prioritară. De cea mai mare popularitate şi simpatie în rândul românilor de pretutindeni se bucură prof. Areta Moşu şi Ioan Străjan.

Este de dorit ca şi în viitor aceste relaţii să devină mai puternice, mai importante şi chiar să se dezvolte între toate instituţiile de cultură cu participarea mai strânsă a autorităţilor locale şi centrale.

În urmă cu doar şase luni sărbătoream la Blaj – 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane ASTRA. Încă sunt proaspete în memorie amintirile de la Blaj, „eterna cetate a culturii şi istoriei româneşti”. Atunci s-a pus în discuţie faptul, dacă de aici înainte, ASTRA mai are de jucat un rol important. Cu toate că n-au trecut decât şase luni de atunci, analizând provocările la care suntem supuşi, trebuie să afirmăm că tărie că ASTRA încă mai are multe de spus şi de făcut.

În primul rând trebuie să-şi aducă un aport însemnat la dezvoltarea relaţiilor în toate domeniile de activitate între românii din ţara mamă şi românii de pretutindeni. Aici un capitol special îl constituie relaţiile dintre românii din dreapta şi stânga Prutului. S-au auzit strigăte de deznădejde ale fraţilor noştri din stânga Prutului, în greutăţile ce le întâmpină atunci când doresc să-şi ridice o biserică, şcoală, grădiniţă, bibliotecă, cămin cultural sau un monument istoric şi de cultură. Imediat intervine birocraţia rusofonă din cadrul comunei şi raionului, care nu face altceva decât să întârzie sau să împiedice lucrarea respectivă, apoi intervenind procesele, iar după ani şi ani de uzură şi cheltuieli, CEDO să le facă dreptate.

Referitor la istoria României, s-a remarcat că prin introducerea manualelor alternative, un adevărat „cal troian” s-a trecut în mod sistematic la deformarea adevărului istoric ce stă la baza elaborării istoriei României. Devine o prioritate şi pentru ASTRA de a face totul pentru înlăturarea elementelor care falsifică istoriea neamului românesc.

De asemenea va trebui ca în viitor şi ASTRA să se implice în ce priveşte Holocaustul. Se constată că se încearcă învinovăţirea României, iar în viitor să plătească daune. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la răpirea Basarabiei. Preţul plătit a fost că sute de mii de români au fost deposedaţi de bunuri, deportaţi prin Siberia şi alte ţinuturi ruseşti îndepărtate pentru a li se pierde urma. Câţiva supravieţuitori ai calvarului petrecut în Siberia au descris prin ce au trecut, subliniind că durerea, foamea, frigul, umilinţa, jalea, nenorocirile pe care le-au suportat familiile lor, lacrimile şi multă suferinţă sunt definitorii pentru a caracteriza viaţa din acea perioadă. În aceste condiţii suferinţa românilor a devenit, un element al patrimoniului naţional. Se pune problema pentru acest genocid, Holocaust, pentru aceste drame şi tragedii ale românilor care au o durată de aproape 200 de ani, cine se face răspunzător şi cine plăteşte. Probabil istoricii, analiştii, cercetătorii ne vor da răspuns şi la această întrebare. Aceeaşi situaţie  au avut-o şi românii din Transilvania până la 1 decembrie 1918, care astăzi nici măcar nu sunt reprezentaţi pe stema României. N-au avut nici un fel de drepturi, nici măcar dreptul la credinţa strămoşească, încercându-se maghiarizarea forţată a românilor transilvăneni. Numai după Diktatul de la Viena din 30 august 1940, timp de patru ani au fost batjocoriţi, umiliţi şi ucişi cu bestialitate sute de români, majoritatea copii, femei, tineri, bătrâni, numai pentru faptul că erau români, un adevărat genocid, Holocaust, făcând din viaţa lor un calvar. Se speră ca şi în acest caz, cercetătorii şi istorici, în viitor să restabilească adevărul.

Ioan GALDEA