România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

 

ZILE  DE NEUITAT

 

La sfârşitul lui iulie, noi, un grup de profesori ai Universităţii de Stat din Cahul „B.P. Hasdeu”, membri activi ai cercului  ASTRA ce poartă numele lui Onisifor Ghibu, am avut un fericit prilej de a vizita unele dintre cele mai frumoase şi pitoreşti locuri din România. În componenţa grupului intrau următorii profesori: Maria Barbă - preşedintele cercului ASTRA „Onisifor Ghibu”, lector superior universitar, Ioana-Aurelia Axenti, conferenţiar universitar, doctor, Ludmila Balţatu, conferenţiar universitar, doctor,  Anastasia Mocanu, lector superior universitar, doctorandă.

Programul intercultural „Româniprin cultură şi tradiţii” şi-a luat startul în capitala ţării - oraşul Bucureşti. Aici, cu ospitalitate şi bunăvoinţă, am fost întâmpinaţi de doamna profesoară T. Niculescu care şi-a asumat răspunderea de a ne organiza o întâlnire cu conducerea şi cadrele didactice de la Şcoala centrală din capitală unde a avut loc un schimb de mesaje şi opinii cu privire la modalitatea actuală de predare în instituţiile şcolare şi universitare,  cu privire la metodele de apreciere a cunoştinţelor discipolilor etc. În termen de două zile am reuşit să vizităm Patriarhia Ortodoxă Română, Muzeul satului, grădina „Cişmigiu” şi multe alte locuri ce mişcă inima şi sufletul.

A urmat călătoria spre „Curtea de Argeş”, spre mănăstirea „Cozia” şi mănăstirea Turnului. Am aflat lucruri interesante despre aceste lăcaşe sfinte, ne-am închinat la icoane, am aprins lumânări întru proslăvirea Domnului,  pentru sănătatea apropiaţilor noştri, pentru bunăstare şi înţelegere între oameni.

La 26 iulie am sosit la Sibiu unde a avut loc întâlnirea cu preşedintele asociaţiunii ASTRA din România,  Domnul prof. univ. Acu. Am fost purtaţi prin sălile bibliotecii ASTRA, care e dotată cu un număr impunător de cărţi apărute de sub tipar cu mult timp în urmă, cât şi cu opere literare, ştiinţifice de ultimă oră, predestinate cititoriilor de toate vârstele. Am vizitat Muzeul de artă populară, pieţile cu gust amenajate, parcurile ce abundă în verdeaţă. Vizita s-a sfârşit cu expunerea părerilor noastre despre acest oraş, cu schimbul de opinii şi sugestii cu privire la activitatea de mai departe a ASTREI.

Ne-am continuat drumul spre Alba Iulia, unde eram aşteptaţi de prietenii noştri dragi, cu care am făcut cunoştinţă mai de demult. Era seara târziu, noi - cam obosiţi. Dar starea de oboseală la un moment dat ne-a părăsit când, cu câţiva kilometri înainte de intrarea în oraş, am fost întâmpinaţi cu o deosebită căldură de către Domnii ec. Ioan  Străjan, preşedintele Fundaţiei „1 Decembrie” , şi Radu Neag, reprezentantul Consiliului Judeţean Alba.

Am fost cazaţi în hotelul „Rustic”, ornamentat în stil naţional cu gust şi pricepere. Din prima seară ni s-a adus la cunoştinţă  programul care trebuia să-l realizăm. La 27 iulie urma să aibă loc întâlnirea cu  preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel şi cu vicepreşedinţii respectivi.

Cu un cuvânt de salut s-a adresat către cei prezenţi Domnul Ion Dumitrel, apoi noi, oaspeţii, rând pe rând, ne-am expus părerea în privinţa unei colaborări cât mai strânse şi fructuoase pe mai departe, amintindu-ne de destinele predecesorilor noştri, care erau limitaţi în studierea aprofundată a istoriei neamului nostru, a clasicilor literaturii noastre, a tezaurului nostru folcloric.

Conform programului, bine şi cu pricepere stabilit de către gazde, urma să vizităm Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Sala Unirii. Or, din Ghidul turistic, oferit nouă de către oficialităţi, am reuşit în prealabil să ne documentăm că Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia este una din marile opere ale arhitecturii romanice, construită între 1851-1853, remarcându-se mai ales prin plastica rafinată a faţadelor. Ca instituţie, s-a deschis în 1888, trecând prin diverse trepte de evoluţie, unele favorabile, altele nefaste.

Ne-a impresionat într-un mod deosebit şi Sala Unirii. Anume aici, la 1 Decembrie 1918, a fost semnat Actul Unirii tuturor românilor. Priveam atent la tot ce ne înconjoară, aveam impresia că chiar şi pereţii  ţin să ne reamintească cine suntem, care e rostul nostru pe pământ, ţin să ne mobilizeze să ne păstrăm trecutul nostru glorios, să conştientizăm că suntem acelaşi neam.

Or, merită în acest context să-i aducem sincere mulţumiri Domnului prof. Anghel Gheorghe (istoric), d-lui Gheorghe Neag şi domnilor Ioan Galdea, Romi Adam, care, în calitate de ghizi, ne-au răspuns la toate întrebările ce ne interesau, oferindu-ne nişte date, nişte adevăruri incontestabile despre poporul nostru care pe deplin merită să le reţinem şi să le transmitem discipolilor, copiilor şi nepoţilor noştri.

Apoi gazdele primitoare ne-au însoţit la „Traseul celor Trei Fortificaţii” care, pe bună dreptate, este considerat unul dintre obiectivele turistice unice în Europa. Merită de remarcat că fiecare dintre noile cetăţi o include în mod obligatoriu pe cea veche, reprezentând în aşa mod prin sine un tot întreg. Un adevăr nu mai puţin important: zidurile cetăţii sunt din trei epoci distincte. Au fost  depuse mari eforturi pentru ca fiecare bucată de cetate să fie conservată cu grijă, fiind reconstituit întreg decorul de odinioară.

La sfârşitul zilei am fost invitaţi la terenul de golf “Paul Tomiţă”, ce se află în localitatea Pianul de Jos. Am fost fermecaţi de peisajul din jur: iarbă verde, păduri, munţi, dealuri, câmpie. Dar cel mai mult ne-a surprins plăcut faptul că o mână bună de gospodar, arh. Ioan Străjan, a fost capabilă să întregească acest peisaj încântător cu amenajarea unui teren de golf, unde poţi să-ţi întăreşti sănătatea,  construind totodată un hotel şi restaurant în care totul bucură ochii: şi havuzul, şi piscina, şi tablourile de pe pereţi.

Ziua de 28 august a început cu vizitarea muzeului şi a casei natale a lui Aurel Vlaicu - pioner al aviaţiei, mândria neamului românesc. Am mângâiat cu ochiul exponatele expuse în acest muzeu, mai ales că multe dintre ele - gramofonul, patefonul, vioara - erau confecţionate de acest strălucit reprezentant al poporului, expunerea fiind efectuată de urmaşii geniului aviaţiei - fam Vlaicu

Drumul ne ducea spre cetatea dacică Sarmizegetusa. Ne înălţam în vârful muntelui cu maşina condusă de către Vladimir Brilinsky, vicepreşedintele Fundaţiei „ Renaşterea Daciei”, care ne-a fost şi ghid. Orice mărturie, dezvăluită de acest adevărat patriot al neamului, ne-a convins, a câta oară,  în faptul că ne tragem rădăcinile dintr-un neam glorios, demn şi puternic. Datoria noastră sacră e  să  ne cunoaştem trecutul şi să nu-l falsificăm, e să păstrăm cu pietate mărturiile istoriei.

Cetatea se află pe vârful unei stânci, la 1200 de metri  înălţime, fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei. Vom remarca, în acest context, şi următoarele: capitala a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman în timpul domniei lui Traian. După înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoană militară acolo şi au început să dărâme cetatea. Noua capitală romană a fost construită la 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian voia ca noua capitală, construită de Traian, să fie percepută ca o continuare a celei dacice, de aceea i-a şi adăugat numele de Sarmizegetusa.

Însera. Şi iată-ne oaspeţi doriţi la stăpânii unei mori de apă, fam. Gavriloiu. În ogradă - ordine, râul îşi poartă apele, moara se roteşte. Pe masă - gustări româneşti dintre cele mai alese, în jurul mesei- feţe zâmbitoare, vorbe cu tâlc. Am plecat cu impresii dintre cele mai bune şi cu sincera dorinţă de a ne revedea. În ziua următoare ne aşteptau alte excursii.

La 29 august, servind cafeaua de dimineaţă la devotatul nostru prieten, Domnul I. Străjan, convingându-ne, a câta oară, în urma studierii bibliotecii lui personale, a multiplelor mape, în care sunt adunate de către el cu grijă diverse mărturii ale istoriei, fotografii, ce muncă titanică duce Dumnealui întru păstrarea şi glorificarea adevărului nostru istoric, a demnităţii de neam.

Drumul ducea spre Hunedoara. Acolo urma să vizităm castelul. Hunedoara a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă. Castelul Hunedoarei, numit şi Castelul Corvinilor, este o cetate medievală, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Se cere de menţionat că întreg coloritul, ce domneşte aici, este completat de muzica medievală ce sună în sălile castelului, de posibilitatea vizitatorilor de a se îmbrăca în hainele cusute după modelul Evului Mediu, şi de a se fotografia în ele.

„Parcul Zimbru”- acesta-i următorul nostru popas, apoi - biserica din Densuş care, spre marele nostru regret, era închisă. Am ajuns şi la colonia Sarmizegetusa, Ulpia Traiana, oraş fondat de împăratul Traian care se înscrie între oraşele de dimensiune medie la scara imperiului. Din una dintre inscripţii reţinem: această uriaşă întindere de pământ semnifică faptul că metropola şi oamenii săi de afaceri deţineau şi controlau comerţul de la Dunăre, agricultura din fertila vale a Mureşului şi nu în ultimul rând profiturile aduse de minele de aur din munţii Apuseni.

În continuare am vizitat Biserica din Densus - Monument istoric (cea mai veche din ţară şi din această parte a Europei) din satul natal al istoricului Nicolae Densuşianu, după care am avut ocazia şi am admirat frumuseţile naturale ale munţilor Retezat, până la barajul hidrocentralei “Râul Mare, Retezat”.

Seara - aceeaşi întâlnire caldă la o masă de sărbătoare. De data aceasta gazde ne-au fost soţii prof. Elisabeta şi Nicolae Mărginean.

Zilele, trăite de noi în Alba Iulia, ni s-au părut deosebit de scurte. Ne-am luat rămas bun cu speranţa că în curând vor urma noi întâlniri, ne-am fotografiat, am făcut schimb de adrese, de numere de telefon, am dat şi am primit cărţi în dar.

     Ne aştepta o nouă zi, cu noi impresii şi bucurii, întâlniri şi schimb de opinii. Urma să vizităm oraşul Năsăud, apoi - Sfântul Gheorghe, apoi la Braşov, Iaşi.  Am avut ocazia de a-i revedea pe domnul  Ioan Seni, prof., peşedintele Despărţământului ASTRA Năsud, doama L. Cornea, prof., peşedinta Despărţământului ASTRA Sfântul Gheorghe, pe soţii Berengea, pe părintele Pop Leon şi Silvia Pop, pe Florica Pleşu, Elisabeta Urâtea, pe familia Balan, pe doamna Areta Moşu, preşedinta Despărţământului ASTRA „M. Kogălniceanu” Iaşi şi mulţi, mulţi alţi oameni cu literă mare, care preţuiesc , păstrează şi transmit cu pietate tot ceea ce ţine de trecutul poporului român.

   Suntem recunoscători şi şoferului nostru, domnului Eugen Radu, care îşi cunoaşte bine meseria, îi mulţumim şi soţiei lui, doamnei Camelia pentru ospitalitate şi bună înţelegere.

   Ne închinăm în faţa acestor oameni cu inimă mare, dorindu-le  sănătate, bucurii şi noi realizări în munca nobilă pe care o duc întru reîntregirea neamului.

Ludmila BALŢATU, conf. univ, doctor

Ioana  Aurelia AXENTII, conf. univ., doctor.

                                         06 august 2012