România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

 

Simpozion Internaţional ,, Radu Flora”  "

Satu Nou şi Zrenianin - Republica Serbia

(2 şi 5 septembrie 2012)

 

RADU FLORA –un nume de referinţă între cărturarii români din Banatul Sârbesc. În cartea sa „Nopţi albe la Fântâna Fetei” ( Editura.S.L.R, Vârşeţ-Novi Sad, 2010, pag.89) Slavco Almăjan îl consideră că a fost cel mai important om de ştiinţă , filolog şi scriitor român din Serbia. S-a născut la 3 sept.1922, la Satu Nou( Serbia) şi a decedat la 4 sept.1989, la Rovinj(Rovini) în Croaţia.

Învăţăceii şi urmaşii acestuia din Societatea de Limbă Română din Serbia, Filiala Novi Sad-Voivodina( preşedinte Lucian Marina ) au organizat la Satu Nou şi Zrenianin un Simpozion internaţional  consacrat împlinirii a 90 de ani de la naşterea acestuia  şi a celor 50 de ani de existenţă a Societăţii de Limbă Română din Serbia a cărui fondator a fost.

Din partea Timişoarei  a participat o delegaţie a Asociaţiei culturale ,,Constantin Brâncuşi” şi a redacţiei revistei ,,Coloana Infinitului”.

În ziua de 2 sept.a.c în sala Casei de cultură ,, 3 oct.1944” din Satu Nou delegaţia noastră formată din jurist Aurel Matei Bancu , prof.univ.dr. Constantin Falcă, prof.dr. Simion Dănilă şi semnatarul acestor rânduri , a luat parte la deschiderea simpozionului. Debutul manifestării l-a dat Lucian Marina –preşedintele Societăţii de Limbă Română  din Voivodina-Republica Serbia, filiala Novi Sad, care a mulţumit invitaţilor pentru că au onorat acţiunea, subliniind că Radu Flora a fost şi a rămas un exemplu pentru toţi care îi urmează calea , pentru toţi  care l-au respectat  şi au apreciat calităţile lui de erudit.Aduce aminte ce scria Radu Flora în „Capcanele”: Totuşi, suntem convinşi că şi pe mai departe, şi multă vreme încă-dacă nu chiar în saecul saeculorum - factorul om, artistul  în carne şi oase, nu va fi eliminat. Chiar nici în alternativa perfecţionării unei arte „electronice” (sau alta, cine ştie ce surprize tehnice ne va aduce viitorul) în ultima instanţă, toate le face omul” şi că „Singura măsură este timpul , cuvântul generaţiilor viitoare, care vor judeca toate cele, sine ira et studio. Măcar că şi aici , în ultima instanţă, toate sunt iarăşi, supuse schimbătoarelor gusturi. Totul este relativ.”

După ce au fost invitaţi să transmită salutul lor, Raul Truţescu( ataşat cultural, secretar II, al Ambasadei României la Belgrad) şi Ştefan Mihailov, Preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, au luat cuvântul foşti studenţi  şi colaboratori ai lui Radu Flora, prieteni şi critici literari care i-au pus în valoare opera literară  şi ştiinţifică , preocupările pe multiple planuri  ale savantului român. Aş nominaliza, spre ştiinţă, câteva intervenţii: prof. univ.dr. Ileana Magda („Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert de veac (1946-1970) şi preocuparea lui Radu Flora pentru cunoaşterea dialectului istroromân), dr. Romanţa Iovanovici-Novi Sad („Radu Flora – iniţiator al cercetărilor graiurilor româneşti din Banatul sârbescş.a. Susţineri elevate, afirmaţii în cunoştinţă de cauză, mărturii emoţionante  despre viaţa şi opera celui comemorat.

În numele delegaţiei Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” a vorbit d-l jurist Aurel Matei Bancu (secretar) care a subliniat rodnicele legături  culturale cu românii din Voivodina  şi a transmis un mesaj de prietenie  la aniversare Societăţii de Limbă Română condusă de Lucian Marina. A subliniat faptul că opera lui Radu Flora este cunoscută la Timişoara, nu numai în mediul universitar ci şi în cel al marelui public şi că revista „Coloana Infinitului” va publica în viitor  aspecte din viaţa şi opera acestuia. A dăruit, în numele Asociaţiei, un număr de cărţi şi reviste .

Ca răspuns, d-l Lucian Marina a înmânat acestuia „Diploma de Excelenţă” pentru Asociaţia culturală  „Constantin Brâncuşi”.

Prof. univ.dr. Constantin Falcă ,a prezentat cele 17 volume din serialul  „Cărăşeni de neuitat” urmând ca într-un nou volum să fie trecută viaţa şi opera lui Radu Flora. În intervenţia sa, prof.dr. Simion Dănilă (unul dintre cei mai buni traducători în limba română a operei  lui Friedrich Nietzsche, recunoscut de forurile academice germane) s-a referit la opera filologică a lui Radu Flora, la cunoaşterea  dialectelor din întregul Banat. Constantin C.Gomboş a subliniat preocuparea cărturarului bănăţean Aurel Turcuş, (dispărut dintre noi în această primăvară, lăsând un gol imens între prietenii românilor din Banatul istoric), pentru cunoaşterea şi popularizarea prin revista timişoreană „Orizont ” şi suplimentul literar „Paralela 45” al ziarului „Renaşterea Bănăţeană” a oprei literare a lui Radu Flora. Lucian Marina i-a înmânat acestuia premiul „Poarta Sărutului” „pentru sprijinul meticulos  şi plin de vigoare acordat Societăţii de Limbă Română din Voivodina-Novi Sad”.

  5 septembrie 2012. Într-o nouă alcătuire , delegaţia Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” (jurist Aurel Matei Bancu, prof.univ.dr. Constantin Falcă, Doina Drăgan-preşedinta Filialei din Timişoara  a Ligii Scriitorilor din România, poeta Rodica Pop şi istoricul Constantin C.Gomboş) a participat la desfăşurarea la Zrenianin a manifestărilor dedicate lui Radu Flora. Acestea au început în sala de recepţie a Primăriei Zrenianin, unde viceprimarul Cdomir Janjič a primit şi salutat oaspeţii. Au răspuns prin alocuţiuni ataşatul cultural al României în Serbia, Raul Truţescu (iniţial, şi-a anunţat participarea Natalia Elena Intotero-Secretar de Stat-Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României. Ca de obicei, se rămâne cu înscrierea…) , Ioan Baba-Radioteleviziunea Voivodinei-TVNovi Sad, Programul  în limba română şi Lucian Marina din partea organizatorilor.

S-a participat apoi, în Parcul Central al oraşului, pe Aleea Personalităţilor , la depuneri de coroane şi flori la bustul lui Radu Flora (autor Viorel Flora, fiul cărturarului).

În continuare, în sala festivă a Băncii Voivodinei  s-au desfăşurat lucrările în plen ale Simpozionului internaţional „Radu Flora”. Cuvântul de bun venit a fost rostit de Lucian Marina , preşedintele Comitetului de organizare a Memorialului  Radu Flora. Au prezentat saluturi : Snézana Stojanovič, directoarea Filialei Zrenianin a băncii Voivodinei, Raul Truţescu, dr. Gabriela Kelemen din partea Universităţii „ Aurel Vlaicu” din Arad, Viorel Flora, fiul savantului, Dănuţ Mata, secretarul Societăţii Românilor „Bega” din Zrenianin, Ştefan Mihailov, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia ş.a.

Din intervenţiile participanţilor aş sublinia: Sima Petrovici-Belgrad (Profesorul şi prietenul Radu Flora. Evocări), dr. Romanţa Iovanovici –Novi Sad (Aspecte din activitatea didactică a prof. Radu Flora-autor de manuale şcolare), Ioan Baba - Novi Sad - Radioteleviziunea Voivodinei. Programul de limbă română (Radu Flora şi „Lumina”, astăzi revista transfrontalieră de literatură, artă şi cultură  „Lumina"), Irina Papuga-Novi Sad (Revista plurilingvă „Most („Puntea”) în 12 limbi), Ionel Stoiţ-Novi Sad, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor în Graiul Bănăţean din Voivodina (Festivalul „Condeierilor ţărani ” şi globalizarea) ş.a.

În numele Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” din Timişoara  a adus salutul pentru buna reuşită a manifestării, d-l jurist Aurel Matei Bancu. Tot acesta a susţinut şi comunicarea „Graiul şi viaţa satului românesc din zona Banatului istoric”. Prof. univ.dr. Constantin Falcă a prezentat o seamă de români din Banatul sârbesc  din volumele, Cărăşeni de neuitat. Dorina Drăgan  a făcut referiri la activitatea filialei din Timişoara a Ligii Scriitorilor din România. A prezentat şi volumul bilingv „Dunărea în poezie-Antologie internaţională a poeţilor danubieni” (coordonatoare Doina Drăgan şi Mariana Şperlea) , Ed. Eurobit Publishing House, Timişoara, România, 2012 lansat la Ulm-Germania la „Întâlnirea şvabilor bănăţeni” din acest an. Poeta Rodica Pop a recitat  poeziile sale „Iarba de acasă”, „Mamei”, „Lui Eminescu” şi „Brâncuşiana.  Zborul” din volumul bilingv româno-francez al acesteia „Timp Personal”, Editura David Press Print, Timişoara, 2011. 

La rândul său, pe baza unor albume şi  pliante înclusiv al ultimului album „Papi şi Sfinţi”, Roma, 2012, Constantin C.Gomboş a prezentat comunicarea „Un academician bănăţean al caricaturii Ştefan Popa Popa’S”.

Manifestarea s-a încheiat seara, cu satisfacţia că cei prezenţi au cunoscut mai bine viaţa şi opera cărturarului român din Serbia, dr.Radu Flora şi că urmaşii din Societatea de Limbă Română  din Serbia îi continuă munca de cercetare, cu respect şi străduinţa de cunoaştere şi cultivare  în cele mai bune condiţii a Limbii strămoşeşti „cea ca un fagure de miere”, a Limbii Române.

Ne-am luat rămas bun de la gazdele ospitaliere, ne-am îmbrăţişat de trei ori ( odată pentru viaţă, odată pentru moarte şi a treia oară pentru viitor) cu promisiunea că vom reveni.

Delegaţia Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” şi-a îndeplinit misiunea cu responsabilitate şi respect pentru cel care a fost cărturarul Radu Flora şi pentru urmaşii acestuia. 

Constantin C.GOMBOŞ

                                               Timişoara