România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Alba Iulia, capitala

Congresului Spiritualităţii Româneşti

 

Conferinţa de presă (28 noiembrie, ora 13.00, Hotel Transilvania, cu alese mulţumiri doamnei Viorica, dar şi lui Darius, Andrei, Laura, Oana, Sandi, Aurel, Roji, care timp de 4 zile au fost mâna dreaptă a sejurului celor peste 100 de participanţi la ediţia a XVI-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti) avea să facă intrarea într-o dezbatere furtunoasă cu tema: „Românii de pretutindeni şi strategia apropierii de ţară”, susţinută, printre alţii, de acad. Mihai Cimpoi, Vasile Tărâţeanu, Ioan Cismaş, Ivan Alexandrov, Florinela Petcu, Kopi Kycyku, Eugen Grebenicov, C. Gh. Marinescu, pr. Constantin Târziu, l. E. Băsceanu, Timotei Ursu, Ştefan Breiller, Cornelia Saivan, Lucia Bartikiene (Lituania), George Cristea, Ştefan D. Popa, Ion de Hondol, dar şi de Eugen Doga, Ligia Podorean Ekstrom, Eugen Karaghiaur, Vasile Grozav, Ioana Ungureanu, Gh. Găinar, Liviu Petrila, Iovan Petrovici, Luminiţa W. Brincău, Ion Astaloş, Gheorghe Popa, Anatolia Sălcuţeanu, C. Dedu, M. Omoran, care, în sala de festivităţi a Casei de Cultură a Studenţilor, au sintetizat timp de două zile problematica fierbinte a prezenţei românităţii în arealul planetar, de la greutăţi, iluzii, speranţă, dispreţ, marginalizare, la bucurii, implicare, recunoaştere, contribuţii la rotunjirea unui destin comun, în care sprijinul patriei-mumă este mereu insuficient, neconcludent în promovarea valorilor, iniţiativelor educaţiei, credinţei, a artei şi literaturii etc. Lângă tâmpla acestor dezbateri, reluate pe cele patru secţiuni: Rezistenţa Basarabiei şi Marea Unire, Personalităţi româneşti de pretutindeni luptătoare pentru unitatea neamului şi păstrătoare de valori universale, Comunităţi româneşti din lume - realităţi şi provocare, Ardealul - vatră istorică a Europei, în care s-au impus comunicări docte şi variate susţinute de specialişti în varii domenii, printre care V. Glăvan, M. Prepeliţă, L, l. Petrila, V. Burlui, Vlad M., V. Bahnaru, O. Palcu, C. Dedu, Nina Josu, V, Copcelea, C. Cojocaru, M. Spiridon, Gh. Spiridon, Catinca Agache, P. Comşa, Nicolae Pluşchisk, M. Iacobean, Eugen E. Caraghiaur, Ilie Zamfir, V. Bejan, V. Dobrogeanu, Alex A., Ioan Bască, I. Turcoane, I. Dediu, Victor Crăciun, Diana Cotescu, P. Rezeanu, Ana Ţurcanu, Cristina Popovski, N. Cotescu, Ion Brad, George G. Potra, N. Georgescu, Viorel Roman, C Popescu, L. Jude, Nicolae Mareş, I. Pintilii, E. Jurcă, Ion Străjan, Ilie Furduiu, T. Şandor, Anca Serghie, Alma Basha, V. Cherecheş, Virgil Jireghie, C. Băncilă, Ioana Tuţă Popescu, G. T. Şeleanu, V. Ţigău, C. Lazăr, L. Rotaru, D. Rizea, L. Moldoveanu, M. Şurubaru, N Popa, A. Bojescu, F. Petcu, M.I. Chihaia, R. Berlovan, A. Petrescu A. Popescu, I. Magda, G. Găinar I. Crăciun, S. Bundrea, Corneliu Bucur, Mircea Chelaru, Marian Munteanu, Vasile Moga, Ilie Cristescu, S. Ponoran, A, Crăciun Radu Rey, M. Rudeanu etc., s-au desfăşurat lansările celor aproape 100 de titluri de carte şi vernisajul expoziţiilor de artă conduse de Ion Mărgineanu, Victor Crăciun, Mihai Cimpoi, în prezenţa autorilor Victor Crăciun, Mircea Chelaru Carolina Ilica, Anca Hinescu, Silvia Pop, P. Rezeanu, Mihai Prepeliţă. Paula Romanescu, Vasile Ţărâţeanu, Luiza Popa, Ioan Popa, I. Astaloş, L. Wagner-Brincău, E. Caraghiaur, I. Crăciun, V. Bejan. V. Burlui, P. Butuc, P. Comşa, C. Marinescu, C. Păunescu, Lazăr Morcan, Ion Cărăsel, V. S. Cucula, T. Moşoiu, S. Tutuia, F. Şandru, dar şi publicaţiile „Alba Iuia”, „Dacoromania”, ,Acasă”, „Convergenţe spirituale”, „Carmina”, „Balcanica”, „Thesaurum”, „Eroii neamului”, „Avram Iancu”, lucrările Ligiei Podoleanu, ale lui V. Rotaru, Marinelei Brincău, şi nu în cele din urmă depunerile de coroane şi coroniţe la busturile de pe Aleea Scriitorilor datorate Prefecturii de Alba.

Am dat multe nume din foarte multele prezente la rugămintea participanţilor, a principalilor organizatori ai Congresului, fără de care strădaniile noastre ar fi eşuat: Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Prefectura de Alba, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni. Şi problemele nu s-au oprit aici, pentru că mulţi dintre participanţi au fost incluşi şi în manifestările „Zilele Bibliotecii Judeţene Lucian Blaga”, bidimensionale pe întâlniri la Art-Club, sediul bibliotecii, galeriile de artă, printre care premiile revistei „Acasă”, ce l-au gratulat frumos şi înălţător pe marele eminescolog Mihai Cimpoi cu premiul „Omnia”, pe deplin meritat, dar şi fluxul editorial al familiei Corbu - Filomena şi Daniel din Iaşi, mereu cu desaga lui Şincai în spate, pe meleagurile limbii române. O prezenţă plăcută a fost prof. univ. dr. Vasile Şoimaru, prietenul oraşului Alba Iulia care a avut prilejul să-şi prezinte cartea “Cutul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” în amintirea tragediei armatei române din noiembrie 1942 prin sângele vărsat de cei 150 de mii de ostaşi eroi căzuţi la Don.

La temelia acestor zile de congres stă o colaborare strânsă între măiestria de organizator a lui Victor Crăciun cu trupa sa - Cristiana, Camelia, Cornelia, Vasii, Voinea, peste care s-a suprapus truda văzută şi nevăzută a lui Ion Bodea, Ioan Bâsca, Radu Neag, Romi Adam, a subsemnatului acestor rânduri.

În esenţă, Congresul a demonstrat trecerea de la vorbe la fapte, necesitatea urmăririi problematicilor „Rezoluţiilor” pe etape, localităţi, ţări, la un efort editorial benefic, de la calendare, dicţionare, traduceri, la dezveliri de plăci aniversare, înfrăţiri cu alte primării, cum s-a întâmplat acum cu Primăria Zlatna, renovări de case patrimoniale, deschideri de şcoli, biserici, întâlniri diverse, şi mai ales urmărirea concretă a sprijinului pe care Guvernul României, Parlamentul, Preşedinţia, Academia Română, universităţile, Patriarhia, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici trebuie să-l acorde în multitudinea sa romanităţii. O reflecţie generală în loc de final deschis: Congresul 2012 a fost o reuşită, una luminoasă, în care s-au reliefat deopotrivă colaborarea cu instituţiile judeţene organizatoare, rolul Ligii şi al lui Victor Crăciun într-o confruntare pe multiple planuri, al vicepreşedinţilor Congresului, în care excelează mereu Mihai Cimpoi, Mircea Chelaru, Vasile Tărâţeanu, domnii Munteanu, Cristescu, Breiller etc., speranţa în mai bine care moare ultima. Faptul că Guvernul României nu a dat bani pentru Ziua Naţională, act de neiertat după părerea noastră, s-a simţit şi în restanţele financiare ale Congresului. Dar, mulţumim Alba Iulia, capitala adevărată a Marii Uniri şi a Congresului Spiri­tualităţii Româneşti, mulţumiri sincere ziarului Unirea, publicaţiei Dacoromania dar şi Informaţiei de Alba, editurilor, radiourilor din Alba şi din tară, televiziunilor. Ziua Naţională a României a revărsat, totuşi, peste ţară şi Alba Iulia, raze de speranţă, de iubire de moşie.

Ion MĂRGINEANU