România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Sărbătoarea

Zilei de 24 Ianuarie la Alba Iulia

 

Unirea românilor în graniţele unei singure ţări a fost unul din cele mai vechi visuri atât ale omului de rând cât şi ale celor ce au avut pentru un timp mai lung sau mai scurt sceptrul puterii. Toţi au visat-o, toţi au dorit-o şi puţini au reuşit să o înfăptuiască, uneori cu mari jertfe omeneşti, alteori cu diplomaţie şi tact politic.

În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei ţări româneşti sub un singur conducător. Cu acest prilej Mihai Viteazul a rostit pentru prima dată celebrele cuvinte “Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”. Şi tot cu acest prilej şi-a confecţionat binecunoscuta pecete pe care figurează cele trei ţări române surori. Destinul a vrut ca această unire să nu dureze, iar trupul ţării s-a frânt din nou, însă speranţa şi visul au rămas şi aveau să prindă iar rădăcini la 1859 când printr-un artificiu şi profitând de o scăpare a legislaţiei vremii, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei la 5 ianuarie pentru ca la 24 ianuarie să fie ales şi domnitor al Ţării Româneşti, devenind astfel domn peste două ţări surori. Prin actul de voinţă al unioniştilor şi trecând peste voinţa mai multor puteri europene, se realizase unirea celor două Principate Române, cunoscută în istorie sub denumirea de Unirea Mică. Era primul pas înspre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

Am făcut această scurtă introducere prin momentele unirii pentru a sublinia rolul important pe care l-a avut actul istoric de la 24 ianuarie 1859 în realizarea Marii Unirii de la Alba Iulia - visul de veacuri al românilor de pretutindeni. Acesta este şi motivul pentru care în fiecare an la Alba Iulia, la sfârşitul lunii ianuarie au loc importante evenimente culturale şi istorice menite să ne reamintească mereu şi mereu câtă trudă, câtă luptă, dar mai ales de câtă diplomaţie au dat dovadă înaintaşii noştri pentru a se ajunge la graniţele României Mari, pentru a-şi vedea visul împlinit.

Şi în acest an, ca în fiecare an, Consiliul Judeţean Alba, pe lângă multe alte evenimente legate de însemnătatea acestei zile, a organizat la Alba Iulia un spectacol folcloric de excepţie. Spectacolul a avut loc la Casa de cultură a studenţilor şi a adus în faţa unei săli arhipline cele mai performante ansambluri din judeţul Alba.

Evenimentul s-a bucurat de colaborarea Asociaţiei ,,Datini străbune,, ce îşi desfăşoară activitatea pe lângă Centrul de zi pentru vârstnici, asociaţie ce a prezentat publicului, în holul mare al casei de cultură, o frumoasă expoziţie de artă şi costume populare stârnind interesul tuturor, dar mai ales al tinerilor spectatori.

Spectacolul a fost deschis de Fanfara Judeţului Alba (reiterez ideea că această fanfară ar trebui să poarte numele marelui compozitor de muzici de fanfară, Iosif Ivanovici, care a trăit o vreme la Alba Iulia), pentru ca apoi, rând pe rând să urce pe scenă într-un colaj de dansuri populare din întreaga ţară Ansamblul de dansuri de la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Ansamblul Folcloric „Floarea de Colţ” din Galda de Jos, Ansamblul „Doina Aiudului” din Aiud şi Ansamblul „Vinţana” din Vinţu de Jos. Seara a fost încununată de prestaţia tinerilor solişti Floricica Moga, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Roxana Reche, Nicolae Tuhuţ şi Cătălin Haşa, cărora li s-au adăugat copii din grupul folcloric Muguri de Tezaur, grup coordonat de reputata interpretă de muzică populară Leontina Fărcaş. Moment muzical intitulat ,,Cu cântecul prin ţară” a fost acompaniat de Ansamblul Folcloric al Centrului de cultură Augustin Bena.