România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

BAZIL ROMAN,

Fotograful aurarilor din Ţara Moţilor – Munţii Apuseni

100 de ani de la naştere şi 

20 de ani de la moarte

 

S-a născut în anul 1913 în oraşul Abrud din părinţii Bazil şi Emilia Roman, fiind botezat Vasile Iosif, cunoscut cu prenumele de Bazil, împrumutat de la tatăl său. A mai avut trei fraţi, pe Laurenţiu, Angela Maria şi Nicolae Eugen. La Abrud face patru clase primare (1920-1924), după care urmează Liceul Brukenthal din Sibiu, Şcoala Superioară de comerţ din Cluj şi Şcoala de ofiţeri de rezervă, infanterie, din Bucureşti. Revenit din armată se angajează la Sfatul Popular al oraşului Abrud, şef serviciu financiar, în perioada 1936-1941, după care pleacă definitiv la Bucureşti, unde funcţionează ca economist la Mătasa Românească, unele institute de cercetare din industria uşoară şi fotoreporter principal la Centrul de documentare pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare Bucureşti, pensionându-se în 1973. se stinge din viaţă la 80 de ani în Bucureşti, la 24 septembrie 1993, fiind înmormântat în cimitirul din Abrud alături de părinţi.

Frumuseţile naturale şi trecutul istoric al Ţării Moţilor, l-au făcut să îndrăgească fotografia încă de pe băncile şcolii. Aparatul fotografic a fost prietenul cel mai apropiat şi statornic. Împreună, în vacanţe şi concedii, a cutreierat în lung şi-n lat Ţara Moţilor şi Munţii Apuseni, realizând imagini de o frumuseţe rară, multe valori de patrimoniu.

În drumeţiile sale, putea fi întâlnit la serbările  naţionale închinate lui Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, în Poiana narciselor de la Negrileasa, de ziua Minerului, la diferite serbări etno-folclorice din satele moţeşti, în Munţii Retezat şi în alte locuri. De multe ori era însoţit de prieteni fotografi, din ţară şi străinătate, în special din Germania. Nu a făcut fotografie comercială. Multe din fotografiile sale se regăsesc în lucrările de istorie, etnografie, geologie, minerit sau în colecţii muzeale. A fost un desăvârşit şi complet fotograf al aurarilor din Ţara Moţilor. Prin arta lui fotografică, poate fi asemuit cu bunul său prieten Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia.

La Bucureştu în anul 1935 se constituie Asociaţia „Fotografii Amatori Români”, din care la vârsta de 22 ani a făcut parte şi Bazil Roman. Spre sfârşitul anului 1955, mai mulţi fotografi profesionişti şi amatori, printre care şi Bazil Roman, pun bazele juridice ale Asociaţiei Artiştilor Fotografi (A.F.F.) din România, cu sediul la Bucureşti. În toamna anului 1956 la Târgul mondial de la Köln, Germania, Asociaţia a fost primită în Federaţia Internaţională de Artă Fotografică (F.I.A.F.), recunoscută şi de UNESCO.

Bazil Roman, în timpul vieţii, a participat la numeroase expoziţii, în ţară şi străinătate, fiind distins cu diplome, premii şi trofee. Datorită participării constante, cu multe fotografii la Saloanele internaţionale, Federaţia Internaţională de Artă fotografică i-a conferit titlul de ARTIST FIAT (A. FIAT) şi EXCELLENCE FIAT (E. FIAT), titluri râvnite de mulţi artişti fotografi.

După mulţi ani de muncă, Bazil Roman, a realizat colecţia fotografică „Aurarii” din Ţara Moţilor, unică în istoria mineritului de la noi din ţară. Lucrarea cuprinde în jur de 400 fotografii ce ilustrează aspecte inedite din trecutul istoric al vechilor căutători de aur din Valea Arieşului, Roşia Montană, Corna, Bucium, cu uneltele şi metodele tradiţionale pe care le-au folosit până în 1948, pentru extragerea aurului din aluviuni şi zăcămintele auro-argentifere. Această lucrare este cel mai mare fotoreportaj românesc, pe care nu-l are nici o altă industrie din ţară, ordonat pe „fluxul tehnologic” practicat de vechii aurari. În anul 1980 a fost expusă la Muzeul Tehnic „Prof. D. Leonida” din Bucureşti, cu ocazia celui de-al XV-lea Congres Mondial al Istoricilor.

Roşia Montană – Alburnus Maior, în anul 1981 a sărbătorit 1850 de ani de atestare documentară pe baza tăbliţei cerate XVIII, datată 6 februarie 131 p. Chr. Cu acest prilej s-a inaugurat Muzeul Mineritului din Roşia Montană unde a fost expusă colecţia „Aurarii”, dăruită de Bazil Roman Exploatării miniere, proprietarul şi organizatorul muzeului. În anul 2008, am publicat lucrarea „Bazil Roman, Fotograful aurarilor din Ţara Moţilor – Munţii Apuseni”, în care sunt cuprinse în mare parte fotografiile sale.

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naştere şi 20 de ani de la dispariţia sa, îi aducem un omagiu de recunoştinţă artistului fotograf, Bazil Roman, care a îndrăgit băişagul (mineritul) şi băieşii (minerii) până la sacrificiu, lăsându-ne moştenire valoroasa lucrare „Aurarii”.

ing. Aurel SÎNTIMBREAN

Fundaţia culturală Roşia Montană

Placheta comemorativă - 20 de ani de la înființarea, în anul 1975, a Asociației Artiștilor Fotografi din R.S.R. primită de Bazil Roman

”Reflexie” - turiști în Munții Retezat - premiul I în anul 1954 (foto Bazil Roman)

Alesul aurului cu șaitrocul. Valea Arieșului, la Sălciua

Alesul aurului cu șaitrocul, Valea Abrudului