România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Tradiţie şi cultură la Bucium

 

În comuna Bucium satul Poieni din timpuri străvechi Poiana cu narcise de la Negrileasa, încântă privirea vizitatorilor. În fiecare an în cea mai apropiată Duminică de 20 mai, are loc Sărbătoarea narciselor. În ultimii ani amploarea manifestaţiilor cu caracter folcloric şi măsurile organizatorice întreprinse de Primărie, cu sprijinul Consiliului judeţean Alba, au determinat un aflux din ce în ce mai mare de vizitatori, din toate colţurile ţării.

La începuturile lor, manifestările erau legate exclusiv de sărbătoarea religioasă, Înălţarea Domnului – Ispasul - şi aveau caracter local. Procesiunea ieşirii în cadrul mirific al poienii narciselor a intrat pentru totdeauna în conştiinţa buciumanilor de pretutindeni, prilejuind an de an manifestări ale dragostei faţă de satul natal, iubirea de obiceiurile şi folclorul acestui ţinut. În sprijinul păstrării acestor valori, in anul 2010 a fost înfiinţată asociaţia BAIA DOMNILOR, al cărui obiect de activitate este legat de identificarea elementelor tradiţionale din toate domeniile activităţii buciumanilor, păstrarea lor într-un complex muzeistic şi punerea lor în valoare, prin stimularea activităţilor cultural-artistice şi a întrunirilor socio-profesionale. După cum se ştie profesia de bază a buciumanilor a fost cea de miner. ,,Aurul etern blestem". A însemnat pâine s-au foame. În jurul întâmplărilor şi al experienţelor acestor oameni se cantonează aproape toate legendele,obiceiurile şi portul popular. Pentru a nu se îndepărta în nici un fel de aceste valori, asociaţia BAIA DOMNILOR, a fixat întrunirea anuală cu membrii, simpatizanţii, sponsorii şi iubitorii săi în preziua sărbătorii narciselor.

În acest an, în data de18 mai, orele 16, întrunirea a debutat cu vizitarea secţiunii miniere a viitorului muzeu……

Cu toate că mai sunt de executat lucrări şi la această secţiune, vizitatorii au putut vedea principalele lucrări miniere,uneltele şi utilajele folosite de mineri în activitatea lor. Cele trei tipuri de galerii cu susţinere în lemn, beton şi metal (TH) găzduiesc unelte, scule şi utilaje specifice epocii în care acestea au  fost practicate.

Din rândul uneltelor şi utilajelor expuse amintim: ştearţul, lampa de carbid, văntălăul, perforatorul cu aer comprimat, telescopul pentru perforat în suitori,maşina de încărcat, vagoneţi pentru material, vagoneţi pentru transport persoane,locomotive diesel şi cu acumulatori, compresor tip Reşiţa, maşină de torcretat, tamburi de amalgamare etc. Un fapt inedit a fost prezentarea unei colecţii de flori de mină chiar în frontul unei galeri, dând imaginea descoperiri unui tezaur.

Contrastul dintre narcisele aflate pe portalul galeriilor şi florile de mină din interior a potenţat senzaţia de frumos ai unor vizitatori. Materialul şi aranjamentul au fost asigurate de către dl. ing. Cosma Ghe. ,Bolunduţ Mircea şi Trifa Cosmin ,în regia d-lui. Ţandrău N.

Evenimentul a continuat apoi în sala căminului cultural din Bucium Poieni, cu prezentarea de către d-nii I. Bembea şi R. Hărean (scriitori) a volumului de versuri GÂNDURI DIN ADÂNC autor ing. Nicolae Ţandrău fiu al satului Poieni,preşedinte fondator al asociaţiei BAIA DOMNILOR. A urmat un frumos program artistic susţinut de formaţia de dansuri şi soliştii de muzică populară din Hărţăgani jud. Hunedoara, instructor  I. Diniş sub conducerea şi prezentarea preotului Crainic Valentin, unul din cei mai mari iubitori de folclor,el însuşi până mai ieri un interpret de referinţă al jud. Hunedoara. Tatăl său fiind Buciuman, l-a botezat pe Valentin în biserica din Bucium Izbita. Programul artistic a fost completat de formaţia de dansuri a comunei, condusă de d-na Joldiş E.

Finalul manifestărilor a aparţinut socializării individuale printre plăcintele şi paharele cu vin şi băuturi răcoritoare oferite de organizatori. Iar pe înserat a fost aprins un impresionant foc de tabără.

Nicolae ŢĂNDRĂU