România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Repere filatelice - Aurel Vlaicu

 

Încă de mic copil, Aurel Vlaicu făcea lucruri de se minunau toţi din jurul său. Cele mai multe iscodiri şi jocuri erau legate de ideea zborului, atrăgându-l mai ales zborul gâzelor şi al păsărilor. Alături de fratele său mai mic, Ion, cioplea pluguri mititele de lemn, iar în fundul grădinii se jucau de-a „treerul”. Când a crescut mai mare, elev în clasa a V-a, a făcut o mică maşină cu aburi : „construită de el şi care, pusă cu apă pe foc, în câteva clipe, se porneşte singură, automatic, şi se mai învârteşte până mai e în ea un picur de apă”. La şcoală era atras mai mult de geometrie şi matematică.

În perioada când era liceean la Orăştie s-a specializat în a face ceasuri şi în mod deosebit în a repara ceasurile. A încercat împreună cu fratele său să toarne bani metalici, ceea ce au şi reuşit, dar au fost descoperiţi la timp de tatăl lor, care a luat măsurile necesare. Spre finalul liceului i-a încolţit în minte ideea să facă „maşina de zburat”.

Student la Budapesta, toate preocupările, grijile, studiile sale erau îndreptate spre realizarea visului de a zbura, de marea idee a cuceririi văzduhului. A făcut multe experienţe pentru a realiza „perpetuum mobile”, chinuindu-se mult timp cu magneţii.

Prima mare realizare a fost la München, când profesorul său Erbert l-a invitat să facă demonstraţia în laborator, unde „mica gânganie de lemn, de sârmă şi de pânză”, a înconjurat în zbor sala. În final profesorul emoţionat la culme, aproape cu lacrimi de bucurie în ochi, l-a cuprins în braţe, l-a sărutat şi l-a felicitat călduros, spunându-i că va avea un viitor strălucit.

A fost perseverent în preocupările sale, reuşind să perfecţioneze sistemul acustic al gramofonului făcut de el şi al bicicletei, căreia îi adusese asemenea îmbunătăţiri încât, datorită unui dispozitiv montat la ea, cu o singură pedalare, bicicleta rula singură 12 metri.

Pe timpul satisfacerii stagiului militar, la marină, pe lângă proiectul unui submarin, a realizat şi un zmeu dotat cu aparat de fotografiat poziţiile şi mişcarea trupelor inamice în teritoriu. Devenit inginer, a fost angajat la Uzinele Oppel în Germania şi, după scurt timp, i-au fost patentate două invenţii.

În primăvara anului 1909 a reuşit să construiască un planor şi să efectueze cu el primul zbor planat, la Binţinţi, iar mai târziu a zburat cu el la Orăştie şi Braşov.

Încurajat de prietenul său Octavian Goga şi-a continuat munca şi a reuşit să-şi realizeze visul la Bucureşti, iar pe 17 iunie 1910, pe Dealul Cotrocenilor, a efectuat primul zbor cu aeroplanul conceput şi construit de el „Vlaicu I”. Cu acest aparat a zburat de mai multe ori şi a fost invitat de armată să participe la manevrele militare de la Piatra Olt şi din capitală.

În scurt timp a realizat aparatul de zbor „Vlaicu II”, mult îmbunătăţit, cu care a obţinut un succes răsunător la concursul internaţional de aviaţie de la Aspern, lângă Viena şi cu care a zburat în mai multe oraşe din ţară şi de afară.

Cu visul său împlinit şi cu dorinţa de a trece în zbor Carpaţii, firul vieţii tânărului inginer Aurel Vlaicu s-a întrerupt brusc, la 13 septembrie 1913 la Băneşti, lângă Câmpina, unde s-a prăbuşit din înălţime.

Aurel Vlaicu a cucerit văzduhul, dar în acelaşi timp i-a cucerit şi pe scriitori, poeţi, jurnalişti, pictori, sculptori, muzicieni, cinematografia, numismatica, filatelia şi nu în ultimul rând opinia publică.

Mărcile poştale cu Aurel Vlaicu, adevăraţi ambasadori ce au circulat în toată lumea, au dus faima ştiinţei şi aviaţiei româneşti, făcând cunoscut geniul tânărului inventator.

Prima emisiune filatelică dedicată lui Aurel Vlaicu a apărut în anul 1948, 26 iulie, intitulată „Aviaţia”, formată din patru timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală 5+5 lei apare avionul lui Aurel Vlaicu.

În anul 1950, 22 august, a apărut emisiunea filatelică „Aurel Vlaicu”, formată din trei timbre, pe care în culori diferite apar Vlaicu şi avionul său. Această emisiune a fost supratipărită în anul 1952, odată cu reforma monetară.

În anul 1953, 17 decembrie, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „40 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu”, formată dintr-un timbru, pe care apar tânărul inginer inventator şi avionul său.

În anul 1960, 15 iunie, a apărut emisiunea filatelică „Ziua Aviaţiei”, formată din şapte timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 10 bani, apar Aurel Vlaicu şi primul său avion, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 20 bani, apar Aurel Vlaicu şi al doilea avion al său.

În anul 1963, 15 septembrie, a apărut emisiunea filatelică „50 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu”, formată din două timbre, care sunt supratipare ale emisunii din anul 1960.

În anul 1972, 15 august, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări-Aviaţie”, formată din două timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 60 bani apare Aurel Vlaicu, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei apare prietenul său, Traian Vuia.

În anul 1978, 18 decembrie, a apărut emisiunea filatelică „Pionieri ai Aviaţiei”, formată din 7 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,40 lei apare Aurel Vlaicu, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,80 lei apare Traian Vuia, iar pe coliţa emisiunii apare Henri Coandă.

În anul 1982, 27 septembrie, a apărut emisiunea filatelică „Centenarul naşterii lui Aurel Vlaicu”, formată din patru timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 50 bani apare planorul proiectat şi construit de Aurel Vlaicu în anul 1909, care, tras de flăcăii din sat, zboară deasupra izlazului din Binţinţi. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1 leu apare Monumentul de la Băneşti, Prahova, pe locul unde s-a prăbuşit Aurel Vlaicu cu aparatul său. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei apare Monumentul „Eroilor Aerului” realizat de Lidia Kotzebue şi Iosif Fekete. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei apare avionul „Vlaicu I”.

În anul 2005, 1 iulie, a apărut emisiunea filatelică „Leul nou”, formată din 20 de timbre. Pe timbrele cu valoarea nominală de 1,20 lei este reprezentată bancnota de 50 lei, pe care apare Aurel Vlaicu.

În anul 2012, 10 februarie, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Portretele Bancnotelor”, formată din şapte timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei apare Aurel Vlaicu.

Aurel Vlaicu a apărut de asemenea pe multe cărţi poştale, întreguri poştale, cărţi poştale maxime, plicuri speciale, ştampile ocazionale cu care s-au întocmit colecţii şi exponate filatelice.

Ioan GALDEA