A XIII-a Conferinţa Naţională multidisciplinară - cu participare internaţională - „Profesorul Dorin PAVEL - fondatorul hidroenergeticii româneşti“

În perioada 7 - 8 iunie a.c. s-a desfăşurat, în municipiul Sebeş (judeţul Alba), cea de-a XIII-a Conferinţă Naţională multidisciplinară - cu participare internaţională - „Profesorul Dorin PAVEL - fondatorul hidroenergeticii româneşti“, eveniment care a reunit reprezentanţi de seama ai comunităţii tehnico-ştiinţifice. Manifestarea a fost organizată de Primăria şi Consiliul Local ale municipiului Sebeş, Consiliul Judeţean Alba, Filiala Cluj a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, Sucursala Alba a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România şi Centrul Cultural Lucian Blaga din Sebeş. A avut ca parteneri Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Instituţia Prefectului judeţului Alba, SC Hidroelectrica SA Bucureşti, sucursala Hidrocentrale Sebeş - Alba şi Hidroserv SA Sebeş. Publicăm, în cele ce urmează, intervenţia susţinuta la acest eveniment de Mihai Mihăiţă, preşedintele AGIR şi preşedinte ad.i. al ASTR:

Conferinţa Naţională multidisciplinară - cu participare internaţională - „Profesorul Dorin Pavel - fondatorul hidroenergeticii româneşti“ reprezintă un eveniment remarcabil. Ajunsă la a XIII-a ediţie, ne oferă nouă, tuturor, un exemplu demn de urmat. În pofida dificultăţilor bine cunoscute, organizatorii, personalităţi cu merite incontestabile, au perseverat admirabil în demersul lor, dovedindu-ne că acolo unde există răspundere civică faţă de prezent şi viitor, este posibil să se învingă orice greutăţi. Este o onoare să fiu alături de oameni pe care oricând te poţi bizui, nu numai pentru a diminua câte ceva din poverile acestor vremuri, ci şi pentru a realiza proiecte îndrăzneţe, aşa cum profesorul Dorin Pavel a demonstrat că este posibil. Prin aceste cuvinte exprim poziţia Asociaţiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR) şi a Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR), care şi-au făcut un titlu de onoare din cinstirea tradiţiilor glorioase ale inginerilor români.

Onoarea la care mă refer este indisolubil legată de obligaţii. În acest spirit a gândit şi a lucrat inginerul-savant, inginerul-patriot, Dorin Pavel. Când AGIR şi ASTR afirma repetat că avem nevoie de modele, nu iau în considerare doar necesitatea de a cultiva tradiţii şi de a le îmbogăţi, ci mai ales cerinţa imperioasă, dictată de realităţile noastre, de a acţiona împotriva anti-modelelor, a non-valorilor care au inundat, pur şi simplu, societatea noastră. Obligaţia noastră este să dovedim, prin propriile noastre activităţi, că există forţe în societatea noastră, cu vocaţie constructivă, asemenea pildei strălucite a inginerului Dorin Pavel, forţe în stare să învingă răul reprezentat de impostura, de goana după profituri nemeritate, de corupţie şi, nu în ultimul rând, de indiferenţă, de neangajare.

Dorin Pavel nu a fost doar un original şi cutezător deschizător de drumuri în domeniul ingineriei, ci şi un patriot, un român care de tânăr şi-a deschis drumul spre înaltele şcoli inginereşti din Europa. Şi-a creat o carieră ştiinţifică acolo unde - dacă ar fi rămas - avea perspective mari de a fi mai rapid recunoscut în ştiinţa mondială. După studii strălucite făcute la Politehnica din Zurich, a ales să revină acasă deşi ştia cu ce avea de luptat. A preferat ţara sa pentru că era nevoie - ca şi acum - de oameni pregătiţi, dar şi de implicare.

Era o admirabilă stare de spirit a intelectualităţii româneşti, a tinerilor specialişti care, formaţi în înalte şcoli europene, considerau că România este patria pe care trebuiau să o slujească, prin opera lor contribuind la propăşirea ţării.

Inginerii tineri reveneau în România unde formau şcoli şi realizau lucrări de mare tehnicitate care, în multe situaţii, au reprezentat premiere.

Nume precum Remus Raduleţ, Aurel Avramescu, Cornel Miklossi, Constantin D. Busila, Ştefan Procopiu, Constantin Budeanu, Petre Poni, Dragomir Hurmuzescu, Dionisie Ghermani, Gogu Constantinescu, Dorin Pavel, rămân modele de urmat de cei care îmbrăţişează domeniul ingineriei, dar şi alte specialităţi şi care studiază în alte ţări mai avansate.

Sunt convins că toţi participanţii la această Conferinţă Naţională cunosc - chiar până la detalii - viaţa şi activitatea modelului de muncă, de creaţie întruchipată de personalitatea inginerului Dorin Pavel şi, în consecinţă, nu este cazul să trec în revistă fie şi numai datele esenţiale ale unei biografii exemplare. Temele incluse în programul Conferinţei sunt cuprinzătoare sub aspect teoretic şi practic, ele includ şi aspectele tehnico-ştiinţifice relevante din moştenirea lăsată nouă de profesorul Dorin Pavel.

Dincolo de aceste aspecte se profilează o temă unificatoare care ne ajută, pe noi, cei de astăzi, şi îi va ajuta şi pe cei de mâine să dea cele mai bune răspunsuri la provocările vremurilor în necontenita schimbare determinată de progresul umanităţii. Avem rădăcini şi tradiţii puternice, iar procese asemenea integrării europene, euroatlantice şi globalizarea nu trebuie, sub niciun motiv, să altereze identitatea, valorile şi idealurile noastre naţionale. O spun aici, la Sebeş, pentru ca tot ceea ce este semnificativ în această străveche localitate adevereşte respectul pentru pământul strămoşesc, pentru valorile noastre perene, în primul rând prin fiii acestor meleaguri.

Indiferent de domeniul în care noi, ca ingineri, ne-am specializat, ceea ce ne uneşte este vocaţia constructivă. Or, un simbol al acestei vocaţii îl constituie imaginea tipică a hidrocentralelor, aşa cum le-a conceput şi realizat profesorul Dorin Pavel: că sursa de energie nu numai pentru producerea de bunuri şi de civilizaţie în traiul cotidian, ci şi ca hrană spirituală, fără de care nimic nu se poate ridica trainic, folositor semenilor noştri.

Închei prin a ura viaţă cât mai lungă admirabilei iniţiative reprezentate de Conferinţa Naţională consacrată marelui constructor Dorin Pavel, care să vorbească peste timp generaţiilor viitoare despre valorile noastre naţionale, în veci nepieritoare. Fiecare dintre noi să aibă în minte spusele lui Nicolae Iorga „Valoarea unui om se preţuieşte în ceea ce lasă după dânsul, ca un adaos la viaţa neamului sau“.