România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Festivalul Cetăţilor Dacice din Cricău – întâlnire cu istoria

 

Dacă nu ar fi fost promovarea permanentă a Cetăţii din Alba Iulia la Târgul de Turism de la Romexpo, poate că nu aş fi ajuns atât de curând în judeţul Alba şi pot spune că m-am îndrăgostit iremediabil de aceste locuri şi de oamenii inimoşi pe care i-am întâlnit!

Coincidenţa a făcut ca să îl vizitez pentru prima dată chiar în timpul Festivalului Cetăţilor Dacice care s-a desfăşurat la Cricău în acest an, în perioada 22-23 iunie, festival ce ne-a oferit adevărate demonstraţii ample de luptă daco-romane, acestea reuşind să reînvie soldaţii romani legionari, nobilii geto-daci, trupele de cavalerie şi cele de reenactment, spre deliciul spectatorilor.

În prima zi a festivalului, dar şi în zilele următoare, s-a putut vizita expoziţia “Războaiele daco-romane ilustrate în machete”, organizată de Consiliul Judeţean Alba, Muzeul Naţional al Unirii şi Asociaţia Modelism Alba, iar de la ora 18.00 s-au putut urmări luptele de reenactment, ce au avut darul de a ne reîntoarce în trecut, încă de la început fiind avertizaţi că vor avea loc demonstraţii extrem de spectaculoase.

Terenul ales, chiar înainte de a intra propriu zis în satul Cricău, a fost unul puţin denivelat, dar suficient ca să ne dăm seama ce însemna o luptă pe astfel de câmpuri de bătălie. Tocmai din cauza terenului accidentat, înainte de prezentarea războinicilor, a scuturilor, armelor şi formaţiilor de atac, am fost anunţaţi că trupele de cavalerie nu s-au prezentat. Romanii au avut unităţi militare de pedestraşi auxiliare şi grele de infanterie, respectiv legiunile.

Trupele de infanterie prezente au fost însoţite de Tribunul unităţii care a declarat că vine de departe, tocmai de la graniţa nordică a Imperiului Roman, de la Porolissum, un loc încercat de istorie, trupa romană prezentă reconstituind o cohortă care apăra castrul de la Porolissum.

Soarele dogorea puternic, aerul devenea greu, dar luptătorii îmbrăcaţi cu scuturi reuşeau să ne ofere un spectacol cât se poate de real.

Romanii acceptând provocarea, şi-au trimis unităţile auxiliare să atace. Ulterior, au fost nevoiţi să între în defensivă, până când s-a rupt linia romană şi aceştia au căzut în luptă, subţiindu-se rândurile şi dezvăluindu-se un adevărat măcel, lăsând în urmă un câmp plin de cadavre romane… Dacii au reuşit să confişte unul dintre steagurile de război, ce urma să decoreze încăperea unei căpetenii dacice.

Trupele intrate în luptă au fost Terra Dacica Aeterna, Grvppo Storico Româno, Gothsa Village Association of Maslomecz, Legionarii din Pro Antică XIIII GMV, Barbari din Hellas & Romă, Lupii Daciei, Cohorhs III Campestris Civium Romanorum Milliaria, Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum, Lupii de fier ai Apoulonului.

Norii adunaţi pe cer au prevăzut un viitor sumbru pentru armata romană, dar ploaia ce urma să vina a însemnat belşug pentru daci.

La final am avut parte de dansuri cu Nimfele Dacice, foarte adulate de public şi de camera de fotografiat.

Prima zi a Festivalului ar fi trebuit să continue cu un concert al trupei Holograf, pe scena special amenajată chiar la intrarea în Cricău, dar ploaia nemiloasă a reuşit să disperseze toţi turiştii. Concertul a fost însă reprogramat pentru următoarea săptămână.

Pe noi ne-a prins când încercam să profităm de preparatele gustoase la grătar şi care aţâţau trecătorii, adăpostindu-ne de ploaie fără succes.

Cel mai rău mi-a părut, însă, de ritualul ce s-ar fi desfăşurat în jurul rugului lui Zamolxe şi de parada de torţe care nu s-au mai ţinut.

A doua zi am fost nerăbdătoare să urmăresc cascadoriile ecvestre, comentate de Daniel Buzdugan, ce au avut loc după paradele de luptători şi alte demonstraţii de lupte. Între cei care ne-au oferit adevărate cascadorii cu cai, am remarcat-o pe Georgiana, singura faţă dintre cascadori, care a reuşit să încânte publicul prin forţa şi curajul de care a dat dovadă.

În încheierea ultimei zi a Festivalului, Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba şi o formaţie de dansuri şi solişti populari au înveselit atmosfera şi au lăsat în urmă gustul plăcut al unui eveniment reuşit, în pofida capriciilor vremii.

Lângă vitrinele cu machetele expoziţiei de războaie dacice, adevărate cetăţi şi personaje dacice reconstituite în miniatură, i-am cunoscut pe cei care au înfiinţat Asociaţia Dacii din Cetate – Cricău, ce s-au implicat cu pasiune în promovarea patrimoniului turistic din zonă, ocazie cu care am aflat amănunte despre Cetatea Piatra Craivii din zonă.

În cadrul Festivalului am asistat practic la un şir de întreceri dacice, unde echipe de flăcăi din cele cinci cetăţi dacice ale Judeţului Alba (Cetatea de Baltă, Cricău, Cugir, Ighiu, Săsciori) s-au întrecut în probe ce au avut ca scop câştigarea dreptului de găzduire a următoarei ediţii a festivalului, ce va avea loc tot în preajma sărbătorii Sânzienelor, ca în fiecare an. Nici umorul nu a lipsit pe alocuri, descătuşând frunţile participanţilor.

În timpul Festivalului Cetăţilor Dacice am urmărit o bucată de istorie, am pătruns în spiritul acelor vremuri, la Cricău reconstituindu-se cea mai mare luptă daco-romană de până acum, participând peste 100 de războinici din trupe din Italia, Polonia, Cluj, Zalău şi Alba Iulia.

Dacă deschizi o carte de istorie şi îţi imaginezi trecutul te poţi minuna. Dacă vizitezi un muzeu ce expune obiecte din timpul formării noastre ca popor începi deja să o vizualizezi şi să simţi o frântură din trecut. Dacă eşti prezent chiar în mijlocul unor astfel de lupte, retrăieşti trecutul şi istoria cu fiecare por al fiinţei tale.

La anul, gazda evenimentului va fi Ighiu, un alt sat, chiar înainte de Cricău, cum vii dinspre Alba Iulia. Sunt convinsă că va fi cel puţin la fel de fascinant şi sper ca să participăm cât mai mulţi la astfel de evenimente inedite şi unice în peisajul turismului românesc.

De reţinut:

Distanţa Alba Iulia – Cricău: 16 km (traseu Alba Iulia-Ighiu-Cricau pe DN 74, timp estimat 20-30 de minute)

Cazare: Pentru a vizita o parte dintre obiectivele turistice importante ale judeţului Alba, vă puteţi caza la Pensiunea Casa Butnarului, care este aproape de Mănăstirea Râmeţ şi de Cheile Râmeţului.

Monica ANGHELOVICI