Festivalul
Cetăţilor Dacice din Cricău – întâlnire cu istoria
Dacă nu ar fi fost promovarea permanentă a Cetăţii
din Alba Iulia la Târgul de Turism de la Romexpo, poate că nu aş fi
ajuns atât de curând în judeţul Alba şi pot spune că m-am îndrăgostit
iremediabil de aceste locuri şi de oamenii inimoşi pe care i-am
întâlnit!
Coincidenţa a făcut ca să îl vizitez pentru prima dată
chiar în timpul Festivalului Cetăţilor Dacice care s-a desfăşurat
la Cricău în acest an, în perioada 22-23 iunie, festival ce ne-a oferit
adevărate demonstraţii ample de luptă daco-romane, acestea reuşind să
reînvie soldaţii romani legionari, nobilii geto-daci, trupele de
cavalerie şi cele de reenactment, spre deliciul spectatorilor.
În prima zi a festivalului, dar şi în zilele
următoare, s-a putut vizita expoziţia “Războaiele daco-romane
ilustrate în machete”, organizată de Consiliul Judeţean Alba,
Muzeul Naţional al Unirii şi Asociaţia Modelism Alba, iar de la ora
18.00 s-au putut urmări luptele de reenactment, ce au avut darul de a ne
reîntoarce în trecut, încă de la început fiind avertizaţi că vor avea
loc demonstraţii extrem de spectaculoase.
Terenul ales, chiar înainte de a intra propriu zis în
satul Cricău, a fost unul puţin denivelat, dar suficient ca să ne
dăm seama ce însemna o luptă pe astfel de câmpuri de bătălie. Tocmai din
cauza terenului accidentat, înainte de prezentarea războinicilor, a
scuturilor, armelor şi formaţiilor de atac, am fost anunţaţi că trupele
de cavalerie nu s-au prezentat. Romanii au avut unităţi militare de
pedestraşi auxiliare şi grele de infanterie, respectiv legiunile.
Trupele de infanterie prezente au fost însoţite de
Tribunul unităţii care a declarat că vine de departe, tocmai de la
graniţa nordică a Imperiului Roman, de la Porolissum, un loc
încercat de istorie, trupa romană prezentă reconstituind o cohortă care
apăra castrul de la Porolissum.
Soarele dogorea puternic, aerul devenea greu, dar
luptătorii îmbrăcaţi cu scuturi reuşeau să ne ofere un spectacol cât se
poate de real.
Romanii acceptând provocarea, şi-au trimis unităţile
auxiliare să atace. Ulterior, au fost nevoiţi să între în defensivă,
până când s-a rupt linia romană şi aceştia au căzut în luptă,
subţiindu-se rândurile şi dezvăluindu-se un adevărat măcel, lăsând în
urmă un câmp plin de cadavre romane… Dacii au reuşit să confişte unul
dintre steagurile de război, ce urma să decoreze încăperea unei
căpetenii dacice.
Trupele intrate în luptă au fost Terra Dacica Aeterna,
Grvppo Storico Româno, Gothsa Village Association of Maslomecz,
Legionarii din Pro Antică XIIII GMV, Barbari din Hellas & Romă, Lupii
Daciei, Cohorhs III Campestris Civium Romanorum Milliaria, Legiunea a
XIII-a Gemina de la Apulum, Lupii de fier ai Apoulonului.
Norii adunaţi pe cer au prevăzut un viitor sumbru pentru
armata romană, dar ploaia ce urma să vina a însemnat belşug pentru daci.
La final am avut parte de dansuri cu Nimfele Dacice,
foarte adulate de public şi de camera de fotografiat.
Prima zi a Festivalului ar fi trebuit să continue cu un
concert al trupei Holograf, pe scena special amenajată chiar la
intrarea în Cricău, dar ploaia nemiloasă a reuşit să disperseze toţi
turiştii. Concertul a fost însă reprogramat pentru următoarea săptămână.
Pe noi ne-a prins când încercam să profităm de
preparatele gustoase la grătar şi care aţâţau trecătorii, adăpostindu-ne
de ploaie fără succes.
Cel mai rău mi-a părut, însă, de ritualul ce s-ar fi
desfăşurat în jurul rugului lui Zamolxe şi de parada de torţe care nu
s-au mai ţinut.
A doua zi am fost
nerăbdătoare să urmăresc cascadoriile ecvestre, comentate de Daniel
Buzdugan, ce au avut loc după paradele de luptători şi alte
demonstraţii de lupte. Între cei care ne-au oferit adevărate cascadorii
cu cai, am remarcat-o pe Georgiana, singura faţă dintre cascadori, care
a reuşit să încânte publicul prin forţa şi curajul de care a dat dovadă.
În încheierea ultimei zi a Festivalului, Ansamblul
Folcloric al Judeţului Alba şi o formaţie de dansuri şi solişti
populari au înveselit atmosfera şi au lăsat în urmă gustul plăcut al
unui eveniment reuşit, în pofida capriciilor vremii.
Lângă vitrinele cu machetele expoziţiei de războaie
dacice, adevărate cetăţi şi personaje dacice reconstituite în miniatură,
i-am cunoscut pe cei care au înfiinţat Asociaţia Dacii din Cetate
– Cricău, ce s-au implicat cu pasiune în promovarea patrimoniului
turistic din zonă, ocazie cu care am aflat amănunte despre Cetatea
Piatra Craivii din zonă.
În cadrul Festivalului am asistat practic la un şir de
întreceri dacice, unde echipe de flăcăi din cele cinci cetăţi dacice ale
Judeţului Alba (Cetatea de Baltă, Cricău, Cugir, Ighiu, Săsciori) s-au
întrecut în probe ce au avut ca scop câştigarea dreptului de găzduire a
următoarei ediţii a festivalului, ce va avea loc tot în preajma
sărbătorii Sânzienelor, ca în fiecare an. Nici umorul nu a lipsit pe
alocuri, descătuşând frunţile participanţilor.
În timpul Festivalului Cetăţilor Dacice am urmărit o
bucată de istorie, am pătruns în spiritul acelor vremuri, la Cricău
reconstituindu-se cea mai mare luptă daco-romană de până acum,
participând peste 100 de războinici din trupe din Italia, Polonia, Cluj,
Zalău şi Alba Iulia.
Dacă deschizi o carte de istorie şi îţi imaginezi
trecutul te poţi minuna. Dacă vizitezi un muzeu ce expune obiecte din
timpul formării noastre ca popor începi deja să o vizualizezi şi să
simţi o frântură din trecut. Dacă eşti prezent chiar în mijlocul unor
astfel de lupte, retrăieşti trecutul şi istoria cu fiecare por al
fiinţei tale.
La anul, gazda evenimentului va fi Ighiu, un alt
sat, chiar înainte de Cricău, cum vii dinspre Alba Iulia. Sunt convinsă
că va fi cel puţin la fel de fascinant şi sper ca să participăm cât mai
mulţi la astfel de evenimente inedite şi unice în peisajul turismului
românesc.
De reţinut:
Distanţa Alba Iulia – Cricău:
16 km (traseu Alba Iulia-Ighiu-Cricau pe DN 74, timp estimat 20-30 de
minute)
Cazare: Pentru a vizita o
parte dintre obiectivele turistice importante ale judeţului Alba, vă
puteţi caza la Pensiunea Casa Butnarului, care este aproape de
Mănăstirea Râmeţ şi de Cheile Râmeţului.
Monica ANGHELOVICI
|