Să ţinem
cât mai limpede
tricolorul Limbii Române -, promovându-l
prin
demnitatea actului de cultură
În 1982, la Cenade,
satul acela agăţat cu şoldurile de dealuri şi mărăcini, de arbori şi
pâlpâirea unor firave izvoare, se desfăşura pe verticala şi orizontala
Limbii Române o zi cu totul extraordinară încărcată de numele unui fiu
devenit „sfânt părinte al literaturii române”. Şi această zi a rămas
„Ion Agârbiceanu”, întruchipată în sintagma „Zilele Ion Agârbiceanu”.
Astfel, se lumina truda unui iniţiator, legată de punerea în circulaţie
a unor agârbiceanologi de pe arealul Clujului, Sibiului, Orlatului,
Agârbiciului, Blajului Buciumelor, concretizată de prima întâlnire la
Cenade, apoi la Bucium-Saşa, unde prozatorul, părintele Ion
Agârbiceanu, a fost repartizat ca preot, din care n-au lipsit un Mircea
Zaciu, T. Mihadaş, Mircea Popa, Negoiţă Irimie, C. Cubleşan, Aurel Sasu,
Ion Buzaşi şi alte asociaţii ale scriitorilor în frunte cu D.R. Popescu,
dar şi rude, membri ai familiei, studenţi, dascăli, elevi,
transformându-se într-o lecţie de promovare la scară naţională şi nu
numai a valorilor culturii şi literaturii române. Se împlineau 100 de
ani de la naşterea lui Agârbiceanu (născut la 12 septembrie 1882). Cei
35 de ani care-au trecut au adus mereu spre Cenade şi Bucium
cercetători, editori, scriitori, poeţi, artişti plastici în frunte cu
cenădeanul artist Viorel Mărgineanu şi familia sa, a căror prezenţă au
conferit Blajului, locurilor pe unde a trecut şi vieţuit prozatorul,
omul de-o aleasă omenie, Ion Agârbiceanu noi segmente ale verbului „a
lumina” „Zilele Ion Agârbiceanu” au dus la apariţia unor cărţi, albume,
fotomontaje, întâlniri deosebite, care se continuă şi azi, datorită
celor care l-au iubit şi stimat. Printre acestea şi-o antologie de
excepţie datorită scriitorului Ion Mărgineanu şi colaboratorilor săi
„Ion Agârbiceanu – armonia dintre om şi scriitor” apărută la Editura „Altip”
Alba Iulia. Dar acolo, la Cenade şi la Bucium Saşa, în Apuseni, sub
freamătul încâlcit al gurilor de mine întredeschise încă, sub pleoapa de
legendă a Detunatelor s-a dezvelit un bust, s-a încropit un mini-muzeu „Fefeleaga”
prin sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba şi-al primăriei
Bucium, s-a inaugurat o expoziţie foarte valoroasă etnofolclorică, iar
şcolile din cele două localităţi poartă numele lui Ion Agârbiceanu, şi-n
ele anual se desfăşoară manifestări legate de marele scriitor, de
bucuria şi înţelepciunea locuitorilor, a dascălilor şi elevilor, a
invitaţilor, dintre care prezenţa ASTREAI blăjene, a bibliotecii
municipale blăjene, a Colegiului şi Facultăţii de Teologie este una
benefică, alăturându-se Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba,
bibliotecilor comunale, scriitorilor din Filiala „Alba-Hunedoara”, a
dascălilor universitari, istoricilor şi criticilor literari.
Consemnăm aceste
rânduri întrucât ele stau mărturie că nicio trudă, niciun gând alb nu
sunt în zadar când e vorba de acest fel de promovare a culturii
naţionale şi universale. Toate localităţile trebuie, sunt obligate să
ţină suflul viu pentru demnitatea Limbii Române. Acum şi mereu, Fundaţia
„Alba Iulia – 1 Decembrie 1918 pentru unitatea şi integritatea
României”, publicaţia „Dacoromania” fac parte din această bătălie, sunt
purtătoare de stindard!
Anul acesta la
Cenade, Bilioteca Judeţeană a făcut o surpriză tuturor celor prezenţi:
lansarea unei cărţi pentru copii a Gabrielei Hale, din Alba Iulia, chiar
în interiorul acestei maşinării încărcată de cărţi, iar scriitorul Ion
Mărgineanu a readus în memorie paşii, respiraţia de scriitor şi părinte
a lui Ion Agârbiceanu.
Ion AIUDEANU
|
|