România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Scriind, te supui destinului: ION LĂNCRĂNJAN - 85

 

Ion Lăncrănjan s-a născut la 13 august 1928,  în comuna Oarda de Sus, judeţul Alba, ca fiu al lui Ion Lăncrănjan şi al soţiei sale Iova (născută Romcea). Mândru de originea sa ţărănească, Lăncrănjan va rămâne profund legat de satul natal, fapt dovedit de încercarea  neobosită de a construi, prin intermediul operelor sale, o monografie a acestui spaţiu transilvănean.  După absolvirea şcolii primare din comuna natală pleacă la Braşov, devenind elev la  Liceului Agricol Experimental de pe lângă uzinele ,,Astra” (1942). În 1946 termină cursul inferior al gimnaziului, obţinând calificarea de electrician. Anul următor se înscrie la cursul superior al liceului, transferându-se apoi la Câmpina. Va începe, aici, o lectură sistematică, va scrie şi poezii, frecventând cenaclul literar din localitate. Datorită acestor preocupări literare este selectat pentru a urma cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti, în 1951.

După absolvirea şcolii, lucrează ca redactor la publicaţiile: ,,Tânărul scriitor” (din 1953), ,,Luceafărul”, ,,Gazeta literară”, ,,Viaţa Românească” (în perioada 1965-1967).

 Debutează editorial cu romanul Cordovanii (alcătuit din 3 volume, apărut la Editura de Stat pentru Literatură, în anul 1963, debut puţin obişnuit prin masivitatea operei şi, mai ales, prin maturitatea ei. Este distins cu Premiul de Stat şi Premiul Uniunii Scriitorilor.

În anul 1966 apare ediţia a II-a, revăzută, a Cordovanilor, iar în 1967 publică nuvela Eclipsă de soare, în trei numere ale revistei „Gazeta literară”. Au urmat volumele de nuvele şi povestiri : Eclipsă de soare (ESPLA, 1969), Fragmentarium (Editura tineretului, ) şi Vuietul (Editura Militară, 1969), Ploaia de la miezul nopţii (Editura Dacia, 1974),  Drumul câinelui (Editura Dacia, 1974),  romanele: Caloianul (Editura Albatros, 1975),  Suferinţa urmaşilor (Editura Eminescu, 1978), Fiul secetei (Editura Albatros, 1979).

 În anul 1980 este ales deputat în Marea Adunare Naţională, activitate care nu-l va răpi celei de scriitor. Doi ani mai târziu apare volumul Toamnă fierbinte (Editura Albatros), urmat de volumul de articole şi eseuri Cuvânt despre Transilvania (Editura Eminescu).  În anul 1983 publică volumul de articole Vocaţia constructivă, urmat în 1986 de ediţia a doua a romanului Toamnă fierbinte. În această perioadă, scriitorul va colabora la: ,,Tribuna”, ,,Ramuri”, ,,Steaua”, ,,Ateneu”, ,,Manuscriptum”, ,,Săptămâna” şi, după 1990, la ,,România Mare”.

Anii 1987-1989 au fost marcaţi de o relativă izolare. În anul 1990 vor apărea volumele Lostriţa şi  Omul de sub munte.

La 4 martie 1991, Ion Lăncrănjan se stinge din viaţă. Apare postum romanul Cum mor ţăranii. A rămas în manuscris tetralogia Coridorul puterii, cuprinzând Suburbiile vieţii, volum apărut în 1994 la Deva; Melancolia ţărânii, Raţiunea supremă şi După asfinţita treia zi.

În colecţiile Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba, la loc de seamă stau volumele care poartă semnătura şi dedicaţiile scriitorului Ion Lăncrănjan.

Cel mai vechi autograf  se află pe pagina de titlu a romanului Cordovanii (Editura Minerva, 1972) şi datează din luna martie a anului  1974. Apoi, regăsim o dedicaţie specială: Pentru cititorii Bibliotecii judeţene multe urări de bine, multă sănătate şi multă bucurie! decembrie 1981, pe pagina de titlu a romanului Fiul secetei. În cartea Cuvânt despre Transilvania, apărută la Editura Sport-Turism din Bucureşti, în anul 1982, Ion Lăncrănjan semnează: Pentru cititorul neştiut dar bun şi sensibil - cu multă dragoste! Ion Lăncrănjan.

Un alt gând  datează din octombrie 1986 şi îl regăsim pe prima pagină a romanului Toamnă fierbinte, apărut la Editura Militară din Bucureşti, în anul 1986: Pentru Biblioteca judeţeană, pentru cititorul neştiut dar dornic de lumină – mult bine şi multă bucurie! Ion Lăncrănjan.

Alături de aceste lucrări valoroase, în rafturile Bibliotecii Judeţene se află volume de istorie şi critică literară, dicţionare şi enciclopedii care oferă cititorului interesat posibilitatea unei reale apropieri de  opera şi viaţa lui Ion Lăncrănjan. Referinţele critice în volum poartă semnături precum: Ion Dodu Bălan, Anton Cosma, Aurel Sasu, Pompiliu Marcea, Marin Sorescu, Marian Popa, Mircea Popa. 

Constantin Cubleşan şi Ion Mărgineanu i-au dedicat lui Ion Lăncrănjan volumele: Opera literară a lui Ion Lăncrănjan (1993), respectiv Bădia sau brazda ce-şi rescrie Fiii (2008), Bădia (sau ţăranii cum se scaldă-n moarte - 2003), iar Daniela Bolog şi Ilie Rad  antologia Ion Lăncrănjan, Interviuri (Cluj-Napoca, 2012).

Pentru a-i cinsti memoria şi a-l readuce în atenţia publicului, Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara şi Centrul de Cultură „Ion Lăncrănjan” Oarda au organizat în data de 13 august 2013 o serie de manifestări culturale care au debutat cu depunerea de jerbe şi flori, în Alba Iulia, la bustul lui Ion Lăncrănjan de pe Aleea Scriitorilor, urmată de scurte evocări făcute de Mioara Pop şi Ion Mărginean. Au urmat depuneri jerbe şi flori la crucea casei natale din Oarda de Sus, precum şi prezentarea unei expoziţii de carte „Ion Lăncrănjan” la Centrul Cultural „Ion Lăncrănjan” Oarda de Jos. Programul manifestărilor s-a încheiat cu Colocviile lăncrănjene susţinute de scriitori, critici literari, bibliotecari, oameni care l-au cunoscut şi apreciat.

Ion Lăncrănjan este unul dintre cei mai importanţi scriitori care s-au afirmat în perioada de după război, o personalitate distinctă în peisajul literar al ultimelor decenii, o voce de neconfundat şi o prezenţă care a suscitat cu fiecare nouă apariţie a sa în librării – încă de la debutul editorial – vii şi controversate discuţii. Un asemenea scriitor, o asemenea operă, trebuie obligatoriu examinată atent, reanalizată dacă vreţi, pentru că reprezintă, la urma urmelor, un fenomen specific al epocii sale – afirmă, invitându-ne la o nouă lectură a operei lui Ion Lăncrănjan, criticul şi istoricul literar Constantin Cubleşan. La împlinirea celor 85 de ani de la naşterea scriitorului, vom urma acest îndemn, citind şi recitind pagini memorabile semnate, Ion Lăncrănjan.

                                                Felicia COLDA