România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

REFERAT

cuprinzând sugestii   şi propuneri cu privire la noua variantă a Stemei judeţului Alba

 

Subsemnatul Ioan Silviu Nistor, profesor universitar emerit, doctor în istorie, mă adresez autorităţilor competente din conducerea judeţului Alba în chestiunea noii variante a stemei judeţului, care se preconizează a fi stabilită.

Întrucât în preocupările mele de cercetare m-am ocupat vreme de 12 ani de problematica ştiinţei heraldice, studiind chestiunea stemei României, privinţă în care am publicat cartea “Stema României, Istoria unui simbol Studiu critic” Cluj-Napoca, Editura Studia, 2003, 35op.pl., în care am demonstrat erorile grave care există în compoziţia stemei ţării noastre. Deoarece pe parcursul acestor investigaţii ştiinţifice m-am familiarizat cu problemele generale ale heraldicii, inclusiv cu privire la stemele judeţelor, vin să vă fac următoarea propunere  care sper să fie considerată pertinentă. În acest scop, am examinat stemele succesive ale judeţului Alba: cea din perioada interbelică, cele din 1968, 1993, inclusiv cea proiectată în acest an. Problematica impune următoarele considerente prealabile. Astfel, trebuie arătat că stabilirea unei steme statale sau aparţinând unei comunităţi locale se efectuează potrivit regulilor ştiinţei şi artei heraldice. Stema reprezintă o compoziţie de simboluri, recunoscute ca fiind autentice şi reprezentative care, ansamblate în mod judicios, alcătuiesc astfel armorialul comunităţii respective. O condiţie de cea mai mare importanţă este asumarea de către membrii comunităţii a acelor simboluri, considerate că le aparţin cu predilecţie, ele făcând parte din patrimoniul public, din tezaurul de evenimente care au marcat în mod hotărâtor evoluţia istorică a populaţiei de pe acel teritoriu.

Judeţul Alba se bucură de situaţia deosebită de a avea o istorie plină de evenimente remarcabile, multe de importanţă naţională, aflându-se, în această privinţă, într-o situaţie privilegiată. Cu o preistorie bogată, ilustrată de numeroasele tezaure arheologice, descoperite pe teritoriul judeţului, cu o antichitate viguroasă, când s-a desfăşurat procesul de etnogeneză românească, la Apulum avându-şi sediul Legiunea a XIII-a Gemina, bastion al sistemului militar roman, factor de bază în stabilitatea politico-militară din timpul epocii romane. Evul Mediu a fost, de asemenea elocvent, prin organizarea aici a unei puternice formaţiuni politice prestatale, din care se va dezvolta Voievodatul Transilvaniei, evoluţia culminând cu Unirea celor trei Ţări Romane, sub acelaşi sceptru, de către Mihai Viteazul, voievodul unificator avându-şi cetatea de scaun la Alba lulia. Epoca modernă aduce transformări de esenţă în gândirea politică şi practica vieţii publice, ca urmare a noilor aspiraţii şi revendicări legitime ale populaţiei româneşti majoritare. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan din 1784 şi, mai ales, Revoluţia de ia 1848 constituind o remarcabilă afirmare a conştiinţei naţionale şi asumare a acţiunilor hotărâte de luptă pentru cucerirea drepturilor politice-naţionale. Momente de marcă au avut atunci loc pe teritoriul judeţului Alba: Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848 - care a adoptat “Petiţiunea naţională “, programul revoluţiei românilor din Transilvania - şi eroica luptă din Munţii Apuseni condusă de Avram Iancu. Epoca contemporană debutează cu Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, în care vrerea hotărâtă a unui întreg popor a demonstrat modul de aplicare a legilor implacabile ale istoriei.

Prin urmare, propun configurarea    stemei    judeţului  Alba în următorul chip: însemnele heraldice să fie distribuite în trei cartiere, unul superior şi două inferioare, astfel:

- cartierul inferior stânga, să cuprindă, pe fond albastru, silueta unui ostaş roman, ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în mâna stângă un scut, după modelul de pe stema din   1968, care este mai expresiv redat. Este însemnul concludent al epocii romane, în special al Legiunii a XIII-a Gemina, staţionată la Apulum.

- cartierul inferior dreapta să conţină, pe fond galben, sigiliul Prefecturii Aurăria Gemina, condusă de către Avram Iancu, după modelul din stema stabilită în 1993, având formă ovală, conturul şi înscrisul prezentând culoarea maro, specifică pentru ceara sigilară, iar în interior un brad verde.

- cartierul superior, pe un spaţiu cu largă desfăşurare, să cuprindă, pe fond roşu, culoarea suveranităţii, o compoziţie artistică reprezentând Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, cel mai important eveniment din istoria noastră din toate timpurile, a cărei amprentă puternică şi durabilă se păstrează cu sfinţenie în conştiinţa românilor, însemnul, dacă va fi bine configurat de către un pictor sau grafician competent, (care să cuprindă imaginea unei adunări, o grupare masivă de oameni, cu drapele şi tribuna Adunării), va reverbera puternic în conştiinţa şi simţămintele populaţiei judeţului Alba, cât şi a românilor de pretutindeni

Socotesc că, în felul acesta, se va putea configura, în mod inspirat şi judicios, stema judeţului Alba, care se va bucura de agrementul tuturor acelora care au discernământul necesar,.fiind masiv susţinută, de către spiritul public al locuitorilor.

Cluj-Napoca, 23 octombrie 2013

Prof. univ. emerit dr. IOAN SILVIU NISTOR