România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Rezoluţia celui de-al XVII-lea

Congres al Spiritualităţii Româneşti

 

Cel de-al XVII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti şi-a desfăşurat lucrările la Alba Iulia în zilele de 28 noiembrie-2 decembrie 2013 sub semnul aniversării a 95 de ani de la săvârşirea actului istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, consfinţit cu construirea României Mari. Este o perioadă de momente faste şi mai puţin faste, care a impus mereu actualitatea imperativului eminescian “în unire e tăria” şi necesitatea permanentizată a promovării conştiinţei romanităţii asociată conştiinţei europene.

Dubla aniversare pe care o marcăm în zilele acestea, 95 de ani de la Marea Unire şi 20 de ani de la fondarea Congresului Spiritualităţii Româneşti, ne determină să facem un bilanţ care să ne releve ce s-a realizat substanţial din imperativele propuse şi ce nu s-a reuşit să se realizeze.

În mod consecvent, Congresele au urmărit ca prim obiectiv trecerea în revistă a situaţiei comunităţilor româneşti din întreaga lume, a problemelor cu care se confruntă în ideea de a-i sprijini păstrarea şi afirmarea identităţii lor etnice, lingvistice, religioase şi culturale. S-a urmărit stabilirea unor contacte eficiente între ele şi întărirea legăturilor cu Patria Mamă, România.

Asupra întregului complex de probleme concrete au fost sesizate oficialităţile, Guvernul, partidele politice, diferite instituţii şi oficialităţi, încercându-se astfel o conjugare a aspectului neguvernamental cu cel guvernamental. În general s-a atras atenţia asupra problemelor grave cu care se confruntă românii din Serbia (Valea Timocului), Ucraina, Bulgaria şi Republica Moldova (Transnistria).

Regretatul Adrian Păunescu remarca faptul că „Congresul Spiritualităţii Româneşti a devenit o tradiţie întru sfânta menire de a fi împreună a românilor de pretutindeni”.

În cadrul Congreselor şi Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, au fost organizate numeroase manifestări menite să dinamizeze şi să eficientizeze activitatea legăturilor dintre comunităţile româneşti, mai buna cunoaştere a istoriei românilor şi marilor personalităţi: simpozioane, editări şi lansări de carte, expoziţii, dezveliri de statui şi plăci comemorative, concerte, pelerinaje la locurile istorice.

Acţiunile de acest fel înfăptuite în chip sistematic şi conform doleanţelor românilor din afara ţării, au reconfirmat legitimitatea creării Congresului Spiritualităţii Româneşti de către Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni ca organizaţie necesară pentru a stabili legăturile între toţi românii, în condiţiile de democratizare a ţării, dovada fiind cele 17 întruniri de răsunet internaţional.

Regretăm că până la ora actuală nu am obţinut instituţionalizarea Congresului şi luarea de măsuri convergente:

Stabilirea unui buget, şi din partea Guvernului României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, punerea la dispoziţie a unor spaţii necesare la Alba Iulia şi restituirea clădirii Ligii Culturale, extinderea activităţii pe parcursul întregului an, încurajarea unor relaţii constructive cu factorii de răspundere, cu oficialităţile şi cu organizaţiile asemănătoare.

Participanţii la congres salută parafarea de la Vilnius a Acordului de integrare europeană şi de liber schimb a Republicii Moldova şi declară că vor sprijini paşii următori pe care îi prevede procesul de integrare.

Congresul nostru consideră că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu-şi împlineşte obiectivele pentru care a fost constituit, nu numai că la această întrunire nu a sprijinit evenimentul creat tocmai cu sprijinul social-democraţiei (fiind prezenţi în două rânduri preşedintele Ion Iliescu şi Adrian Năstase) dar lăsând de izbelişte comunităţile din jurul României - cele mai greu lovite.

Cerem, de aceea, Guvernului, să analizeze obiectivele Departamentului şi să-l reorganizeze pe baza necesităţilor vitale ale romanităţii.

Mulţumim domnului ministru de Externe Titus Corlăţean pentru mesajul transmis Congresului, rugându-l totodată să susţină continuarea activităţii congresului nostru, documentele votate şi proiectul Centenarul Marii Uniri -1918-2018.

Lansăm un apel către românii din diaspora să întreprindă acţiuni pentru păstrarea şi promovarea valorilor noastre culturale în contextul dialogului valoric european şi universal.

Alba Iulia, 30 noiembrie 2013