Radu Rey – omul muntelui

În  septembrie 1940, în România sfârtecată de cârdăşia dintre Hitler şi Stalin, venea pe lume un fecior care a învăţat de mic cuvântul „luptă”. Acest fecior era Radu Rey.

Lupta lui nu a fost canalizată spre „ucidere” ci spre salvare. Cel care trebuia să fie salvat era Muntele.

De ce trebuie salvat Muntele? Fiindcă muntele a fost cetatea naturală care i-a dat românului nu numai adăpost în vremuri grele, de atacuri ale năvălitorilor, ci şi hrană pentru animalele sale. Este ştiut că românul prin toponimul „munte”, înţelege locul unde sunt duse animalele la păscut în timpul verii, nu stâncile golaşe. Aşa de exemplu, la Abrud (în Apuseni) gospodarii duc animalele la păscut în munte pe Dealul Băieşilor (800 m alt.).

Mulţi români au fost obligaţi de unguri sau austrieci să-şi părăsească gospodăria şi să se mute la munte, pentru a face loc coloniştilor aduşi din alte ţări.

S-ar părea c-a dat fericirea peste ei fiindcă au ajuns în munţii bogaţi în aur, argint, aramă şi păduri seculare. Din păcate aceste bogăţii nu au aparţinut românilor ci asupritorilor.

Toate generaţiile au îndurat asuprirea. Câteva generaţii au suportat scalvia romană, altele iobăgia ungară şi austriacă iar după o perioadă de oarecare libertate a urmat teroarea bolşevică.

În această ultimă perioadă de suferinţă a românilor din zona montană s-a ridicat la luptă dr. Radu Rey.

Radu Rey a publicat articole în presa din acea vreme. În 1979 publica o valoroasă carte cu titlul: „Viitor în carpaţi”. Cartea conţine date, idei şi imagini care arata valoarea civilizaţiei montane. Ca urmare a răspândirii cărţii şi în Munţii Apuseni şi cum moţii doreau să ştie mai mult despre experienţa altor popoare trăitoare la munte, dr. Radu Rex a fost invitat la Abrud în 24 aprilie 1984 unde a conferenţiat, susţinut de un set de diapozitive, despre agricultura montană din Tirol. A răspuns la toate întrebările puse de crescătorii de animale din zonă.

În zilele de 18-20 iunie 1984 a organizat în zona Vatra Dornei un schimb de experienţă cu cei care activam în cadrul universităţilor cultural ştiinţifice din 23 judeţe cu zonă montană. Conferinţele/ expuneri ale dr. Radu Rey şi a participanţilor au demonstrat că trebuie făcut ceva pentru a salva pe salvatorul neamului nostru – Muntele. Imagini din activitatea acelor zile pot fi văzute în valoroasa carte scrisă de dr. Radu Rey: „Civilizaţie montană” (1985).

Pentru a reda activitatea inegalabilă a dr. Radu Rey nu e suficient un articol într-o revistă ci un volum de sute de pagini. Ne rezumăm să relatăm pe scurt, cu documente, ce a făcut după 1989.

În calitate de deţinător a mai multor funcţii a reuşit să obţină de la organele legislative „Legea muntelui nr. 347 din 14 iulie 2004”.

În calitate de conducător al Forumului Montan din România a organizat un seminar consacrat „Zilei Internaţionale a Muntelui” în care s-au dezbătut probleme legate de integrarea europeană a comunităţilor montane din România şi alternative pentru dezvoltarea durabilă. Rolul cercetării ştiinţifice şi al educaţiei în procesul evolutiv economic şi cultural al satului montan.

Lucrările seminarului din 11 dec. 2006 sunt publicate în volum de Universitatea de ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară – Bucureşti – 11 dec. 2006.

Revista „Dacoromania” care apare la Alba Iulia are în cuprinsul fiecărui număr dedicat „Congresului Spiritualităţii Româneşti” imagini cu neobositul dr. Radu Rey.

La Congresul din 30 nov. 2013 s-a prezentat cu o carte în limba română şi engleză având o densitate de idei cum rar se poate găsi la alţi autori. Iată ce scrie pe copertă:

„Contribuţie pentru Noul PNDR

Strategie multianuală pentru Carpaţii României – orizont 2040 –

Concept de: Subprogram tematic pentru zona montană

Prof. univ. dr.h.c. Radu Rey”

2013

Cartea cuprinde "Rezoluţia Consiliului Naţional al Muntelui" semnată de către acad. Ionel Haiduc - Preşedintele Academiei Române şi prof.univ.dr. Radu Rey - Preşedintele Forumului Montan din România. În carte sunt trecute şapte acţiuni importante care se încheie cu o pertinentă analiză a punctelor tari şi punctelor slabe.

Aceste cărţi ale dr. Radu Rey trebuie să fie citite şi băgate în seamă de oamenii munţilor şi factorii politici de decizie. A sosit timpul ca toţi să asculte de sfaturile doctorului nu numai de a celor care prin aşa zisa europenizare ne trimit la „sapă de lemn”.

Avem omul salvator al Muntelui, să fim alături de dumnealui.

Prof. Ilie FURDUIU