|
SARMI GETA
USA –
poarta
împărăţiei geţilor
Abstract: From
translation of Sinaia plates number 92 and 95 results that the place of
capital Sarmisegetuza can not be situated in the place named Gradistea
de Munte because nearly this place does not pass any important river
able to carry sheep with warriors Identifying Gradistea de Munte as
Peru-eu-davo with the temple of Ro deity, from plate number 21 results
the possible location of capital Sarmisegetuza at Cugir
În tăbliţele de
la Sinaia, denumirea capitalei geto-dacilor este scrisă în mai multe
feluri. Aceste variante de scriere a numelui capitalei ajută la
înţelegerea semnificaţiei denumirii respective. Una din variante este
Sarmigetausa, ceea ce provine din Sarmi-Geta-Usa, ceea ce înseamnă “A
Imparaţiei Geţilor Poartă”. Saro înseamnă ţară sau împărăţie iar sub
forma sarmi înseamnă “a împărăţiei”, geta sau get înseamnă “a geţilor”,
iar usa înseamnă “poartă”. In limba română s-a păstrat cuvântul “uşă”
care se referă la locul de intrare într-o casă. Este interesant de
remarcat faptul că denumirea capitalei imperiului hitit –Hatusa- provine
din Hata-Usa, ceea ce înseamnă “A Soarelui Poartă”, adică Poarta
Soarelui. De asemenea, este interesant de remarcat faptul că, la un
moment dat, titlul de “Sarmigetusa” l-a purtat cetatea Elia Carseoy
situată pe locul Hârşovei de astăzi.
Numele capitalei
geto-dacilor este menţionat în multe locuri în tăbliţele de la Sinaia cu
ocazia descrierii diferitelor situaţii şi evenimente. Insă pentru
localizarea acestei capitale, este semnificativ conţinutul plăcilor 92
şi 95 conform notaţiei utilizate în cartea lui Romalo [1]. Aceste
tăbliţe au fost imprimate după un timp apreciabil de la moartea lui
Burebista şi au un conţinut care exclude situarea acestei capitale în
locul cunoscut cu numele de Grădiştea de Munte.
Conţinutul
tăbliţei 92 (fig.1), transcris cu caractere latine, în care s-a păstrat
litera
W din
alfabetul grecesc, este dat mai jos:
DURO ADEUSO
BASILEO DABO GETO ERIGeRYEO DU M/+++++
TRUPEIW
ON SARMYGeTUSO, SIA UDY TO NUBY DAEW.
ON TALUE
FI CeEYO META ESW
DU RO UNSEY FW,
TRUPEU DABO
WN SO. LW
RYO GeEIW
E LYEO MARW
FERO ARMOS OE PRYNO EU YE GeEW
DU
DISERO PARW
REKAUE. GeEW
SOE PRENW
TU RYMEO LUE BENU
DO MAREW
BIRO, LUE KWTOPWLO
ERYGeERI LORWE
DAVW
GeETO.
TRASO
WN
SARMIGeETUZW
BASILEW
ADEUSO DU RO. TRASOE
DUE LW
KOTWPOLW
BOYCeRW.
LO PANTE DATW
LOE BYSIKO
HILEW
DY EW
CeENYO.
Fig. 1. Alegerea
lui Ericerio ca împărat la Sarmisegetuza.
În traducere se
obţine următorul text:
In timpul
aducerii împăratului cetăţii geţilor Erigerio de 5000 de trupe la
Sarmigetuza, a fost (se vedea) o ploioasă noroasă zi. Asemenea fiilor a
căror scop (era) să meargă la Ro intrând în foc, trupele cetăţii (erau)
la fel. Răii oameni au luat ale Marei de fier arme cu care să împiedice
cu ele pe acei oameni să treacă cursul (şuvoiul) râului. Oamenii au fost
obligaţi să înoate spre podiumul marelui bărbat spre, marele preot
Erygeri al cetatăţii geţilor. Ordin la Sarmigetuza împăratul adus de Ro.
Ordin al marelui preot al boicerilor (războinicilor cerului). Hotărârea
dată la altarul înalt de însuşi Ceneo.
Textul de mai
sus se referă la evenimentele care au avut loc la alegerea lui Erigeriu
ca successor al lui Burebista. In mod deosebit, se relatează faptul că,
pe o zi noroasă şi ploioasă, susţinătorii noului împărat au fost
obligaţi să treacă râul în înot pentru a ajunge la locul unde se afla
preferatul lor pentru a-l susţine. Se pune în mod automat întrebarea:
unde era situată Sarmigetuza încât oamenii să fie obligaţi să înoate
pentru a ajunge în acel loc? Această referire, la râul care curgea pe
lângă cetate, nu este singura. O situaţie asemănătoare se întâlneşte şi
în conţinutul plăcii 95 (figura 2). Această placă a fost imprimată de
către marele preot Deceneu după trecerea unui timp apreciabil de la
moartea lui Burebista. Conţinutul plăcii, transcris cu caractere latine
şi traducerea corespunzătoare a fiecărei fraze, sunt date mai jos:
Fig.2. Situaţia de
după moartea lui Burebista văzută de Deceneu.
DO YON AW
TO RIEO NWPO
A UOYNDO DYEM BOITE MOYNY PYHW
, TO ROE GeIO, HEO IN ZERETERW,
A CeMO KOY YOYU GeEO RO OIL BEREO, FYO ON HOY A LEO MEGANIEYO SW
PCeEA CeERIO.
Până la a lui la
acel râu chemare voind pe divin călăii în taină pe împărat să-l
străpungă, acei răi oameni, care pe el l-au capturat, după care cu ei,
oameni răi, l-au luat, a fost în a sa măreţie preţuit de cer.
NOBALIE ZROB
DEYO BYSETO, PORCeE SENTO, OY KOE OCi FO YE OE NO SPOYKO.
Nobilul a
construit zeilor altar, poartă (fereastră) sfântă prin care ochiul de
foc veghează asupra liniştei noastre.
A TOA PORCeELO
RYOMOY IN OR ROYSRO UNDO OY HO AIO KWE
KOYCi DECeEO GeE REAW
EDYE LON REKE NE LW
RO ARMERO POIYENDO OY KOE FW
YRWO TROUPEO.
La aceea poartă
pe râu, în locul unde creşteau (se formau) valurile (pe) a căror apă
fiecare barcă care trecea pe al apei râu mergând în lungul văii la
armatele lor, cântau de fiecare dată când treceau trupele.
A OYZO CeE KOYO
PEOY AZAOYW
OM NOEZW,
POSERO A IREISO TEW
SYE ZEYW
TO YW
YEO BWE
RO PISEYO A REWA.
Auzind fiecare
cântec, i-a încântat (pe ei) din nou, începând să meargă acei sfinţi zei
să asculte a războinicilor lui Ro cântece pe râuri.
DEOYI SONTO YI
NOSY UOYNDO LO IDO KOA NOEB MERE DOI BWEN
TW
CeEO YE ZWMO.
Zeii au voit pe
a cântecelor purtători (pe cei care cântau) să-i ajute pe toţi acei
războinici care erau răniţi.
ON LO YWYO
DYE OYRTABW
BERI LO MATEO BOSETO RO KO YM GeEO SOE EPOY NEO KAPO YE SW
NOE PATRIDO, SWE
BWEIO
BISETO.
La a lor divină
ascultare, l-au luat pe împăratul altarului lui Ro, cu ai săi oameni,
ale sale iepe, al său cap, la a sa nouă patrie, pe ai săi războinici ai
altarului.
DE GiYNO DE
PERESYE POYDIOE, LO ARMWSO
OY KYIO YE GeEO KYKWA
FO YREO, ENEO ZPOYZEO TO.
Din cauză că
pereţii (zidul) a trecut, armata de care acei oameni de că..t au fugit,
pe ei i-a întârziat de asemenea.
YE CeEO ARMOSO
BYO MYONOY.
Toată aceea
armată a fost schimbată.
TRASOE GeE LO ON
FILW
SOLYO MAERW
BERO A Y KBWEO
SOY PER
WE K
–CeENEO O. Y. ZARMIGeETOYZO
Ordin pe Geea
fiilor pe pământul marelui bărbat la a lui palat al său tată de marele
preot Ceneo.
La a lui
Zarmigetuză.
Este remarcabilă
continuitatea ideilor: după ce autorul textului, Deceneu, arată că
Burebista a fost atras în afara zidurilor cetăţii, capturat şi asasinat,
precizează, în continuare, că acesta a fost preţuit de către zei. Apoi,
arată motivul pentru care a fost preţuit: pentru faptul că a construit
zeilor altar. Apoi arată că războinicii care treceau cu bărcile lor pe
râul din apropierea porţii şi a zidului erau tentaţi să cânte când
treceau prin locul în care se formau valuri.
În continuare,
se arată că zeii au fost încântaţi de cântecele războinicilor şi ca au
început să-i asculte pe râurile pe care navigau. Apoi, i-a ascultat şi
l-au luat pe Burebista cu iepele sale, şi ai săi războinici la noua sa
patrie adică la Cer.
În această placă
se arată cu claritate faptul ca Sarmisegetuza era situată în apropierea
unui râu destul de important, din moment ce războinicii treceau cu
bărcile lor pe la poarta cetăţii. Din acest motiv, Sarmisegetuza nu
putea fi situată pe o înălţime cum este cea de la Grădiştea de Munte.
Despre atragerea lui Burebista în afara porţilor cetăţii mai sunt date
amănunte în plăcile 45 şi 62 [4,5]. Însă, unele indicaţii mai importante
care pot duce la stabilirea locului în care a fost situată Sarmisegetuza
se pot obţine din tăbliţa cu nr. 21, prezentată în figura 3.
Fig. 3. Palatul de
la Sarmisegetuza cu toate drumurile.
În tăbliţa cu
21, care reprezintă palatul de la Sarmisegetuza cu toate drumurile, se
menţionează în partea din dreapta-jos existenţa cetăţii Peru-Eu-Davo
ceea ce înseamnă “Cetatea Tatălui (Ceresc)” situată spre sud, sud-vest
faţă de palatul reprezentat. Pentru orientarea în teren, această tăbliţă
trebuie dispusă cu partea superioară spre est. In acest fel, pot fi
identificate şi alte centre importante existente în zonă sau mai
îndepărtate. Astfel, în colţul din stânga sus se indică direcţia spre
cetatea Moleo Dava, situată pe valea râului Moldova, în colţul din
dreapta sus, adică spre est, la trei zile de mers (+++), se afla un
sanctuar important care corespunde cu movilele de la Şona sau templul de
la Şinca Mare, iar spre nord, nord-est se afla cetatea Zido-Dava care
corespunde cu poziţia actuală a municipiului Alba Iulia, cunoscută şi cu
numele de Apulum. In partea dreaptă spre mijloc mai este menţionată
calea spre “ţara geţilor“ la distanţă de o zi de mers (+), ceea ce ar
corespunde unui drum peste munţi până în zona Olteniei.
Ca urmare, ceea
ce se consideră astăzi ca fiind locul în care s-ar fi aflat capitala
Sarmigetuza a geto-dacilor este de fapt fosta cetate a Tatălui Ceresc
sau Peru-Eu-Davo. Adevărata Sarmigetuză s-a aflat în altă parte, şi
anume, mai la nord, în dreptul localităţii Cugir, situată relativ
aproape de râul Mureş. Săpăturile arheologice efectuate pe dealul Cetate
de lângă Cugir au scos la iveală existenţa unui centru populat de mare
importanţă cu o activitate economică intensă despre care s-a presupus că
ar corespunde unei foste cetăţi menţionate de Ptolemeu cu numele de
Singidava, care a dispărut în urma unui incendiu violent [7]. In
realitate, în dreptul localităţii Cugir s-a aflat capitala sau “Poarta”
împărăţiei geţilor, adică Sarmigetuza, după cum este caligrafiat în
tăbliţele de la Sinaia, sau Sarmisegetusa, după cum este utilizat în
manualele noastre de istorie. Este posibil ca această cetate să fi fost
cunoscută de locuitorii altor popoare şi sub alte denumiri, cum ar fi,
de exemplu, Singidava. O serie de situaţii şi evenimente relatate în
tăbliţele de la Sinaia nu pot fi înţelese dacă se consideră că fosta
capitală ar fi existat la Grădiştea de Munte, în schimb, prin situarea
Sarmigetuzei la Cugir se obţine o corelare foarte bună cu informaţiile
din tăbliţele de la Sinaia. Conform celor relatate de Ion Horaţiu
Crişan, cetatea de la Cugir a existat înainte de venirea la putere a lui
Burebista şi era construită prin folosirea unei tehnici mai puţin
avansate, bazată mai mult pe utilizarea lemnului, de aceea incendiul din
timpul cuceririi romane a lăsat mai puţine vestigii. In schimb, cel
puţin templul lui Ro de la Grădiştea de Munte a fost construit de către
Burebista cu tehnici noi de prelucrare a pietrei, motiv pentru care,
vestigiile lui au supravieţuit până astăzi şi ne permit identificarea
unor centre importante care au existat în zonă. Nu există nici un dubiu
asupra faptului că templul lui Ro, a fost construit în afara
Sarmigetuzei, în tăbliţa cu numărul 21, care este de fapt o hartă care
reprezintă palatul de la Sarmigetuza cu toate drumurile, în colţul din
dreapta-jos (fig.3) este prezentat templul lui Ro ca aparţinând cetăţii
Peru-Eu-Davo, la care se ajungea printr-o trecătoare, astăzi un drum
forestier. O capitală ca cea a Imperiului Getic nu putea fi situată
într-o zonă izolată, greu accesibilă, cum este Grădiştea de Munte, în
schimb, prin situarea ei la Cugir, se puteau asigura legături rapide în
toate direcţiile menţionate în tăbliţa 21. Din conţinutul tăbliţelor de
la Sinaia nu reiese că la Sarmigetuza ar fi existat un templu al lui Ro.
La Sarmigetuza a existat, în schimb, un templu al Marisei, de la care
şi-a luat numele şi râul Mureş. Despre acest templu se menţionează
faptul că a căzut în mîinile romanilor împreună cu mulţimea de oameni de
la. Sarmigetuza.
UNGUREANU Viorel, prof.univ.dr.ing.
Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău
Bibliografie:
1. Romalo, Dan,
Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb?, Editura Alcor Edimpex,
Bucureşti, 2005.
2. Peţan, Aurora,
Plăcuţele de plumb de la Sinaia-o sursă excepţională de cunoaştere a
istoriei şi civilizaţiei dacilor. Dacia Magazin nr. 13, iunie 2004.
3. Manolache,
Dumitru, Tezaurul dacic de la Sinaia, legendă sau adevăr ocultat?
Editura DACICA, Bucureşti, 2006
4. Ungureanu,
Viorel, Deceneu de la Moleo Dava şi Burebista, Al-VI-lea Simpozion
Internaţional CUCUTENI-5000., Iaşi, Chişinău,Bacău, 2011.
5. Ungureanu,
Viorel, Limba şi spiritualitatea traco-geto-dacilor, Dacia Magazin nr.
78-79, iunie-iulie 2012.
6. Napolion,
Săvescu, Noi, dacii, Sarmisegetuza, Sanctuare dacice II, Dacia Magazin
nr. 80, august, 2012.
7. Crişan, Ion
Horaţiu, Cetatea a învins mileniile, în Magazi Istoric, 11, 1977.
8. Ungureanu,
Viorel, Moştenirea geto-dacă a limbii române, Al-VII-lea Simpozion
Internaţional CUCUTENI-5000., Chişinău, 2012.
9. Ungureanu,
Viorel, Ro-zeul suprem al traco-geto-dacilor, Al-VII-lea Simpozion
Internaţional CUCUTENI-5000., Chişinău, 2012.
10. www.dacia.org;
www.dacii.ro.
|
