România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

90 de ani de la înfiinţarea învăţământului economic în limba română la Alba Iulia

 

Importanţa acestui început, semnificaţia sa majoră, nu poate fi înţeleasă fără o întoarcere în timp, fără o evocare chiar şi sumară a contextului politic al epocii, care a precedat ACTUL MARII UNIRI de la l decembrie 1918 şi care a făcut posibilă în Transilvania apariţia şcolilor cu predarea în limba română (fără nici o oprelişte).

Asuprirea, nedreptăţile de tot felul, umilinţa şi deznaţionalizarea au fost elemente care au caracterizat esenţa politicii Coroanei maghiare faţă de românii din Transilvania de-a lungul istoriei dar mai ales după revoluţia din 1848 - 1849, când procesul de maghiarizare a devenit diabolic.

Nu este locul pentru o prezentare şi argumentare a suferinţelor existenţiale a naţiei române de-a lungul unei perioade atât de îndelungate. Evocarea ei este totuşi oportună, cel puţin din trei considerente:

1. Pentru a scoate în evidenţă lupta dusă, pe parcursul atâtor decenii de fruntaşii ardeleni pentru a avea dreptul de a înfiinţa şcoli româneşti fără nicio oprelişte. Primele şcoli româneşti în Transilvania au fost şcoli confesionale sub oblăduirea bisericii greco-catolice şi acceptate de putere, iar lupta împotriva bisericii ortodoxe a făcut ca numărul acestora să fie foarte redus. In întreaga zonă secuiască, până la Primul Război Mondial, nu a existat nicio şcoală secundară sau profesională românească (în timp ce ungurii aveau 10 licee, 15 şcoli civile, 20 şcoli de ucenici, 23 şcoli de agricultură etc.).

2. Pentru a cinsti memoria celor care s-au jertfit pentru izbânda adevărului, un ţăran din Lunca Mureşului, în apropiere de Alba Iulia, participant la înfăptuirea marelui eveniment, făcea cu mulţi ani în urmă următoarea reflecţie : „dacă pentru ACTUL UNIRII românii din celelalte zone ale ţării au avut drept argument unitatea naţională cu tot ce presupune EA, noi transilvănenii am avut două motive, primul motiv a fost comun cu cel al românilor din celelalte provincii româneşti, iar al doilea motiv a fost acela de a scăpa de umilinţă, batjocură şi nedreptate.

3. Pentru că nu trebuie să uităm istoria noastră de chin. Una din maxime pline de înţeles ale lui Nicolae Iorga era „Istoria este o ştiinţă tot atât de exactă ca şi matematica”. Această maximă ne stimulează un anume fel de meditaţie legat de tensiunile actuale în apropierea propriilor noastre frontiere sau în legătură cu extremismul unor români de etnie maghiară, sau a extremismului maghiar de aiurea, care încearcă să menţină în actualitate, uneori destul de direct, o problemă pe care războiul din 1914 - 1918 a tranşat-o definitiv. Cum putem rămâne nepăsători la faptul că UDMR-ul, acum la guvernare, are de ani de zile în preocupările sale restaurarea Regiunii Autonome Maghiare, impusă odată de Stalin, preocupare pe care a scos-o la lumina zilei tocmai acum. Iată de ce la meditaţia menţionată mai sus adăugăm “Deşteaptă-te ,române!”.

Actul Marii Uniri de la l Decembrie 1918 s-a înfăptuit la Alba Iulia, oraşul istorie, oraşul conştiinţei de neam şi ţară, unde la tot pasul calci pe istorie, unde trăieşti, respiri şi gândeşti întru trecutul nostru cu luminile şi umbrele lui.

Alba Iulia este oraşul monumentelor, cele din pământ zăcând ascunse, ca o nobilă mărturie a existenţei noastre pe aceste meleaguri, întărindu-ne, conştientizându-ne, înflăcărându-ne existenţa, sentimente care ne-au fost insuflate de părinţi şi bunici, participanţi la ACTUL UNIRII şi de şcolile albaiuliene.

Părinţii şi bunicii absolvenţilor Liceului Comercial, participanţi la ACTUL UNIRII au transmis copiilor şi nepoţilor lor îndemnul de a nu uita jertfele înaintaşilor pentru dreptate naţională şi de a păstra vie în fiinţa lor semnificaţia inscripţiei săpată în piatră pe frontispiciul sălii unde s-a înfăptuit UNIREA: „In anul Domnului 1918, l Decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna şi în mod ireversibil, prin votul solemn şi unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-Romania. Eternă fie aducerea aminte a acestui act măreţ!”.

În lipsa învăţământului liceal cu predare în limba română, tinerii români din Alba Iulia şi împrejurimi, cu posibilităţi materiale, frecventau Liceul maghiar din Alba Iulia, Liceul săsesc din Sebeş şi şcolile din Blaj menţionate mai înainte.

Apariţia legilor româneşti, care au încurajat după l decembrie 1918 apariţia societăţilor comerciale, industriale şi de credit, pe lângă rolul de a sprijini dezvoltarea industriei, agriculturii şi comerţului, au avut şi menirea de a întări spiritul economic în rândul populaţiei. Aceasta a evidenţiat nevoia de specialişti cu pregătire economico-financiară.

După Liceul Mihai Viteazul înfiinţat la 3 februarie 1919, prima instituţie de acest gen din Transilvania cu predarea în limba română, în toamna anului 1924 - la propunerea Ministerului Culturii şi Învăţământului - a luat fiinţă Şcoala Superioară de Comerţ din Alba Iulia devenită mai târziu Liceul Comercial. Aceasta a funcţionat iniţial în actualul local al Liceului de Arte „Regina Maria” , iar din anul şcolar 1945 -1946 până la desfiinţare (1952) în actualul sediu al Colegiului „Horia, Cloşca şi Crişan”.

Ne aducem aminte cu veneraţie şi mulţumiri pentru cei care ne-au fost profesori, exemple de dăruire şi înaltă ţinută pedagogică, care au ştiut să impună disciplină, exigenţă în pregătire, să pună accentul pe motivaţia unei bune pregătiri, pe formarea noastră ca buni profesionişti, oameni cu personalitate, drepţi şi cu respect faţă de munca celorlalţi. Pentru profesorii plecaţi în eternitate: Răşinaru Avram, Crişan Gheorghe, Cioancă Nicolae, Birău Domnica, Duna Octavian, Maior Ioan, Maior Ştefania, Einhorn Iosif, Stoia Alma, Stoia Ioan, Niculescu Constantin, Cojocaru Dumitru, Târnoveanu Nicolae, Dumnezeu să-i odihnească, rămânând mereu în amintirea noastră, atunci când aprindem o lumânare pentru cei dragi. Aceştia au reprezentat factorul pozitiv în formarea şi existenţa noastră ca specialişti în domeniul respectiv.

Profesorilor noştri, le datorăm faptul că absolvenţi ai Liceului Comercial Alba Iulia, în activitatea desfăşurată, au ocupat posturi de răspundere, înalţi funcţionari ai unor instituţii comerciale şi financiar - bancare, directori, contabili şefi, conducători de compartimente în întreprinderi de interes republican şi local, conducători în instituţii ale administraţiei de stat, profesori, profesori universitari, precum şi pe posturi cu important rol în dezvoltarea economico - socială a teritoriului.

Absolvenţi ai Liceului - în traseul lor profesional - au ocupat funcţii de : viceprim/ministru al guvernului, ministru comerţului exterior, ministru finanţelor, preşedinte al Curţii de Conturi, membru în Organizaţia Europeană a Curţii de Conturi şi în Comitetul executiv al Organizaţiei Mondiale a Curţilor de Conturi, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru titular al Academiei de Ştiinţe din New - York, Asociaţia Americană de Ştiinţe Avansate, vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România, membru al Uniunii Internaţionale a Institutelor de Cercetări Forestiere, director general în Ministerul Industriei Uşoare, director în Ministerul Comerţului Exterior, director economic în Comitetul de Stat al Planificării, director în Comitetul Executiv al Consiliului Judeţean Alba, primar al judeţului Alba, director al revistei Dacoromania din cadrul Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, contabil şef într-o mare şi specială unitate militară, cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială - Bucureşti, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Silvice Bucureşti etc.

Experienţa acumulată în posturile ocupate de absolvenţi ai Liceului s-a concretizat şi în peste 48 de cărţi publicate în domenii de interes, ca de exemplu: Tratat de management bancar, unicat în România, Managementul riscului în afaceri, Managementul financiar în afaceri (trei ediţii), Managementul afacerilor internaţionale, Managementul riscului în afaceri, Plăţile în comerţul internaţional, Tehnica negocierilor comerciale, Comunicarea în afaceri etc. De asemenea, în revistele de specialitate, în presa internă şi externă, absolvenţii Liceului (din ultimele trei serii, pentru care am dispus de informaţii parţiale) au publicat peste 280 de articole pe teme comerciale şi economico - financiare, rezultate ale propriilor cercetări de piaţă sau a cercetărilor din domeniul forestier.

Pentru a favoriza pregătirea cadrelor în domeniul economico - financiar, a calificării în diferite meserii, au fost atrase şi Camerele de Comerţ, care au jucat un rol important prin susţinerea financiară a elevilor care nu dispuneau de suficiente resurse financiare sau pentru stimularea materială a elevilor fruntaşi.

În 1931 Camera subvenţiona 10 şcoli de ucenici, 3 şcoli de arte şi meserii. Din ianuarie 1938 numărul instituţiilor de învăţământ cu profil comercial - industrial, subvenţionate de Camera de Comerţ Alba Iulia, a crescut şi mai mult ca urmare a cuprinderii sub autoritatea sa a judeţelor Turda şi Târnava Mare, din care făceau parte Gimnaziul Industrial Rupea (de băieţi şi fete), Căminul de ucenici Mediaş, Liceul comercial din Turda, cursurile de ucenici de la Sighişoara, Agnita şi Rupea, înşiruire care ar putea continua.

Camera de Comerţ Alba Iulia a manifestat o serie de iniţiative în acest domeniu, înfiinţându-se în 1934 o Şcoală comercială elementară, care din primul an a avut 60 de elevi, devenind una din cele mai populate clase din şcolile albaiuliene.

Potrivit unei statistici publicate în Buletinul Camerei, în ianuarie 1946, la acea dată pe teritoriul judeţului Alba, existau cursuri profesionale pentru 51 de meserii productive şi 11 feluri de activităţi profesionale (după felul mărfurilor comercializate), care cuprindeau 945 de ucenici (la Alba Iulia, Aiud, Abrud, Sebeş, Zlatna, Blaj).

În domeniul pregătirii comerciale acelaşi Buletin menţionează : Liceul comercial mixt din Alba Iulia, Liceul comercial de băieţi Blaj, Liceul comercial de fete Blaj, Gimnaziul comercial Ocna Mureş, Şcoala de gospodărie Abrud şi Şcoala de gospodărie Blaj. Camera prevedea în buget subvenţiile proporţional cu numărul de elevi. Pe lângă profilele profesionale existente, Camera a manifestat o preocupare constantă de îmbogăţire a acestora.

Merită evidenţiată o iniţiativă cu totul originală a Camerei şi anume înfiinţarea unei şcoli de industrie casnică, sau mai bine zis de industrie casnică rurală. Deşi nu s-a reuşit punerea în valoare a acestei iniţiative, Camera desfiinţându-se în 1949, această iniţiativă îşi păstrează actualitatea şi în zilele noastre. Şcolarizarea urma să aibă o durată de l - 2 ani şi îşi propunea să pregătească o gospodină harnică pentru casa ţăranului. Se mergea pe ideea că în anotimpurile nepotrivite muncilor agricole, gospodina ţăranului putea realiza în industria casnică : ţesături de covoare, costume naţionale, producerea de marmeladă, magiunuri, siropuri, compoturi, florăritul, creşterea păsărilor etc., toate acestea fiind activităţi care puteau influenţa favorabil bunăstarea populaţiei rurale.

Camera de Comerţ şi Industrie Alba Iulia, din dorinţa de a susţine învăţământul economic în teritoriul transilvan, devenit liber, a subvenţionat la început învăţământul superior economic al şcolilor comerciale superioare din Timişoara, Cluj, Braşov şi chiar Bucureşti.

Multe din subvenţiile Camerei au avut adresă directă, sub formă de burse acordate studenţilor şi elevilor care nu se puteau întreţine în şcoli prin forţe proprii. In fiecare an un anumit procent, din subvenţiile destinate şcolilor profesionale, erau acordate sub această formă.

Putem concluziona că în cei 28 de ani de funcţionare (1924 - 1952) Camera de Comerţ Alba Iulia şi-a îndeplinit cu prisosinţă atribuţia de susţinere a învăţământului economic şi profesional românesc şi a prevăzut în bugetele sale sume importante pentru subvenţionarea instituţiilor şcolare, precum şi pentru acordarea de burse de întreţinere sau stimulente materiale studenţilor şi elevilor merituoşi. Fără a epuiza preocupările şi iniţiativele Camerei în domeniul învăţământului economic şi profesional se poate remarca atenţia deosebită acordată acestui domeniu, Camera a înţeles să slujească învăţământul economic şi profesional, nevoile acestora, pentru ca mai târziu industria şi comerţul să se poată bucura de oameni pricepuţi şi bine pregătiţi.

Perioada în care teritoriul României a fost organizat în regiuni (1950 -1968), după modelul organizării administrativ teritoriale sovietice, Alba a devenit unul din raioanele aparţinând de Regiunea Hunedoara. Acest interval este caracterizat prin trecerea în planul doi a raionului şi a oraşului - centru de raion, prin absenţa alocării de fonduri de investiţii pentru dezvoltarea economico - socială. Conducătorii vremii de la nivel de raion şi regiune, din indolenţă, comoditate şi interese mai mari sau mai mici, au lăsat nepăsării oraşul simbol al istoriei noastre. Majoritatea fondurilor de investiţii se îndreptau spre Deva, capitala de regiune, iar remarca făcută de un factor de răspundere de la nivelul raionului Alba, în legătură cu oportunitatea finanţării unui anumit obiectiv, a rămas proverbială: „Nu apreciez oportună, acum, introducerea gazului metan în Alba Iulia întrucât aceasta ar duce la creşterea populaţiei oraşului şi respectiv la creşterea pe piaţă a preţului găinilor”.

Reînfiinţarea judeţului Alba în 1968 a marcat o cotitură în dezvoltarea economică a întregii zone, inclusiv a capitalei de judeţ Alba Iulia. Ce a intervenit nou? sau Ce a lipsit mai înainte?

Elementul nou a fost voinţa, determinarea, hotărârea la nivelul conducerii judeţului de a face ceva pe linia dezvoltării economico - sociale a zonei, inclusiv a oraşului Alba Iulia, care să înlăture starea de amorţeală, să stimuleze iniţiative, să atragă oameni dinamici şi hotărâţi în jurul unei idei, să diminueze contrastul dintre valoarea de simbol a acestui oraş capitală de judeţ şi nivelul la care se prezintă el vizitatorilor. S-a înţeles că trecutul istoric al Alba Iuliei, este şi trecutul istoric al românismului, care ne asigura ţinuta verticală la întrebarea Cine suntem? şi De unde venim? Printre atâtea evenimente istorice pe care le-a trăit, reamintim că Alba Iulia a fost centrul economic, administrativ şi militar al romanilor; capitala celor trei ţări româneşti unite politic pentru prima dată de Mihai Viteazul; locul unde s-au jertfit pentru dreptate şi libertate Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu; locul unde s-a desăvârşit UNIREA CEA MARE; locul unde s-a încoronat primul rege al tuturor românilor.

Nu poate fi neglijat faptul că la acest element nou, pozitiv, menţionat mai sus, la concretizarea revigorării dezvoltării judeţului Alba şi-au adus contribuţia şi absolvenţii din ultimele promoţii ale Liceului Comercial reîntorşi de la Deva la judeţul Alba (zona de origine) şi care au ocupat diferite funcţii în structurile Consiliului Judeţean. Unele din aceste funcţii au avut o tangenţă directă cu dezvoltarea economico - socială a zonei şi asigurarea resurselor de finanţare a acestei dezvoltări. Menţionăm responsabilitatea, corectitudinea şi ataşamentul cetăţenesc cu care aceştia s-au achitat de atribuţiile lor în identificarea nevoilor de dezvoltare, a priorităţilor acestor nevoi, a alegerii momentelor favorabile pentru argumentarea şi promovarea acestora la nivelul organelor locale, judeţene şi centrale, muncă desfăşurată cu responsabilitate, corectitudine şi ataşament.

În intervalul 1969 - 1989 s-au asigurat fonduri de finanţare pentru creşterea capacităţii stadionului Cetate de la 4.500 la 18.000 locuri, pentru creşterea capacităţii Casei de Cultură a Sindicatelor, construcţia bazinului olimpic, a sălilor de sport din Sebeş, Blaj şi Colegiul Horia, Cloşca şi Crişan Alba Iulia, cinci spitale (Alba Iulia, Câmpeni, Aiud, Blaj, Ocna Mureş), a peste 40.000 apartamente la nivelul judeţului, a 200 săli de clasă şi şase internate în Munţii Apuseni etc.

Toate aceste realizări au fost determinate şi au avut loc în condiţiile în care populaţia Alba Iuliei a crescut de la 30.000 în 1968 la 75.000 în 1989, iar aceste rezultate au fost apreciate de Consiliul local al Primăriei Alba Iulia prin acordarea diplomei de excelenţă celor implicaţi în dezvoltarea municipiului.

Nu dorim omiterea faptului că tot un absolvent al Liceului Comercial a fost cel care a avut rolul de cofondator al înfiinţării Grupului Şcolar al Cooperaţiei de Consum Alba Iulia, respectiv fondator executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie Alba şi al Şcolii Române de Afaceri Alba Iulia.

De asemenea, unui absolvent al Liceului Comercial din Alba Iulia, promoţia 1951 - 1952 i s-a atribuit în anul 1990 calitatea de primar al judeţului, funcţie din care a propus şi susţinut, în faţa preşedintelui ţării şi a primului ministru, înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior la Alba Iulia şi de asemenea ca ziua de l decembrie să fie declarată ca Zi Naţională a României, iar cântecul „Deşteaptă-te, române!” ca imn naţional (cântec pe care elevi ai Liceului Comercial îl cântau în pădurile de pe dealurile Albei) - cântec interzis.

*

Cu discernământul pe care ni-1 dă vârsta şi experienţa, atunci ca şi acum, considerăm că desfiinţarea Liceului Comercial Alba Iulia a fost o greşeală regretabilă, cu atât mai mult cu cât îşi asigurase o carte de vizită favorabilă la nivel naţional, justificată nu numai de procesele verbale de inspecţie ale ministerului de resort, cât mai ales de traseul profesional al absolvenţilor săi.

Pe parcursul exercitării profesiei lor, absolvenţii Liceului Comercial Alba Iulia au dovedit competenţă, corectitudine şi dăruire, indiferent de funcţiile deţinute.

Celebrarea a 90 de ani de la înfiinţare, este de fapt celebrarea primului învăţământ economic din Transilvania în limba română. Ea doreşte a fi de asemenea manifestarea profundă a respectului nostru faţă de înaintaşi, care au luptat şi s-au jertfit pentru afirmarea şi libertatea naţiei româneşti, în care Alba Iulia a fost şi va rămâne mereu un punct major de referinţă.

Astăzi învăţământul. economic din Transilvania - cu predarea în limba română - îl întâlnim la nivele diferite în toate oraşele ţării. Să nu uităm însă că el este rezultatul luptei de secole a înaintaşilor, rezultat al luptei pentru unitatea naţională.

Ilarie OARGĂ

Iosif PĂŢAN

 

Evocarea evenimentului va avea loc în data de 28 iunie 2014 cu ocazia întâlnirii ultimei promoţii de absolvenţi ai Liceului (1952-2014), la 62 de ani.