Alba Iulia - Congresul
Tinerilor Studenţi Basarabeni din România, ediţia a IV-a
În zilele de 4-6 aprilie 2014, Organizaţia Studenţilor
şi Liceenilor Basarabeni din Alba susţinuţi de Consiliul Judeţean Alba,
au organizat al patrulea an consecutiv Congresul Tinerilor Basarabeni
din România.
În cadrul congresului, studenţii basarabeni au avut
posibilitatea să participe la activităţi culturale (jocuri intelectuale,
expoziţie de fotografie, sesiuni de comunicări) şi să discute despre
situaţia studentului basarabean în societatea contemporană. Au
participat 16 organizaţii de tineret studenţeşti, membri ai FAB România.
Vineri, în Sala Unirii din Alba Iulia a avut loc
deschiderea oficială a Congresului Tinerilor Basarabeni din România unde
s-a prezentat orarul activităţii studenţilor pe durata celor trei zile.
Alexandru Buzenco, preşedintele OSLB Alba a luat primul cuvântul şi a
menţionat că: ,,De-a lungul a trei ediţii aducem în discuţie subiecte
istorice, culturale şi sociale de-o importanţă majoră pentru studenţii
din Republica Moldova care studiază în România. Participanţii au
remarcat necesitatea unor astfel de reuniuni care au menirea de-a
stabili contacte şi mijloace de comunicare, schimb de opinii şi
informaţii. A fost evidenţiată utilitatea colaborării asociaţiilor
studenţeşti în vederea stabilirii unor acţiuni comune pentru realizarea
obiectivelor propuse, care au fost setate în rezoluţiile ediţiilor
precedente.”.
Invitaţii acestei zile au fost Ion Dumitrel,
preşedintele Consiliului Judeţean Alba, care a subliniat faptul că: „Mă
bucur că şi în acest an am putut sprijini organizarea acestui congres.
Nu cred că se putea un loc mai bun, decât aici în Alba Iulia, în
Capitala Românilor de Pretutindeni. Tocmai de aceea, dorinţa noastră
este aceea de a permanentiza acest congres la Alba iulia, aşa cum s-a
întâmplat şi cu Congresul Spiritualităţii Româneşti, dedicat românilor
de pretutindeni, care se desfăşoară în fiecare an la Alba Iulia”, Daniel
Breaz, rector al Universităţii ,,1 decembrie 1918”, Gabriel Tiberiu
Rustoiu, director al Muzeului Unirii din Alba Iulia, Ion Cobîşenco,
preşedinte FAB România. De asemenea, au participat în calitate de
spectatori cetăţeni ai oraşului Alba Iulia, elevii Liceului Economic din
Alba Iulia şi membrii OSLB Alba.
La orele 14-17, s-a desfăşurat concursul “Conquistadorii
Congresului Tinerilor Basarabeni din România”, la care au participat
studenţii basarabeni, reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti de
basarabeni din oraşele României. Această activitate şi-a propus să
„repete” istoria, să reamintească evenimentele memorabile din istoria
Basarabiei de până la al doilea Război Mondial. Mai mult, să sesizeze
cât de bine studenţii cunosc trecutul şi specificul ţării sale.
Conquistadorii acestui an sunt echipa Albastră, care a cucerit un
teritoriu cât mai vast şi a ajuns câştigătoare. Participanţii au intrat
foarte bine în rol, şi-au asumat responsabilitatea, au dat dovadă de
lucru în echipă şi spirit de cuceritor de noi spaţii şi cetăţi. Totul a
fost moderat de către prezentatorii concursului Mirabela Codreanu şi
Andrei Cazacu, ambii studenţi la facultatea de drept din Universitatea
,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
Sâmbătă, în cea de-a doua zi a congresului a avut loc
Sesiunea de Comunicări. Partea întâi cu tema “Găurile negre din
societatea românească” a avut drept scop identificarea dificultăţilor
sau problemelor de ordin educaţional, cultural, financiar cu care se
întâlnesc tinerii ajunşi în spaţiul românesc şi a oferi soluţii
ulterior. Am facut o paralelă între ceea ce avem la acest capitol acasă
şi cum stau lucrurile în România. Principalele ,,găuri” identificate de
participanţi au fost corupţia în sistemul de învăţământ, laboratoare şi
săli de clasă prost amenajate, curricula supraîncărcată şi neadaptată
cerinţelor zilei de astăzi, cadre didactice necalificate şi lipsa de
motivaţie a liceenilor de a învăţa. Studenţii au menţionat că avem
nevoie de o reformă a învăţământului şi oameni competenţi care ar
gestiona raţional banii ce sunt alocaţi pentru educaţie. Trebuie
promovată ideea că nu fiecare absolvent al liceului e capabil să susţină
examenul de bacalaureat. De asemenea, pentru o transparenţă a
cunoştinţelor şi aptitudinilor tinerilor e nevoie de un examen de
înmatriculare la facultate.
În partea a doua a sesiunii de comunicări, s-a discutat
despre statutul studentului basarabean în România şi în străinătate,
experienţa acumulată de acesta în ţară şi peste hotare, oportunităţile
de angajare, posibilitatea de a rămâne în România sau eventuala revenire
acasă. La dezbatere au participat tineri cu istorii de viaţă diferite,
ceea ce a permis să analizăm problema complex. Şi-au împărtăşit
experienţele de viaţă prin mesaje video anticipat pregatite mai mulţi
studenţi.
Cernega Sanda este o tânără, studentă la Universitŕ
degli Studi di Ferrara din Italia. Sanda ne-a prezentat o sală de curs
şi ne-a vorbit despre sistemul de notare. Invitaţii n-au sesizat o mare
deosebire dintre ceea ce e în Italia şi sistemul din România, pentru că
şi în România sunt facultăţi recunoscute internaţional, iar dotarea
tehnică e corespunzătoare profilului. O altă filmare a fost făcută de
către Călin Victor Teodorescu şi Alex Lesc, doi români stabiliţi cu
traiul şi angajaţi în Austria, unde şi-au găsit un loc de muncă
corespunzător aptitudinilor sale şi cu perspective de viitor. Irina
Golban, studentă la specialitatea Administraţie Publică la Universitatea
,,1 decembrie 1918” se bucură în prezent de experienţă Erasmus în
Polonia, este foarte entuziasmată de modul de predare a lecţiilor. A
fost mirata de faptul că polonezii nu ştiu bine limbă engleză. Agitaţia
de pe holurile universităţii în timpul pauzelor îi aduce aminte de anii
de liceu. Condiţiile în cămin sunt peste aşteptările ei şi a invitat
toţi studenţii să aplice pentru bursa Erasmus şi să spună Da! la toate
oportunităţile ce li se ivesc în cale. Inna Virtosu e o basarabeancă ce
îşi face studiile universitare în Coreea de Sud. Modul de viaţă Asiatic
se deosebeşte foarte mult de cel European, coreenii nu sunt atât de
deschişi şi degajaţi. Ei se tem să greşească în faţă profesorului. Inna
a avut în calitate de profesori pe Barack Obama şi alţi reprezentaţi
politici. Nimeni nu ştie ce notă are colegul, pentru că totul e
computerizat şi confidenţial. Invitaţii i-au urat succese Innei şi au
rămas surprinşi de faptul că basarabenii au posibilitate de a ajunge si
in Coreea de Sud. Eugeniu (B-ZAR) a plecat din ţară pentru a-i oferi
fetiţei sale un viitor mai bun şi mai prosper, cel American. Dânsul
menţionează că ei nu au uitat limbă română şi valorile cultural
specifice româneşti.
Victor Lutenco, şef al Biroului pentru Relaţii cu
Diaspora, invitat special la Congresul Tinerilor Studenti din România, a
identificat cu noi problemele tinerilor şi căile de soluţionare a
acestora în viitorul apropiat. Ne-a propus să nu absolutizăm, să nu
recurgem la extreme, ci să combatem prejudecăţile şi stereotipurile în
legătură cu noi şi să ne schimbăm atitudinea noastră faţă de ele, pentru
că acestea vor exista necondiţionat.
Prin conferinţa skype, am discutat online cu Aliona
Balanel, o tânără basarabeanca ce învaţă şi îşi trăieşte visul în Paris,
cu Aurica Calugareanu, o domnişoară ce din motive subiective a ales
munca în Portugalia pentru a-şi ajuta familia cu suport financiar şi cu
visul la o posibilă reîntoarcere acasă şi continuare a studiilor. Elena
Cucuruzean, o domnişoară cu nevoi speciale ne-a povestit istoria ei de
viaţă acasă şi paşii ce i-a urmat pentru a fi studentă la facultatea de
Psihologie la Paris. Tinerii au reprezentat sursa primară de prezentare
a situaţiei reale ce are loc în străinătate. Ne-au vorbit despre
dificultăţile cu care s-au întâlnit, despre oamenii ce îi inconjoară,
despre dorul de casă şi pur şi simplu despre istoria lor de viaţă. Ţin
să menţionez faptul că au fost deschişi cu noi, mai mult, tinerii au
acordat întrebări participanţilor şi fiecare a putut face diferenţele
dintre viaţa de acasă şi cea din depărtarea ei.
Conferinţa skype cu Nata Albot, vedetă de televiziune
din Republica Modova, ce s-a stabilit acum câteva luni cu traiul în
Canada, ne-a ajutat să facem concluziile acestei sesiuni. Nata a vorbit
deschis cu noi despre experienţa ei de studenţie în Canada. A menţionat
trăsăturile sistemului de învăţământ canadian: faptul că fiecare scrie
doar ceea ce ştie, fără a recurge la şiretlicuri, nu se admite plagiatul
la lucrare şi test, sistemul liberal şi electronic al facultăţii,
seriozităţii şi asumării responsabilităţii în rândul studenţilor,
voluntariatul din cadrul societăţii în ansamblu. Mesajul Natei Albot
pentru studenţii basarabeni ce îşi continuă studiile în România a fost
să ne întoarcem acasă, să acumulăm cât mai multe cunoştinţe pentru
viitorul şi binele nostru, să ne simţim norocoşi şi să profităm din plin
de şansa ce o avem. De asemenea, să luptăm pentru visul ce îl avem,
pentru că vârsta nu se repetă.
La finalul sesiunii de comunicare, Victor Lutenco a
prezentat scopurile, activităţile desfăşurate , trăsăturile şi
componenţa Biroului Relaţii cu Diaspora. De asemenea am vorbit despre o
eventuală colaborare între FAB România şi Diaspora.
Subsecretarul de stat – Andrei Tinu, Vicepreşedintele
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ne-a transmis gândurile bune, de
sănătate şi de realizări, împreună cu promisiunea că, din poziţia pe
care o deţine, ne va acorda sprijinul în toate demersurile legale pe
care le vom întreprinde.
Duminică, în cea de-a treia zi, s-a susţinut şedinţa
Federaţiei Asociaţiei Basarabenilor, în cadrul căreia s-a făcut o
trecere în revistă a activităţilor congresului de-a lungul anului
acesta.
Organizatorii Congresului aduc sincere mulţumiri
invitaţilor din Republica Moldova şi România pentru că au acceptat
invitaţia şi au participat la acest eveniment: Victor Lutenco, Consiliul
judeţean Alba, profesori universitari, reprezentanţii Fundaţiei "Alba
Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României" şi partenerilor
pentru susţinerea acordată.
Împreună am împărtăşit o experienţă unică şi am unit
forţele organizaţiilor de basarabeni din România şi reprezentanţilor
instituţiilor din România şi Republica Moldova.
Acest congres, e important nu doar pentru ca studenţii
să se întâlnească şi să discute subiecte predilecte, ci mai ales, pentru
că analizează problemele tinerilor de-o parte şi de alta a Prutului.
Altfel spus, rolul Congresului este acela de a face cunoscută societăţii
viziunea despre lumea în care studiază studenţii basarabeni, aşteptările
lor, dorinţa de implicare, şi nu în ultimul rând, de integrare a
tinerilor în sistemul de învăţământ românesc, European. Şi sperăm că
aceste trei zile petrecute în Alba Iulia a apropiat Republica Moldova şi
cetăţenii acesteia de spaţiul european.
OSLB Alba
|
|