România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Alba Iulia - Congresul Tinerilor Studenţi Basarabeni din România, ediţia a IV-a

 

În zilele de 4-6 aprilie 2014, Organizaţia Studenţilor şi Liceenilor Basarabeni din Alba susţinuţi de Consiliul Judeţean Alba, au organizat al patrulea an consecutiv Congresul Tinerilor Basarabeni din România.

În cadrul congresului, studenţii basarabeni au avut posibilitatea să participe la activităţi culturale (jocuri intelectuale, expoziţie de fotografie, sesiuni de comunicări) şi să discute despre situaţia studentului basarabean în societatea contemporană. Au participat 16 organizaţii de tineret studenţeşti, membri ai FAB România.

Vineri, în Sala Unirii din Alba Iulia a avut loc deschiderea oficială a Congresului Tinerilor Basarabeni din România unde s-a prezentat orarul activităţii studenţilor pe durata celor trei zile. Alexandru Buzenco, preşedintele OSLB Alba a luat primul cuvântul şi a menţionat că: ,,De-a lungul a trei ediţii aducem în discuţie subiecte istorice, culturale şi sociale de-o importanţă majoră pentru studenţii din Republica Moldova care studiază în România. Participanţii au remarcat necesitatea unor astfel de reuniuni care au menirea de-a stabili contacte şi mijloace de comunicare, schimb de opinii şi informaţii. A fost evidenţiată utilitatea colaborării asociaţiilor studenţeşti în vederea stabilirii unor acţiuni comune pentru realizarea obiectivelor propuse, care au fost setate în rezoluţiile ediţiilor precedente.”.

Invitaţii acestei zile au fost Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, care a subliniat faptul că: „Mă bucur că şi în acest an am putut sprijini organizarea acestui congres. Nu cred că se putea un loc mai bun, decât aici în Alba Iulia, în Capitala Românilor de Pretutindeni. Tocmai de aceea, dorinţa noastră este aceea de a permanentiza acest congres la Alba iulia, aşa cum s-a întâmplat şi cu Congresul Spiritualităţii Româneşti, dedicat românilor de pretutindeni, care se desfăşoară în fiecare an la Alba Iulia”, Daniel Breaz, rector al Universităţii ,,1 decembrie 1918”, Gabriel Tiberiu Rustoiu, director al Muzeului Unirii din Alba Iulia, Ion Cobîşenco, preşedinte FAB România. De asemenea, au participat în calitate de spectatori cetăţeni ai oraşului Alba Iulia, elevii Liceului Economic din Alba Iulia şi membrii OSLB Alba.

La orele 14-17, s-a desfăşurat concursul “Conquistadorii Congresului Tinerilor Basarabeni din România”, la care au participat studenţii basarabeni, reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti de basarabeni din oraşele României. Această activitate şi-a propus să „repete” istoria, să reamintească evenimentele memorabile din istoria Basarabiei de până la al doilea Război Mondial. Mai mult, să sesizeze cât de bine studenţii cunosc trecutul şi specificul ţării sale. Conquistadorii acestui an sunt echipa Albastră, care a cucerit un teritoriu cât mai vast şi a ajuns câştigătoare. Participanţii au intrat foarte bine în rol, şi-au asumat responsabilitatea, au dat dovadă de lucru în echipă şi spirit de cuceritor de noi spaţii şi cetăţi. Totul a fost moderat de către prezentatorii concursului Mirabela Codreanu şi Andrei Cazacu, ambii studenţi la facultatea de drept din Universitatea ,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

Sâmbătă, în cea de-a doua zi a congresului a avut loc Sesiunea de Comunicări. Partea întâi cu tema “Găurile negre din societatea românească” a avut drept scop identificarea dificultăţilor sau problemelor de ordin educaţional, cultural, financiar cu care se întâlnesc tinerii ajunşi în spaţiul românesc şi a oferi soluţii ulterior. Am facut o paralelă între ceea ce avem la acest capitol acasă şi cum stau lucrurile în România. Principalele ,,găuri” identificate de participanţi au fost corupţia în sistemul de învăţământ, laboratoare şi săli de clasă prost amenajate, curricula supraîncărcată şi neadaptată cerinţelor zilei de astăzi, cadre didactice necalificate şi lipsa de motivaţie a liceenilor de a învăţa. Studenţii au menţionat că avem nevoie de o reformă a învăţământului şi oameni competenţi care ar gestiona raţional banii ce sunt alocaţi pentru educaţie. Trebuie promovată ideea că nu fiecare absolvent al liceului e capabil să susţină examenul de bacalaureat. De asemenea, pentru o transparenţă a cunoştinţelor şi aptitudinilor tinerilor e nevoie de un examen de înmatriculare la facultate.

În partea a doua a sesiunii de comunicări, s-a discutat despre statutul studentului basarabean în România şi în străinătate, experienţa acumulată de acesta în ţară şi peste hotare, oportunităţile de angajare, posibilitatea de a rămâne în România sau eventuala revenire acasă. La dezbatere au participat tineri cu istorii de viaţă diferite, ceea ce a permis să analizăm problema complex. Şi-au împărtăşit experienţele de viaţă prin mesaje video anticipat pregatite mai mulţi studenţi.

Cernega Sanda este o tânără, studentă la Universitŕ degli Studi di Ferrara din Italia. Sanda ne-a prezentat o sală de curs şi ne-a vorbit despre sistemul de notare. Invitaţii n-au sesizat o mare deosebire dintre ceea ce e în Italia şi sistemul din România, pentru că şi în România sunt facultăţi recunoscute internaţional, iar dotarea tehnică e corespunzătoare profilului. O altă filmare a fost făcută de către Călin Victor Teodorescu şi Alex Lesc, doi români stabiliţi cu traiul şi angajaţi în Austria, unde şi-au găsit un loc de muncă corespunzător aptitudinilor sale şi cu perspective de viitor. Irina Golban, studentă la specialitatea Administraţie Publică la Universitatea ,,1 decembrie 1918” se bucură în prezent de experienţă Erasmus în Polonia, este foarte entuziasmată de modul de predare a lecţiilor. A fost mirata de faptul că polonezii nu ştiu bine limbă engleză. Agitaţia de pe holurile universităţii în timpul pauzelor îi aduce aminte de anii de liceu. Condiţiile în cămin sunt peste aşteptările ei şi a invitat toţi studenţii să aplice pentru bursa Erasmus şi să spună Da! la toate oportunităţile ce li se ivesc în cale. Inna Virtosu e o basarabeancă ce îşi face studiile universitare în Coreea de Sud. Modul de viaţă Asiatic se deosebeşte foarte mult de cel European, coreenii nu sunt atât de deschişi şi degajaţi. Ei se tem să greşească în faţă profesorului. Inna a avut în calitate de profesori pe Barack Obama şi alţi reprezentaţi politici. Nimeni nu ştie ce notă are colegul, pentru că totul e computerizat şi confidenţial. Invitaţii i-au urat succese Innei şi au rămas surprinşi de faptul că basarabenii au posibilitate de a ajunge si in Coreea de Sud. Eugeniu (B-ZAR) a plecat din ţară pentru a-i oferi fetiţei sale un viitor mai bun şi mai prosper, cel American. Dânsul menţionează că ei nu au uitat limbă română şi valorile cultural specifice româneşti.

Victor Lutenco, şef al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, invitat special la Congresul Tinerilor Studenti din România, a identificat cu noi problemele tinerilor şi căile de soluţionare a acestora în viitorul apropiat. Ne-a propus să nu absolutizăm, să nu recurgem la extreme, ci să combatem prejudecăţile şi stereotipurile în legătură cu noi şi să ne schimbăm atitudinea noastră faţă de ele, pentru că acestea vor exista necondiţionat.

Prin conferinţa skype, am discutat online cu Aliona Balanel, o tânără basarabeanca ce învaţă şi îşi trăieşte visul în Paris, cu Aurica Calugareanu, o domnişoară ce din motive subiective a ales munca în Portugalia pentru a-şi ajuta familia cu suport financiar şi cu visul la o posibilă reîntoarcere acasă şi continuare a studiilor. Elena Cucuruzean, o domnişoară cu nevoi speciale ne-a povestit istoria ei de viaţă acasă şi paşii ce i-a urmat pentru a fi studentă la facultatea de Psihologie la Paris. Tinerii au reprezentat sursa primară de prezentare a situaţiei reale ce are loc în străinătate. Ne-au vorbit despre dificultăţile cu care s-au întâlnit, despre oamenii ce îi inconjoară, despre dorul de casă şi pur şi simplu despre istoria lor de viaţă. Ţin să menţionez faptul că au fost deschişi cu noi, mai mult, tinerii au acordat întrebări participanţilor şi fiecare a putut face diferenţele dintre viaţa de acasă şi cea din depărtarea ei.

Conferinţa skype cu Nata Albot, vedetă de televiziune din Republica Modova, ce s-a stabilit acum câteva luni cu traiul în Canada, ne-a ajutat să facem concluziile acestei sesiuni. Nata a vorbit deschis cu noi despre experienţa ei de studenţie în Canada. A menţionat trăsăturile sistemului de învăţământ canadian: faptul că fiecare scrie doar ceea ce ştie, fără a recurge la şiretlicuri, nu se admite plagiatul la lucrare şi test, sistemul liberal şi electronic al facultăţii, seriozităţii şi asumării responsabilităţii în rândul studenţilor, voluntariatul din cadrul societăţii în ansamblu. Mesajul Natei Albot pentru studenţii basarabeni ce îşi continuă studiile în România a fost să ne întoarcem acasă, să acumulăm cât mai multe cunoştinţe pentru viitorul şi binele nostru, să ne simţim norocoşi şi să profităm din plin de şansa ce o avem. De asemenea, să luptăm pentru visul ce îl avem, pentru că vârsta nu se repetă.

La finalul sesiunii de comunicare, Victor Lutenco a prezentat scopurile, activităţile desfăşurate , trăsăturile şi componenţa Biroului Relaţii cu Diaspora. De asemenea am vorbit despre o eventuală colaborare între FAB România şi Diaspora.

Subsecretarul de stat – Andrei Tinu, Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ne-a transmis gândurile bune, de sănătate şi de realizări, împreună cu promisiunea că, din poziţia pe care o deţine, ne va acorda sprijinul în toate demersurile legale pe care le vom întreprinde.

Duminică, în cea de-a treia zi, s-a susţinut şedinţa Federaţiei Asociaţiei Basarabenilor, în cadrul căreia s-a făcut o trecere în revistă a activităţilor congresului de-a lungul anului acesta.

Organizatorii Congresului aduc sincere mulţumiri invitaţilor din Republica Moldova şi România pentru că au acceptat invitaţia şi au participat la acest eveniment: Victor Lutenco, Consiliul judeţean Alba, profesori universitari, reprezentanţii Fundaţiei "Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României" şi partenerilor pentru susţinerea acordată.

Împreună am împărtăşit o experienţă unică şi am unit forţele organizaţiilor de basarabeni din România şi reprezentanţilor instituţiilor din România şi Republica Moldova.

Acest congres, e important nu doar pentru ca studenţii să se întâlnească şi să discute subiecte predilecte, ci mai ales, pentru că analizează problemele tinerilor de-o parte şi de alta a Prutului. Altfel spus, rolul Congresului este acela de a face cunoscută societăţii viziunea despre lumea în care studiază studenţii basarabeni, aşteptările lor, dorinţa de implicare, şi nu în ultimul rând, de integrare a tinerilor în sistemul de învăţământ românesc, European. Şi sperăm că aceste trei zile petrecute în Alba Iulia a apropiat Republica Moldova şi cetăţenii acesteia de spaţiul european.

OSLB Alba