România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

BUREBISTA SI DEZASTRUL SUFERIT DE ROMANII CONDUSI DE CAIUS ANTONIUS  PE VALEA SIRETULUI 

         

 Ungureanu Viorel, prof.univ.dr.ing.,

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău,

 

            Izvoarele istorice clasice, de origine greacă sau romană, îi menţionează pe Deceneu şi Burebista drept realizatorii unui imperiu getic, întins în zona carpato-danubiană, în ultimul secol al erei precreştine. Deceneu este menţionat în legatură cu faptul că i-ar fi convins pe geţi să renunţe la cultivarea viţei de vie, ceea ce ar fi ajutat la întărirea puterii lui Burebista şi extinderea stapânirii sale. Aceste izvoare istorice, nu relatează despre desfăşurarea unor conflicte militare importante dintre geto-daci şi romani. Insă, textele din plăcuţele de la Sinaia ne dezvaluie un tablou mult mai amplu cu referire la epoca lui Burebista şi, mai ales, a relaţiei sale cu cel cunoscut în istorie cu numele de Deceneu.

Ridicat, aproape cu certitudine, din zona cursului inferior al Siretului, Burebista şi-a  întins stăpânirea pe o zonă geografică vastă, inclusiv asupra Moleo Davei, cetatea geţilor sciţi, situată la confluenţa dintre râul Moldova şi Ozana, unde era, în acel moment, mare preot cel cunoscut în istorie sub numele de Deceneu.  Trecând peste supărarea cauzată de ocuparea cetăţii sale, la insistenţa lui Burebista care l-a repus “în scaun”, în ciuda sfaturilor sfetnicilor săi, Deceneu a reprezentat puterea spirituală în imperiul getic din epoca respectivă.

    Fig. 1. Luarea în stăpânire a cetăţii Moleo Davo de către armatele lui Burebista.

 

 Astfel, din placa cu nr. 117 redată în fig. 1, textul original, transliterat cu caractere latine şi despărţit în cuvinte, are următorul conţinut:

în rândul de sus: SAR GETO MOLE DAVIO SAKO TO; în coloana din stânga avem următorul conţinut: O BADA BASOTIDO BISCA SEITO NA GO ETLO DYO FALANGEO CEO SAPTAYO SNECIO.  DAVIKO KOTOPOLO CENYO; iar în coloana din dreapta avem: DO GEO HABEN KASA TO ZOY A RAMIKO, ZAMOLXIOY, KO PODYHE JEOY OVOY OH APO (S)SYE, APOLO SOY.   Pentru textul astfel despărţit în cuvinte, se poate obţine următoarea traducere:

în rândul de sus: Ţara getilor Mole Davio a luat-o în stapânire;

în coloana din stânga: văzând preotul (sau slujitorul) altarului  care era pe scaunul (sau la postul) său acele divine falange a fugit pe furiş.

  Al cetăţii mare preot (De)Ceneu;

 în coloana din dreapta: apoi, oamenii (sau pământenii) au pus pe zeul  ramicilor (sau a ramilor), pe Zamolxis, cu ultima suflare  a unei  oi vii de la Apa Sfântă,  Apolo  să fie (sau să-l reprezinte).

In completarea celor prezentate mai sus, se dă mai jos traducerea plăcii cu numărul 118 din cartea lui Romalo, prezentată în figura 2, realizată, probabil, de un preot cărturar admirator al lui Boerovisto, după înlăturarea acestuia de la putere. Textul original are următorul conţinut  obţinut prin separare în cuvinte şi transliterare cu caractere latine: NIPRO CIO VIO LASE KORIO DY DAVO GET, RIPENTRI GANIO GERIO  MIONZO VIO FACTIO SEYNDO ON INTRY KUE BOEROBISTO REUNERO DU ANTONEU POESTA DABO GET. SI ILO BERTO ON SONTA LU ELO BOEROBISTO SO REPUSO CENIO SESTA SESENU, SA NOBALIO BOEROBISTO SO SORE MESO ON KOPONO SAR MON GATO LU TUMO TIPO CENIO RIOM TO. LE SEY NOBALIE DAVIKO. ….

 

                      

 

                        Fig.2. Burebista îl repune în fiuncţie pe Deceneu la Moleo Dava.

 

Pentru textul astfel despărţit în cuvinte, se poate obţine următoarea traducere: Oricine vrea să  înţeleagă ( sau să citească)  inima cetăţii geţilor, în schimb  va câştiga  a cerului  înţelepciune  văzând faptele  care povestesc  despre cum Boerovisto l-a întâlnit pe Antoniu la cetatea Poesta a geţilor.  Dacă  ai lui sfetnici  au fost la Boerovisto  cu refuzul ca  (De)Ceneu să stea aşezat  în scaun, înălţimea  sa,  Boerovisto, cu scuze (cerânduşi iertare) a mers la templul din Sar Mon Gato (adică la templul de la Moleo Dava) pe supăratul şi  furiosul  (De)Ceneu  să-l  pună la loc. Aceasta spun mai marii cetăţii … 

In continuare, în partea de jos a plăcii sunt redate simboluri de tip “tamga” care reprezintă clanurile “mai marilor cetăţii” care atestă cele scrise de către autor în această placă.

        Boerovisto este numit “Inima cetăţii geţilor”, iar după aluzia la fapte şi situaţii cunoscute în epocă, care au avut loc la întâlnirea dintre Boerovisto şi Antoniu, se arată că, deşi sfetnicii lui Boerovisto nu au fost de accord ca Deceneu să mai fie, în continuare, mare preot, Boerovisto s-a dus la templul din ţara Mon Gato, adică la Moleo Dava, şi l-a reaşezat pe Deceneu în funcţie. Informaţiile din această placă le completează pe cele din placa prezentată în figura 1.

 Deceneu este autorul a celor mai numeroase şi mai importante dintre plăcuţele din tezaurul de la Sinaia. O mare parte dintre aceste placuţe au fost imprimate de către Deceneu la Genucla, o cetate getică importantă, situată pe malul drept al Dunării, în apropierea deltei. Lui Deceneu îi datorăm imaginile cetăţii Moleo Davei, a palatului de la Genucla şi a palatului lui Burebista de la Sarmigetusa. In palatul său de la Genucla, Deceneu primea în “audienţă”  căpeteniile de vază ale imperiului, inclusiv pe Burebista, în cadrul unui ceremonial pe măsură. De asemenea, grupuri de câte o sută de războinici erau primiţi de către Deceneu pentru a primi “binecuvântarea” sa şi ajutorul zeului războiului în bătaliile la care urmau să participe. In cele din urmă, Deceneu a fost aclamat ca zeu şi şi-a mutat sediul la Sarmigetuza  devenită capitala sau “Poarta” Imperiului Getic (Sarmi-Get-Usa, sau “a împărăţiei-getilor-poartă”, adică Poarta Impărăţiei Getilor).

     

 

   Fig. 3. Deceneu imprimă la Genucla noi plăci pentru locuitorii de pe valea Siretului.

 

In placuta 79, prezentata in figura 3, Deceneu explica motivele imprimarii acesteia la Genucla. Textul original are urmatorul continut:

ZΩNIE OY MEI CeO BEL ZERYEO SΩE A TICeO DATO.  ΩI SOEMOI BEMO, A SΩE ANCeO ILΩ , YNEO ZIMARΩ  SYE GeOY SERETO HΩYE, SOE GLΩTELΩ, DEI INO DOYA FINDO ATLA(N)TOE TICiΩYE CeO SΩ FACTICiE GeEIΩ. DE GiNO SACiEA ΩN PORTΩ YE O GeNOIKLOE NOIE BEMΩ LΩ IE SERΩ.

LO YSO ΩN SO CeMΩY A ZO LΩ EXO TERA AGA CeEOY EDOE GeETE RAGeE DO YSO SMYCiIΩ  SAR CeERO SOTI BOHA, TALY EO GΩTE CeEΩ ROTΩPANO GeE  SO DO SARCERO SOE KOTI ZECiIEONA LΩE SYO ΩN GeEO NOBALI SΩ SETE LΩ YE SO TRIBΩX.

ZOYRASIEΩ SO DEΩ LO SHITΩ OY POIRCeEZΩ OY DE NΩ PATRIDO LΩPOY OI KΩE +++++++++++++|.| SHITΩ SARMATΩ LORΩ ON SOTICiEΩE DA DOE HILYARHIΩ LORO. ON GRABEΩ BΩOI SΩ ΩZOI.

LΩGOY LΩ YE +E+M+DAPYGeEΩY DO –D-GeETO

DAPYGeEΩ MATΩ LOY GeENOYKLΩ.

TALIPIKΩ GeENOYKLΩE TRASO DOY ARISTΩNIEO MAHIDΩNESO =\...=.:.x –

HILIARXYO SHITO SARMATO.

In traducere, se obtine:

Fii lui Mei acela frumoase imprimate de ale sale pentru învatatură a dat. Din ale sale plăci în toată a lor perigrinare, pe ele le-au pastrat întelepţii oameni ai Siretului din a căror multime zeii cei doi au găsit învăţăturile atlanţilor cele despre faptele oamenilor. Din motivul acesta, în portul de la Genucla, noi plăci pentru dânşi le imprim.

La ieşirea în a sa curte, văzând la orizont ura cu care mergeau geţii furioşi la ieşirea fumului spre cer din sute de colibe, asemenea strigăt acei razboinici au scos, Geei spre cer ale lor zale au aruncat (încat) pe ei i-au vazut oamenii nobili cu sutele împreună cu triburile.

Zuraseo cu zeii la sciţi a pornit din patria noastră la a lor din care ++++++++++++|.|  sciţi sarmaţi  ai lor însoţiţi de doi mari generali ai lor.

 In grabă boii s-au supus.

Cuvantarea părintelui  +E+M+ Dapigeu la cetatea geţilor.

Dapigeo părintele (stapanul) de la Genucla.

Palatul de la Genucla (după) planul lui Aristoneio macedoneanul =\...=.:.x=

Generalul sciţilor sarmati.

De mare importanţă sunt primele fraze, prin care, Deceneu afirmă că locuitorii de pe valea Siretului au păstrat învăţăturile atlanţilor şi că, pentru aceştia, la Genucla imprimă noi plăci. Intre aceste învăţături se aflau şi cele despre faptele oamenilor, adică o referire la legile belagine, preluate, apoi, de către cei doi Zamolsxişi.

            Despre activitatea lui Deceneu la Genucla mai aflam şi din placa 52 prezentată în figura 4, care are conţinutul de mai jos:

 

      

 

      Fig.4. Deceneu primeşte la Genucla vizita unor regi importanţi.

 

ISTRΩ GeETA REKABO SΩE AEO GeENΩ RYMEPO OY KOYE MATΩ DAVO ARMEΩ RADA POYEDE LΩ ON GeENΩKLO LO YE BISYKΩ DOE DYIΩ ZEOMO GEZOMITΩ KORΩL.

NEO MATO PO YE SOE GeEPOB MONTO KO AZY EΩ.

ΩN ANCiEO GLΩTELΩ MAERO BYREI DAVO SΩE DOY SATEIΩ GeETΩ YRA SEYΩ ON TALYPIKΩ GeENOYKLΩ KOTOPΩLO CiENEYO PAIH ISTRIANO, KORMYO  SARMONGATΩ.

Istrul, geticul fluviu (pe) ale sale ape  plutesc bărci cu vâsle  din care stăpânul ale cetăţii armate rânduri dirijează (spre) intrarea în Genucla la al ei altar doi divini, zeieşti, prea înalţi regi. Pe ei stăpânul  pe ai săi oaspeţi i-a dat cu parfumată apă.

In fruntea mulţimii marilor bărbaţi ai cetăţii sunt doi prea înalţi geţi (care) merg să–l vadă  la palatul (de la ) Genucla pe marele preot (De)Ceneo al ţării istriene cu rădăcini (originar) din Sarmongato.

            In tăbliţa 80, prezentată în figura 5, se relatează despre aclamarea lui Deceneu ca Zeu, la Genucla. 

                

                              Fig. 5. Aclamarea lui Deceneu ca zeu, la Genucla.

 

Conţinutul şi traducerea textului este dată mai jos:

ON CiE LΩ RYO SΩP TURNO KATALIΩE LΩE SΩE REU FALANGeOY SE HY MELO EDU EO ZABELΩ.  E SOE SARBACiERΩ EDON LΩ SO FΩHE SO DΩE LO ARMΩS OE REKAΩ.  EBAHO TEO ARMΩS OE DABΩ GeETΩ TARO SE ΩYENΩ ON NI SABOEΩY.  DΩ EH ESΩ, LY ELO CiENEΩ ELYΩ A ZEZΩ PORTUE GeENUKLΩE.

LΩ AKYE TO DOE TO SOA REDEΩ ARN GeEΩ LO KASY TΩ, REΩY DUE DABΩ GeTΩ, NΩEY FΩ ELIΩ CiENEΩ DIΩ DΩ NY ZETΩ LΩ PATRI DEΩ.

Sub portret: KOTOPOLO CiENEO.

Aici pe râu sub turnul vitejilor  ale sale rânduri ale falangelor cu ai lor bărbaţi merg la al lor război.  Si ai săi conducători merg în al lor foc câte doi la armatele fluviului.  Marsul acelor armate ale cetăţii geţilor taie drum prin valuri spre al lor război. Până la a lor plecare, pe  Ceneu, l-au ales ca zeu al portului Genucla.  Ajungând  cele două la a lor cuiburi de vultur oamenii la locul lor, pe râurile celor două cetăţi ale geţilor, din nou a fost ales Ceneu zeu în scunul său în patria zeilor.

Sub portret: Marele preot Ceneu.

            In plăcuţa 13, prezentată în figura 6, în prima parte, se descrie preocuparea lui Deceneu şi a Marei (soţia lui Burebista) legată de făurirea armelor.

          

 

                            Fig. 6. Deceneu şi cu Mara făuresc arme.

 

In primele rânduri, avem următorul conţinut, şi interpretare:

YBERO A EDI A ECiY GeEO LUE BΩERΩBYSETO MARΩ FERΩA ARMΩS EU CiENEΩ SΩ EA ΩN LΩ SY FOHE SΩ POE PΩESTI EΩ A GE UNDIU LΩ KASE TO ERΩ DE GeY HEO MELE EDIΩ SABΩLY, EΩ A SENDI XY SΩPORY PΩEOE DIΩ A NE TOTIΩ.  ……..

Plăcându-i să meargă la capătul lumii, lui Burebista Maro i-a făcut arme pe care Ceneu cu ele în foc sacru cântând cântece care pe dealurile Geei de acasă le-a auzit de la femeile a căror bărbaţi, care mergeau la război, le-au trimis lor cu speranţa să le cânte la moartea lor.

………….

            In plăcuţa 9, prezentată în figura 7, se descrie campania lui Burebista impotriva galilor din Moesia.

BOERΩBYSTO ΩN SOTICiOΩ DO YDOY RABI DΩ MATO SARMATΩ  PURCiEDIEO ON SONTYEΩ DO Ω KOE BISO GALO CiEΩ NASTYΩ ON MESIΩ.

BOERΩBYSETO RETERO DYN DAVΩE SO POYRCiEDOYE LΩ CiETUE TAOY RINΩE.  ACiNΩ ZOE TOPITO ΩN ZARO TΩTO RΩBIO CiETΩ GALΩE.

YE A SΩ MEDO DΩ PATΩ  BERI  SUTΩ +++++++ YO.

LARY SERYO  SARMATΩ //.

BIR FERYΩ BAROY SE YO  DAVO GETΩ ++++_///.

K. CiENYO.

 

Burebista însoţit la mers la pradă de comandantul sarmaţilor au început să fie la fiecare templu al galilor care se găsea în Mesia.

Burebista a ajuns la a lor cetăţi începând cu cetatea înaltei Rino.

Aici a fost topită în oale toată prada cetăţii galilor.

Dintre ai lor puşi la pat, corpuri  mii +++++++

Sugrumaţi de către sarmaţi //

Bărbaţi facuţi prizonieri la cetatea geţilor ++++_///

 

 

     

               Fig.7. Campania lui Burebista impotriva galilor.

 

In tăbliţa rotunendă 39, prezentată în figura 8, se descrie despre primirea de către Deceneu a tinerilor luptători care urmau să plece la război în Panonia.

                         

 

        Fig. 8. Deceneu primeşte pe tinerii luptători care urmează să plece la razboi.

 

            Textul şi traducerea au urmatorul conţinut:

POY RIM SETO MESO ON MEGAL CiENEO. SINOE  ZO A TO ON CiENY A SO IEDO YE ZABELO OI HIE BOE LOROY ON PANΩNO SΩKO TO SO PEZI EO PATRIDO DABO GeETO. DYEO ZABELIO O SOI GeEO TRUD Ge IHSI LΩ FILO A SO MATOM.

KOTΩPOLO(I) CiENIO ON SARMIGETOYZO

M. BOEROBISETO  D.Ge.

In rânduri de o sută au mers la marele Ceneu. Fii au mers la Ceneu pentru plecarea lor la războiul războinicilor lor în Panonia să ajute la greutatea părinteştei cetăţi a geţilor. Zeul Zabelio pentru ai săi oameni să lucreze pe Geea (pământ) s-a dus  fiilor părintelui (împăratului) lor.

Marele preot Ceneo la Sarmigetuza.

Părintele Burebista  D. Ge.

 

In timpul domniei sale, geţii sub conducerea lui Burebista au purtat numeroase războaie cu galii aflaţi în Câmpia Panonică şi pe Dunăre dar şi cu romanii conduşi de Caius Antonius.  Dacă despre războaiele lui Burebista cu galii sau celţii, infiltraţi în peniinsula Balcanică,  se mai cunosc unele aspecte din alte surse, despre invazia romanilor pe valea Siretului şi bătălia de la confluenţa Moldovei cu Ozana nu se pomeneşte aproape nimic. Această situaţie poate fi explicată prin dezastrul suferit de armata romană, fapt care nu constituia un subiect plăcut pentru a fi relatat. Din conţinutul tăbliţelor de la Sinaia se pot afla amănunte importante despre invazia armatei romane, intre anii 62-61 î.Hr.. Astfel, armata romană a ajuns iniţial la Poesta Dava, situată pe cursul superior al Ialomiţei, a trecut, apoi, pe valea Siretului şi a Moldovei, ajungând până la Moleo Dava. De-a lungul traseului parcurs, aceasta a fost în permanenţă atacată de locuitorii geţi credincioşi lui Burebista. In bătălia care a urmat, atât romanii cât şi geţii au suferit pierderi importante, menţionate în plăcuţele de la Sinaia. In retragerea lor pe valea Siretului, spre mare, armata romană a fost urmărită şi atacată de geţi, astfel încât, corăbiile romanilor care urmau să-i ducă în larg au fost capturate în totalitate. Geţii şi-au sărbătorit victoria la Sarmigetuza unde Deceneu însuşi i-a îndemnat să bea, fapt care pune sub semnul întrebării relatările despre distrugerea plantaţiilor de viţă de vie din ordinul sau la sfatul său. Această înfrângere a romanilor conduşi de Caius Antonius a întârziat cu 150 de ani ocuparea spaţiului carpatic de către romani şi a dus la creşterea rolului Sarmigetuzei ca centru politic al geto-dacilor.

Batălia dintre Armatele lui Burebista şi romanii conduşi de Caius Antonius este descrisă în tpăcuţa prezentată în figura  9

In partea de sus a tăbliţei avem: SABELO YAO GEO TAYEO OY RAMO DACIOE SAR MON GATO-D-S-Ge. In traducere textul are următorul înţeles: Sabelo (zeul) pe oameni i-a tăiat în hotarele a Daciei Sar Mon Gato- Cetatea Getilor Sciţi.

In corpul principal al tăbliţei, avem:

KAIOY ANTΩNIIEOY XILIARHIIOY RIOMIΩNO ON SOTISO DE GEΩ BASTARNO RETERO DOYNY DAVO GEO ΩN CENTINEA ZOLΩ OY RAMO DAVO SIIΩN NIITRΩ TAΩ EYO RAM SARMONGATOE-D-S-Ge-.

RIOMYNO ΩNCERII ZOE TAPYEΩ-BΩEROBYSETΩ A TIICIEATO CEΩ SYE O MONTOES HΩ CETEΩ FAHT ΩE ATLANTΩ ON KOMPEOY GE SAR SIHTO LΩGO, POY RIIOY ARMΩSO RIOMYΩNO GIEΩ A EBOHIA.

+++++++++++ SAR CERY, +++++++++++- SΩ DEZ EYΩ BΩEROBYSETΩ LEBO GEΩ ARMΩSO, +++++ CIΩT OPERY, ++++- LARII SYRE, +++++++++ SAR CERY HALII ZIKO.  LΩ RIRE TERII- RYOMIΩNO A SΩ ON HOY TΩCE PRINDERΩYMOE AO TΩCEO FEZE LEOY GEO ΩN ZIDOYE NOBALY TIHO.  MATO BΩEROBYSETΩ SΩ GECIYO LΩSY STASO HOE TRASOYE GE  LO ΩN FYLO SOLIIO. KOTOPΩLIΩ MAERO BERO  A TEMNII ZOE BΩYOY ON SΩ PIO LO YE-K-CENEOY.  ON SARMYGETOYZO-ZABELO-RYOM-BAS. DABΩ GETO.

 

               

 

                    Fig. 9. Boerobisto după ce citeşte despre faptele atlanţilor,

                                îl învinge pe Caius Antoniu la Cetatea Geţilor Sciţi.

 

In traducere se poate obţine următorul text:

Caius Antonius, generalul romanilor, însoţit de  oameni bastarni, a ajuns la a Doinei Cetate a pământenilor la cinci zile de hotarul cetăţii aşezate la interiorul întretăierii a apelor  braţe ale Sar Mon Gato Cetate a Geţilor Sciţi.  Romanii au continuat rătăcirea lor – Boerobyseto a învăţat cele sfinte în munţi citind (despre) faptele atlanţilor la templul Geei ţara celor şase cuvinte, apoi, rândurile armatei romanilor le-a zdrobit. +++++++++++ (trimişi) în împărăţia cerurilor, +++++++++++- au fost în faţa ochilor lui Boerbyseto în stanga a pamantenilor armate +++++ ciungi facuţi (ciungiţi), ++++- sugrumaţi (laringe strâns), +++++++++ (trimişi) în împărăţia cerurilor prin taierea gâtului; în al treilea rând- romanii (care) din a lor însăşi voinţă s-au lăsat prinşi, toţi au fost făcuţi oameni legaţi  pe  a Sido-ei nobil Tico. Imparatul Boerobyseto cu ale geţilor pierderi a dat ordin ferm să fie trimişi la Geea în pământul natal.  Marele preot al marilor pivniţe i-a îndemnat pe luptătorii vii să bea la însuşi – K (marele preot) – (De)Ceneu.  La Sarmigetusa, Zabelo (este) din nou împăratul cetăţii geţilor.

       Placa conţine câteva informaţii interesante: mai întâi, că cetatea geţilor sciţi (Moleo Dava) era situată la cinci zile de mers faţă de Cetatea Doinei (sau a cântecului, probabil identică cu Poesta Dava); apoi, cetatea geţilor sciţi era situată la interiorul întretăierii braţelor de apă din ţara Mon Gato, însă, cea mai interesantă informaţie se referă la faptul că Boerobista a citit despre faptele atlanţilor, în munţi, la templul Geei în ţara celor şase cuvinte. Tara celor şase cuvinte ar corespunde cu Sar Mon Gato Dav Skit Get.   

            Despre desfasurarea luptelor de pe valea Siretului mai aflam din tablita 128,

Prezentată în figura 10.

           

 

            Fig. 10. Locuitorii credincioşi lui Burebista îi sabotează pe romani.

 

            Plăcuţa are conţinutul şi traducerea de mai jos:

            BERES TO LΩE BOERΩBYSTO LΩ ARMOSΩI  D: Ge;, KATELEYΩ DAVΩ GeTO NE GeY SE LEA TRE SΩMO SI LEΩ RO SΩ TRYBO AIΩ SYTO RIΩ DIME EDYO TU LYMIΩ.

RYEO TU POMU LOE HAYΩ  RYEU  DΩE SOE LU BYΩ MUEZI, GeEO NUEΩ  ZIMARO  SY EPU SERETΩ HYO RYΩMYONY SO ΩN A DOBEREO  DE GeEY. ENDYO SΩ  NOBALΩ SYRO SΩ TRYBO SΩ FATUO NΩPO A ESTΩ ZYE OI NYE PATY. EU LAHI FATY SOA ++ RUDYΩ KUE NUE TETU PCiYO CeEA FETΩ UYO PASO.

MATYO  ON SARMIGETUSO

Credincioşi lui Burebista (şi) armatei gete, locuitorii cetăţii gete cu Geea cu ei, cu prea înaltul cu ei Ro cu triburile (au) locurile râului vad de trecere au stricat.

Ale râului pod pe care Caiu(s) pe râu să-l construiască a trebuit, oamenii din nou (l-au) scufundat  în  apa Siretului care pe romani cu el i-a luat la Geea.

In final, ai săi nobili împreună cu (a) triburillor fete (i)-au chemat să fie în a lor pat. Cu a lor râs fetele (au) ++ au chemat care cu a lor cap au plătit (cei care) la acele fete au vrut să meargă.

 Părintele La Sarmigetuza

Despre participanţii la acest război avem informaţii şi dintr-o altă placă prezentata în cartea lui Romalo cu numărul 129 prezentată în figura 11.

Textul se referă la evenimentele care au avut loc după bătălia de la Moleo Dava şi are următorul conţinut:

BΩEROBYSTO PURCeDO ON SΩNTO RYΩMIΩNU SOE CIENY BIΩ SO ON MESYΩ SUP TΩE MAYEPΩ LΩKO LO RECeIO YSTRIO SO  CiI RAPTO ΩN DEO TRIPALELE LΩ MORΩ ESO.  ACiINΩ AIΩ NOSETRΩ NOBALEΩ DABΩ GETO TΩECi TRIPALELR RYOMYΩNU SΩ SOUPATO. TRASΩ MATO BΩERΩBYSETΩ.

.H. DAPYGEΩ, .H. ORΩLIΩ, .H. ZURASΩ, .H. TUERΩ, .H. ZAPYΩ,.: .  .H. KΩRMYO +++ , .H. GEYZΩ, .H. MANYSΩ,  .H. BERSΩE, .H. LΩGUE, .H. KARPΩDΩ, .H. PARYΩ, .H. MΩNTUEΩ, .H. TUROESO, .H. PELUE.

In dreapta-jos: TRUPEO SONTO GE RO ON SARMIGETUSO

 

                 

 

      Fig.11. Burebista cu generalii săi îi urmăreşte pe romanii lui  Caius Antonius.

 

Boerobisto a urmărit pe romanii (care) cu a lor preţioasă viaţă în Mesia  sub acei mai marilor locului la fluviul Istrio cu a lor prăzi în tripalele lor la mare să iasă (au vrut). Aici ai noştri nobili ai cetăţii geţilor, toate tripalele romanilor le-au abordat. Ordinul marelui Boerobisto, H. Dapigeo, H. Orolio, H.Zuraseo, H. Tuero, H.Zapyo, H. Kormio, H. Geyzo, H. Manyso, H. Bersoe, H. Logue, H. Karpodo, H. Paryo, H. Montueo, H. Turoeso, H. Pelue.

In dreapta jos: Trupele au fost (la) Gea (şi) Ro în Sarmigetuza.

            Informatii despre complotistii care la-u inlaturat pe Burebista avem din placuţa 45 prezentată în figura 12.

 

                    

                                

                         Fig. 12. Despre capturarea lui Burebista şi uciderea sa.

 

Textul şi traducerea, au conţinutul de mai jos:

MATO BΩEROBYSTEΩ NYΩ AE SOTNE FO PERDYΩ TYEYN. NIO EDEΩ KYΩ MOYNDΩ DY REBEYΩ NYA LO PYESΩ A GeEIO ΩN SONTIO YNIΩ HILO PODINΩ AE HILEARKY LΩRO. DAVYΩ SΩYE CiEΩ PRINO HYEBE; TΩEM YRSA BΩYE SATREYO POESTΩE DAVO GeETΩ REKAΩ NEM ANDU A ASIE SO ARIDΩ KOZΩE.

ON SΩNTERO SΩE PLENΩE EDOE  GeE STYΩ AYRΩ AON YE REBATΩE.

POE CiENEΩ HARE OY NIY SΩ ARPYN SΩE GeEIΩ NOE AKYEMO TE STΩE PREΩ DYRZIEO ACiNYEYNΩE. POE STΩE A LΩ  TYE ARMΩION MΩNΩY TRASΩI, MAYRΩ BIRO MUKRY NINΩ YIΩ SΩ LYE KYTE SO NIΩ  SOYΩ A NEMSY ΩE LUIE DAPYEGeΩ

 

Marele Burebista pe el sute de ori l-au pierdut (ratat) ucigaşii.  Pe el l-au ajutat aleşi de încredere supraveghetori (gardieni)  născuţi în ţinutul acela unde  a sa înaltă naştere a fost a marelui conducător (general) al lor.  Ai cetăţii sale oameni au prins ură. Din acest motiv, războinicii de la Poesta Dava a geţilor fluviu pe el gândeau să-l taie cu ascuţită sabie.

La vederea a sale definitive plecări la Geea, şi-au pus în aer ochii (adică şi-au scos ochii) acei supraveghetori. Apoi (De)Ceneu îngrijindu-i pe acei vulturi, oamenilor săi noi membri a adaugat (pe) acei destoinici, mândri, dârji, de valoare (preţiosi). Apoi a dat acelor războinici ordin tainic a marelui bărbat copii ai săi cu ei, cu a lor avere la ei, să (fie )duşi la Dapigeu.

 

După capturarea lui Burebista de către un grup de cinci căpetenii în frunte cu Oroles, Deceneu a dat ordin de pedepsire a celor vinovaţi, iar boicerii (razboinicii cerului) l-au impus ca împărat la Sarmigetuza pe un anume Ericerio. Grupul de complotişti l-a atras pe Burebista în afara zidurilor cetăţii, apoi l-au capturat şi l-au dus cu ei în sudul Dunării. Burebista a fost ucis de către razboinicii de la Poesta Dava, nemulţumiţi de faptul că acesta nu le-a acordat favoruri şi i-a dezavantajat în comparaţie cu razboinicii din zona sa de naştere. Acest fapt constituie un indiciu referitor la locul de origine a lui Burebista, care nu putea fi situat în zona Argeşului, a Ialomiţei sau a zonelor din care proveneau celelalte căpetenii care au participat la complot. Este semnificativ faptul că marele general de la Poesta Dava a fost pedepsit cu moartea de către Deceneu pentru vina sa legată de moartea lui Burebista. După capturarea lui Burebista, războinicii geţi au efectuat o expediţie în sudul Dunării pentru a-l găsi şi elibera din captivitate. Dându-şi seama de faptul că Burebista a fost ucis, foştii săi gardieni şi-au scos ochii, iar Deceneu i-a îngrijit pe aceşti bravi luptători, apoi, i-a luat în serviciul său ca oameni destoinici şi de încredere.  Tot Deceneu a mai avut grijă să-i trimită pe fiii lui Burebista, însoţiţi de oameni devotaţi, la Genucla, unde domnea Dapigeu, tatăl lui Zuraseo. Inima lui Burebista a fost depusă de către soţia sa la templul de la Genucla, iar capul său a fost depus la Sarmigetuza la un musoleu realizat ca urmare a ordinului lui Ericerio, succesorul lui Burebista. Deşi nu se poate afirma cu certitudine, se poate, totuşi, menţiona faptul că trupul lui Burebista (în afara capului şi inimii sale) a fost ars pe un altar amenajat în sudul Dunării. Profitând de perioada de instabilitate care a urmat, romanii au încercat, din nou, să-şi extindă stăpânirea în sudul Dunării ocupând şi Genucla cetatea “parintească” a lui Zuraseo, reprezentantul lui Burebista la Moleo Dava.

            Despre expeditia getilor în Moesia avem date din plăcuţa 11, prezentată în figura 13.

             

 

               Fig.13. Expediţia geţilor în Moesia pentru a-l recupera pe Burebista.

 

Textul şi traducerea au conţinutul de mai jos:

DU KETE RO ON MESIO ENEIO AIO NOSTRI ADAVI AGNULO ON SOLE TO LE RUMUN, SO RADA UKO SENDO NEON CiERI.

SO GeE FONTIO DIA GRPA NOBALI SA NOSTIO DABIIA.

SO DEO SONTIO GeE RO TA GORIO.

ON A SO TO ZIO ENIO LAM FALO SOTIIO ENO GeENUKLO

TRASO BASILEU DU RO EGeERIO DABO GeETU.

SO RO METE MOLU EIO MAIRE BIRIO KAPO ON SARMIGETUSO.

De pe patul lui RO în Mesia, pe el, ai noastre cetăţi trimişi pe teritoriul romanilor, cu (spre) bucuria ochilor l-au trimis la cer.  Cu Geeia au făcut a zeilor cruce nobilii de la a noastră cetate. Cu zeii  au fost Geea (şi) Ro aceea ardere. In aceeaşi zi ai lor miei au căzut cu sutele la Genucla.

Ordinul împăratului lui Ro, Egerio, al cetăţii geţilor.

Cu Ro a pus soţia marelui ei  bărbat capul la Sarmigetuza.

 

Despre depunerea inimii lui Burebista la altarul templului de la Genucla, se relatează în  placa 10, prezentată în figura 14, cu conţinutul şi traducera de mai jos:

 

REKEYO USO EDE SRYMI PEUKUE DAVO A REMEUO RIO RADA PUOD EHU ON GeENUKLO LO BISKO DO DYEO TEO GeE SUO MISO  KOROA LO MATO  LO A EPO NEI DOMON TO RA ZYUO.  ON ANCiO POESTO EDI MAERE BYRIO  SO TROPEIO DABO GeTIO ON SAEMIGeETUSO.

A fluviului poartă care duce în interiorul cetăţii Peuce a primit rândul de  ambarcaţiuni  în călătorie  (drum) spre Genucla la altarul zeiţei Geea  să pună inima  părintelui (stăpânului) cu iepele la casa lui Ra zeul.  Cu toţii apoi merg marii bărbaţi cu trupele cetăţii geţilor, la Sarmigetuza.

 

                

                        

                           Fig. 14. Aducerea inimii lui Burebista la Genucla.

 

In placa 31, prezentată în figura 15, se discută despre maosoleul lui Burebista.

 

                

                Fig. 15. Maosoleul lui Burebista unde a fost depus capul sau.

 

DUO A SO MATO ERICiERIO DABO GeETO A PROCiIUOI DO SUO TO A NYO, NOE ASEMIO TANDUO POESO.   ERYGeERIE  SO GeE RA TERO SYE A SIO NOSY LA ERTA USO RA  SOE  KAPEO MESTYNO EPEO ULISYO USO. U BAD USO  BOERYBISTO, MATO ERYCiERIO DABO GETY LORO.

 

Datorită lui, părintelui Ericeriu al cetăţii geţilor, la porunca lui, nou  monument lui i-a pus. Erycerio cu Geea şi Ra, ai pământului înţelepţi, au  dus la a pământului poartă (uşă) Ra  al său cap împreună (cu) iepele pe cărarea (spre) poartă. In vedere, (la) poarta lui Burebista părintele Ericeriu al cetăţii getilor.

 

            Deceneu  a fost o marea personalitate a Europei antice: mare preot, aclamat ca zeu, istoric, filozof, politician, priceput în prelucrarea metalelor, a fost mult timp apreciat în Spania de către vizigoţi şi în Suedia unde a fost menţionat de către Carolus Lundius în cartea sa.                         

            Prin faptele sale, Burebista (sau Boe Ro Biseto, “razboinic al lui Ro altar” adică Razboinicul Altarului lui Ro) a atras aprecierea contemporanilor şi regretele de după moartea sa. In multe din tăbliţele de la Sinaia se exprimă dezaprobarea pentru gestul celor cinci căpetenii complotiste.

Observaţie: Ro sau Ra este zeul suprem al Geţilor sau Tatăl Ceresc la fel ca la egipteni; este posibil să fi fost confundat, uneori, cu Soarele. In Dacia a existat Zoy Ro Davo – Cetatea Zeului Ro.

 

Bibliografie:

 

1. Romalo, Dan, Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb? Bucureşti: Alcor Edimpex,

    2005.

2. Manolache, Dumitru, Tezaurul dacic de la Sinaia,  legendă sau adevăr ocultat?

    Editura DACICA,  Bucureşti, 2006

3. Ungureanu, Viorel, Originea antică a numelui Moldovei. Al-IV-lea Simpozion

    Internaţional CUCUTENI-5000. Iaşi,Chişinău, Bacău, 2009

4. Ungureanu, Viorel, Moleo Dava sau cetatea geţilor sciţi care a dat numele

   Moldovei. Buletinul S.E.T.I.S., Iaşi,  2009.

5. Ungureanu, Viorel, Moleo-Dava, cetatea care a dat numele Moldovei. Al XI-lea

   Congres Internaţional de Dacologie “Malus Dacus” Alba Iulia 2010.

6. Ungureanu, Viorel, Sar Mon Gato, numele antic al  Moldovei. Al-V-lea  Simpozion

   Internaţional CUCUTENI- 5000, Chişinău, 2010.

7. Ungureanu, Viorel, Ro-zeul suprem al traco-geto-dacilor, Dacoromania, nr. 66,

     Alba Iulia, 2013.

8. Ungureanu, Viorel, Sarmi Geta Usa – poarta împărăţiei geţilor, Dacoromania, nr. 69,

     Alba Iulia, 2014.

9. www.dacia.org;  www.dacii.ro.