România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Ediţia a XXXIV-a, 2014

 

Un festival este o lume în care se încheagă încet, încet precum mugurii în aroma primăverii, în rotaţia anotimpurilor, devenind un portret colectiv, în care fiecare individ, fiecare participant, fiecare acţiune, manifestare culturală au forma  unei oglinzi în care-şi developează interesul, pasiunea şi dăruirea spre a promova fragmente de valori spirituale. Aceasta este şi albia inconfundabilă prin care şi-a configurato cea de a XXXIV-a Ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, desfăşurat în 9-10 Mai, 2014, în Lancrăm, Sebeş, Alba Iulia, antrenând istorici şi critici literari, scriitori, traducători, poeţi  diplomaţi, academicieni, editori, redactori, etnologi sub aceeaşi sintagmă hrănitoare şi pilduitoare: „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”, acest mers diamantin, acaparator în care îşi recunosc paşii morali şi spirituali creatori şi limpezi deopotrivă râul şi ramul, palma ţăranului, dorul şi doina, veghea la hotare, iubirea de moşie, victoriile şi înfrângerile, văzuta şi nevăzuta speranţă credinţa străbună ca un snop de grâu, cu spicele date în aur. Centre universitare precum Bucureştiul, Chişinăul, Clujul, Timişoara, Aradul, Sibiul, Iaşul, Bacăul, Tg. Jiu, Cernăuţiul, Oradea, Braşovul, Piteştiul, Ploieştiul, Tg. Mureş, Deva, Hunedoara, dar şi Alba Iulia, Blajul, Aiudul, Sebeşul, Avrigul, Germania, Spania, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi-atâţi alţii şi-au îmbrăţişat eforturile documentare, de cercetare şi aducere la zi a unor priorităţi biobibliografice  blagiene, ce dau mereu sevă şi credibilitate, îndemn la iluminare, respect pentru înaintaşi, dreptul la modele. Prin această conjugare, prin aceşti confluenţi de spiritualitate, de cultură şi civilizaţie, Ediţia 2014 a Festivalului a fost una de urmat, de îndreptat a unor umbre, neconcordanţe ale manifestării.

Prezenţa Academiei Române, prin cele două cariatide – preşedintele Ionel Vlad şi vicepreşedinte Alexandru Surdu – premiul pentru Filozofie acordat profesorului universitar din Tg. Mureş, Cornel Moraru, cu acest prilej au statornicit un mod de recunoaştere a contribuţiilor de substanţă istoriografică legate de viaţa şi opera Fiului Albastrului Lancrăm. Sentimentul că ne exprimăm mereu prin complexitatea modurilor, a timpurilor verbului A FI este unul de durată, de respect şi îndemn la actul de cunoaştere a unui filosof poet, dramaturg, traducător, profesor, diplomat, folclorist, ce face parte din patrimoniul cultural european, mondial. Aşa se face că unul dintre cele mai elocvente câştiguri ale Festivalului se măsoară în apariţia unor cărţi semnate de istorici, critici literari, traducători, diplomaţi, de tineri şi mai vârstnici cercetători, printre care Alexandru Surdu, Eugeniu Nistor, Zenovie Cârlugea, Ion Miloş, Lucian Gruia, Ion Mărginean, Nicolae Mareş, Ovidiu Drimba, Ovidiu Pecican, D. Vatamaniuc, Cornel Moraru, G. Grigurcu, Adam Puslojoc, Aurel Pop, Mircea M. Pop, Mircea Popa, acad. Mihai Cimpoi, Mircea Tomuş, Amalia Pavelescu, Constantin  Cubleşan, Doina Modola Modola, Corin Braga, Mircea Braga etc. cărţi care antrenează la rândul lor viitori şi harnici truditori pe tărâmul blagian. În aceste lucrări trebuie şi e necesar să strălucească ori şi ce Festival ce se respectă. Dar „cărţi”, altfel de cărţi pot fi stocate în unele numere de reviste literare, culegeri, dedicate operei blagiene, cum „Caietele Blaga”, „Paşii Profetului”, „ASTRA blăjeană”, „Măiastra”, ca să nu extrapolăm enumerarea acestora pe plan naţional şi nu numai. Se poate afirma cu acurateţe că prezentarea celor 14 cărţi referitoare la viaţa şi opera lui Lucian Blaga, de către scriitorii Alexandru Surdu, Ion Mărginean, Mihai Cimpoi, Zenovie Cârlugea, Ovidiu Pecican, Lucian Gruia, Aurel Pop Potra, N. Mareş, Mircea Popa, Mioara Pop etc., au îmbogăţit portofoliul Limbii Române pe multiple planuri.

A fost o bucurie, o desfătare o „laudă seminţelor…”, care au făcut front comun cu sesiunile de comunicări despre „Opera lui Lucian Blaga în contextul valorilor culturale al umanităţii” şi „Memoriile diplomaţilor români – sursă în cercetarea istorică naţională”, unele valori – acad. Alexandru Surdu, Eugeniu Nistor, acad. Mihai Cimpoi, George G. Potra, Ion Brad, Nicolae Mareş.

O impresie deosebită a lăsat-o gestul inconfundabil al Consiliului Judeţean Alba, prin preşedintele său, Ion Dumitrel, legat de acordarea unui premiu, a unui însemn al preţuirii şi recunoştinţei acad. Mihai Cimpoi din Chişinău, pentru originala lucrare „Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic” (la propunerea scriitorului Ion Mărgineanu), dar şi felul în care au fost aduşi la Festival şi Salonul de carte „Alba Transilvania”, a celor doi reprezentanţi ai Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol de care s-au ocupat în mod cotidian complex minunaţii Ion Străjan, Ioan Bâscă, Radu Neag sub atenta îndrumare a lui Ioan Bodea. Felicitările în acest context au mireasma unor profunde mulţumiri. Expunerile de jerbe de la statuia din Lancrăm, rememberul Constantin Noica, slujba de pomenire de la mormântul poetului prin prezenţa Înalt preasfinţitului Irineu cu un sobor de preoţi, interferenţele culturale – Lancrăm, Sebeş, Alba Iulia, poezie şi culoare în Festival la Galeria de artă Eugen Măcinic, recital de poezie al cenacliştilor din Sebeş, de la cenaclul „Lucian Blaga”, recitalul de muzică clasică al orchestrei de cameră a judeţului Alba, dirijor Dan Liviu Cernat, momentul poetic „Mă joc cu voi aşa cum doriţi”, susţinut de Elena Anghel, fiică a Lancrămului, o recitatoare de excepţie, cu posibilităţi afective de exprimare lirică profundă, premiile Festivalului, ale concursurilor de creaţie literară şi artă plastică,au fost şi rămân un liant fierbinte printre compartimente.

Dar să fim sinceri cu noi înşine: un festival se menţine prin talentul de a se adresa unui public avizat sau mai puţin avizat, unde suntem pe muchie de cuţit, sebeşenii, lăncrănjenii având multe alte preocupări sezoniere. Premiile Festivalului nu pot fi acoperite cu „măşti” de „diplome” şi „excelenţe”, conferenţiarii la sesiune la fel, iar Premiul Festivalului şi al Academiei trebuie să se detaşeze şi financiar, sau susţinerea publicării unor volume. Este foarte important să avem de a face cu sinceritate la vedere! Întrepătrunderile dintre festival şi salonul de carte, colaborările cu fundaţii culturale şi societăţi, universităţi, ziare radio şi televiziune, filiale ale scriitorilor, biblioteci, edituri au fost punctuale, dintre ele detaşându-se Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, condusă de Pleşa şi Străjan, la care adăugăm donaţiile de carte, reviste („Dacoromania”, „ASTRA blăjeană”, „Discobolul”) din partea familiei Ion şi Maria Mărginean (125 de volume) a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga”, Consiliului Judeţean Alba, a editurilor „Altip”, „Unirea”, „Tiporex” etc. Aici o să lăsăm un final deschis pe care revista „Dacoromania” îl va multiplica în eter şi printr-un set de imagini, cărora adăugăm sentimentul de reuşită şi felicitări pentru toţi organizatorii văzuţi şi nevăzuţi, de la Primăria, Consiliul local, Fundaţia „Lucian Blaga”, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”.

Aşadar: „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”.

Ion MĂRGINEANU