România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Lacrima unui veteran

 

Am văzut un veteran lăcrimând. Nu de durere, ci podidit fiind încă de emoţia trăită cu câteva zile în urmă, pe care i-a produs-o un gest al unui copil.

Pentru a participa la ceremonia depunerii de coroane, în ziua de 29 Mai, Ziua Eroilor, colonelul (r) Ioan Corodeanu,  veteran de război albaiulian, doritor să-şi facă datoria de a-şi omagia camarazii care n-au avut norocul să-i ocolească gloanţele şi schijele războiului, îşi rula, spre Cimitirul Eroilor, căruciorul în care se afla neavând un picior, fiind îmbrăcat în uniformă militară.

În apropiere de cimitir, a fost întâmpinat de o fetiţă de vârstă şcolară, cu o floare în mână, care l-a salutat, l-a întrebat dacă a fost pe front şi şi-a exprimat admiraţia pentru frumuseţea vestimentaţiei, după care i-a dăruit  floarea. Este o dovadă clară că inimile copiilor n-au amorţit în totalitate în atmosfera hâdă şi infatuată, de batjocură la adresa patriotismului, a unui trecut ai cărui oameni au zidit fundaţia libertăţii noastre de astăzi.

Pe front, inima oşteanului a rezistat în faţa ameninţărilor, a spaimelor, a suferinţelor. Acum, la 87 de ani, în faţa unui gest de preţuire, inima veteranului a bătut mai puternic şi a trimis ochiului o lacrimă. Aceeaşi emoţie i-a înmuiat vocea, i-a umezit ochii şi când, prezent la ceremonia aniversară Nicolae Iorga, mi-a povestit şi m-a rugat să scriu şi să comunic şi altora vibraţia inimii lui. Ea, lacrima, este manifestarea unei îmbrăţişări a copilului care s-a comportat  spontan, gest rar întâlnit astăzi. Câţi copii avem, atâtea flori ar trebui oferite veteranilor, cu plecăciune şi recunoştinţă!

ŞCOALĂ, ŞCOALĂ, VREM CÂT MAI MULŢI ASEMENEA COPII !

Impresionat a fost şi de respectul poliţiştilor, care au oprit circulaţia maşinilor în răspântia din faţa cimitirului pentru ca dumnealui să traverseze strada. Un salut de aleasă consideraţie adresat veteranului!

Şi iată cum în această zi de Înălţare a Domnului, când românii  onorează pe  apărătorii acestui popor, care n-au cunoscut odihnă şi teamă de moarte până nu şi-au ştiut neamul în deplină libertate şi demnitate naţională, o fetiţă, ieşită dintr-o curte cu o floare în mână, ne oferă o lecţie de înaltă emoţie, semn că ostaşul ţării este privit, de la această vârstă, cu pioasă admiraţie.

In această zi veteranii urbei noastre istorice au trăit sentimentul înălţării sufleteşti, simţindu-se o parte din contribuţia la bucuria celor veniţi să exprime recunoştinţă şi veneraţie eroilor care menţin nestinsă făclia aspiraţiilor noastre.

Aflat în cărucior, înţelegem cât de puternică trăire a momentului l-a determinat pe domnul colonel (r) Ioan Corodeanu să nu lipsească, atât cât mai are de trăit, de la ceremonia de preţuire a celor cu care şi-a împărţit încurajările şi şi-a susţinut tăria în faţa morţii. Tocmai acest imbold al sufletului său şi al tuturor celorlalţi veterani rodeşte înnoirea sentimentului patriotic al românilor, care nu trebuie să uite că prestigiul ţării este purtat ca un trofeu de umerii acestor bunici, ocrotitori ai României.

Prof. Georgeta CIOBOTĂ