România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Prof. Dr. IOAN CORNEANU

 

Născut la l ianuarie 1936 în comuna CRAIDOROLŢ, judeţul Satu Mare.

În anul 1940, la vârsta de 5 ani, împreună cu familia sa, a fost obligat de regimul Ungariei fascisto-horthyste în urma Criminalului Diktat de la Viena din 30 August 1940, să se refugieze în România. Prin Biroul Naţional al Refugiaţilor din România, întreaga familie s-a stabilit în comuna Măzăneşti, plasa Ilişeşti, judeţul Suceava. Clasele I-IV le-a urmat la şcoala generală în localitatea în care a fost refugiat. Reîntoarcerea din refugiu în comuna Craidorolţ a avut loc în vara anului 1945.

Şcoala generală a continuat-o în comuna natală, iar studiile liceale în Baia Mare.

Studiile universitare: Facultatea de Istorie şi Filozofie la Bucureşti. În anul 1980, şi-a susţinut teza de doctorat, obţinând titlul ştiinţific de doctor în istorie cu tema: „Situaţia economică, politică, socială şi naţională a judeţului Satu Mare în perioada 1940-1947.”

Activitatea didactică a desfăşurat-o ca profesor, la mai multe licee din judeţul Satu Mare: Negreşti-Oaş; Carei; Satu Mare. A mai îndeplinit şi funcţia de şef al catedrei de istorie din judeţul Satu Mare. În urma activităţii desfăşurate în domeniul cercetării ştiinţifice, în 1981, a devenit Membru al Asociaţiei Naţionale a Oamenilor de Ştiinţă din România.

A activat în calitate de profesor şi în învăţământul universitar la: Institutul de Subingineri din Satu Mare de pe lângă Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca; Filiala Administraţiei Publice Locale Satu Mare a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Filiala Academia Comercială din municipiul Satu Mare; Preşedintele Sucursalei Satu Mare „Spiru Haret” pentru Ştiinţă, Cultură şi Educaţie; Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad, filiala Satu Mare ca profesor colaborator.

Ca funcţii în domeniul Administraţiei Publice Locale, în perioada 1973-1979, a îndeplinit funcţia de PRIMAR al municipiului CAREI, iar în perioada 1986-1989, a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean Satu Mare.

În domeniul publicistic, a scris peste 2.000 de articole ştiinţifice în domeniul istoriei locale şi naţionale, apărute în reviste de specialitate, în presa locală şi centrală din: Bucureşti. Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Zalău şi Satu Mare. A participat la peste 300 de sesiuni de comunicări ştiinţifice şi simpozioane în localităţile: Satu Mare, Cluj-Napoca. Gherla, Mureşenii de Câmpie, Baia Mare, Timişoara, Şimleul Silvaniei, Zalău, Iaşi, Bucureşti, Sfântul Gheorghe şi altele.

În activitatea sa de cercetare ştiinţifică, a publicat:

- 18 volume: Note şi documente CAREI şi a localităţilor limitrofe a căror conţinut se referă la existenţa, permanenţa şi continuitatea neîntreruptă a românilor şi pe plaiurile sătmărene;

- Satu Mare, străvechi centru românesc;

- Satu Mare, în cifre şi fapte:

- Carei, străveche cetate de margine de ţară românească;

- Părintele dr. Vasile Lucaciu, Apostol al unirii Neamului Românesc (scrisă împreună cu avocatul Vasile Moiş);

- Golgota Sătmăreană 1940-1945 (scrisă împreună cu avocatul Vasile Moiş);

- Intoleranţa şi Crimă (scrisa împreună cu avocatul Vasile Moiş);

- Evreii Sătmăreni — Istorie şi Destin (scrisă împreună cu Lacrima Teocan-Istrăuan);

- Români Sătmăreni refugiaţi în judeţul Hunedoara (scrisă împreună cu Lacrima Teocan Istrăuan)

- Existenţă, Permanenţă şi Continuitate Neîntreruptă a Românilor din Ardeal (scrisă împreună cu avocatul Vasile Moiş).

În prezent îndeplineşte următoarele funcţii publice:

- Preşedintele Asociaţiei Judeţene Satu Mare, a Românilor Refugiaţi, Expulzaţi şi Deportaţi în urma Diktatului de la Viena din 30 August 1940;

- Vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic, cu sediul în Cluj-Napoca;

- Prim-Vicepreşedinte al Asociaţiei Holocaustului din Ardealul de Nord, 1940-1945.

 

Ec. Ioan STRĂJAN