România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Declaraţia celui de-al XVIII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti

 

Votată în unanimitate la sfârşitul lucrărilor care au avut loc între 1-3 decembrie la Alba Iulia şi Zlatna

 

Congresul Spiritualităţii Româneşti a ajuns la majorat: împlineşte 18 întruniri! Este, desigur, un majorat simbolic, care încununează o activitate remarcabilă la care au participat aproape 7.500 de delegaţi din 40 de ţări şi zone de românitate, s-au prezentat 70 de secţiuni ştiinţifice cu peste 3.000 de comunicări. S-a stabilit o strategie a relaţiilor dintre românii din ţară şi cele 13 milioane de români din afara graniţelor de astăzi ale României şi alte documente remise an de an oficialităţilor din ţară pentru a sprijini comunităţile noastre din întreaga lume.

La lucrări au participat conducători ai ţării, oameni de ştiinţă şi artă, politicieni, în frunte cu Patriarhii Teoctist şi Daniel, preşedintele Ion Iliescu, Adrian Năstase, peste 20 de miniştri şi senatori de stat îndeosebi din Ministerul Afacerilor Externe şi ministerele Educaţiei şi Culturii.

Cele dintâi guverne au agreat ideea, considerând Congresul un real sprijin în informarea şi luarea de hotărâri privind românii de pretutindeni. În ultimii 10 ani, Congresul a fost marginalizat, încercându-se desfiinţarea lui. Niciun guvern nu a reuşit să-i întrerupă activitatea, ceea ce dovedeşte limpede puterea comunităţilor româneşti. În schimb, unele guverne din ultimii ani au încercat să convoace un „Forum” paralel care a avut loc o singură dată (cel mult de două ori), invitând, de fapt, aceleaşi personalităţi care participau la Congres.

Şi în acest an, 2014, Bogdan Stanoevici şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, crezând că se află călare pe un Ducipal politic, au anunţat înfiinţarea altui Congres, întorcând spatele unei strădanii de peste 20 de ani, menite a contribui la unitatea românilor de pretutindeni. Dumnezeu ne-a dat dreptate nouă, şi, iată, ne ducem mai departe misiunea, întruniţi la Cetatea Marilor Uniri şi elaborând, cei dintâi, documentul privind întâmpinarea şi organizarea Centenarului Marii Uniri - 2018 şi prezenta Declaraţie menită a asigura viitorul legăturilor cu românii din întreaga lume:

1. Elaborarea unei legislaţii temeinice privind obţinerea CETĂŢENIEI PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, aşa cum se întâmplă şi în cazul altor etnii, ţinând seama că neamul nostru este răspândit dar este hotărât să-şi păstreze pe lângă limbă, credinţă, istorie, cultură, tradiţii, legătura permanentă cu ţara care le sensibilizează dorul deci calitatea de a fi pe vecie români.

2. Solicitarea ca prim-ministrul desemnat cu alcătuirea Guvernului să ţină seama şi de opinia Congresului Spiritualităţii Româneşti în alegerea ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, la fel cum are în vedere propunerile tuturor miniştrilor în conformitate cu înţelegerile avute cu partidele din eşichierul politic. Alegerea lui Bogdan Stanoevici se consideră a fi fost un dezastru nu numai în păstrarea bunelor relaţii cu românii de pretutindeni ci şi pentru procesul de alegeri iar propunerea unui nou ministru devine obligatorie.

3. Aşezarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pe alte baze, eliminându-se politizarea în distribuirea fondurilor şi totala transparenţă în acest domeniu. Comunităţile noastre dispun de dovezi că au fost finanţate manifestări, publicaţii, posturi de radio şi televiziune, alte acţiuni care promovează atitudini antiromâneşti.

4. Alinierea Institutului Cultural Român pe aceleaşi principii de slujire a interesului naţional real, fără extremisme de orice natură ar fi ele. În esenţă, Institutul a rămas acelaşi ca în vremea conducerii care avea aversiune faţă de Eminescu.

5. Impunerea respectării Constituţiei României (articolul 30 alin. 7), a OUG 31/2002 completată şi modificată prin Legea 278/2006 privind defăimarea ţării şi interzicerea simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Legislaţia noastră, chiar atunci când este ideală, nu este aplicată corespunzător, ceea ce dăunează efectiv statului român european.

6. Restituirea palatului Ligii Culturale Române din Bucureşti în care Congresul Spiritualităţii Româneşti să constituie Muzeul Românilor de Pretutindeni, în care să fie adunate bunuri, valori artistice, manuscrise, relicve de orice natură ale marilor personalităţi româneşti din lume. Altfel, toate aceste valori incomensurabile se vor pierde ca Tezaurul de la Moscova sau Patrimoniul Gojdu de la Budapesta. Este momentul în care le mai putem salva.

Congresul Spiritualităţii Româneşti roagă călduros Preşedinţia României, Parlamentul şi în special Guvernul să ţină seama de această Declaraţie pentru binele României.

Este un moment al altor schimbări pe care le solicităm prin aceste proiecte.

 

*

 

Declaraţie adoptată în unanimitate de al  XVIII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti,

Alba Iulia şi Zlatna, 1-3 decembrie 2014