Rememorări la rece

A optsprezecea Ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, desfăşurată pe arealul Alba Iulia, Zlatna, Bucerdea Grânoasă, între 1-3 decembrie 2014, cu o prezenţă de peste 200 de participanţi din 32 de ţări a fost o reuşită. De ce reuşită? Simplu: pentru că şi-a păstrat verticalitatea, continuitatea aprofundată a unor realităţi în care românii sunt şi rămân arbori de rezonanţă ai colectivităţilor, a fost catalizatorul problemelor ardente cu care se confruntă semenii noştri în diferite colţuri ale lumii, rămase mereu pe muchie de cuţit, de cele mai multe ori între promisiuni, vizite la nivel „înalt” (ce-o fi însemnând „înalt” dacă la suflet eşti atât de mărunt?) şi reveniri prieteneşti să desţelenească staticul unguent al lipsei de perspective, de realizări în viaţa românităţii, axate în special pe problematica educaţiei, şcolilor în limba română, a bisericilor, a promovării culturii, a tradiţiilor, datinilor şi obiceiurilor,  ce-au însemnat cândva o minunată rotaţie a anotimpurilor din naştere în naştere, comori ale rădăcinilor de neam,  a iubirii de moşie, a conştiinţei naţionale – Iată mănunchiul cumulativ al reverberaţiilor acestei Ediţii: participarea la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României şi împlinirii a 96 ani de la Marea Unire, dezvelirea plăcii memoriale dedicată sopranei Anastasia Dicescu (artistă născută la 27 februarie 1887, în comuna Găieşti – judeţul Orhei, Moldova – decedată în 1945, în comuna Bucerdea Grânoasă, măcinată de tuberculoză, cea care a făcut studii de canto la Petersburg şi Roma, care a pus bazele „Societăţii Muzicale Române” din Basarabia, la Chişinău, în anul 1918 deţinând funcţia de preşedinte până în 1940, când este nevoită să se refugieze, concertând pe scena Operei Române din Cluj – între 1919-1924 – cf. Chişinăul, blogspot.com, readuse în pagină de Mihai C. Szilagy, preot şi autor de cărţi; cenaclul de la miezul nopţii – moderat de poetesa Ionela Flood – din Marea Britanie, lucrări în plen, dezbaterile pe tema „România şi centenarul Marii Uniri – un portret al românităţii, deschiderea Expoziţiei de artă plastică şi fotografie, a Salonului de carte, dezvelirea bustului „Ioan Alexandru”, după truda, iniţiativa şi fapta lui Ion Mărgineanu, Primăria Alba Iulia de Romi Adam, sesiuni ştiinţifice pe patru mari secţiuni, legate de neamul traco-dac, Vodă Constantin Brâncoveanu Basarab şi Dimitrie Cantemir – cărturari şi martiri, de Mihai Eminescu – Erou naţional, acţiuni şi figuri reprezentative ale unităţii de neam, şi altele - greutatea moralităţii a căzut, desigur, pe dezbaterile furtunoase pe secţiuni, care au reliefat un fapt bine conturat: prezenţa unor specialişti, creatori, muzicieni, feţe bisericeşti, poeţi, scriitori, dramaturgi, istorici, critici şi istorici literari, profesori, studenţi, politicieni, universitari, credibili, modele de urmat, dar şi participanţi care n-au avut mai nimic de spus, cu contribuţii relevante, de ultim interes, privitoare la figuri ale faptei şi jertfei pentru Marea Unire, pentru apărarea etniei româneşti în diaspora, pentru promovarea spiritului românesc revelator, unii dintre participanţi fiind – spre satisfacţia lor, turişti, bucurându-se de lumina Zilei Naţionale, fapt de excepţie pentru ei. De aceea, între singularul şi pluralul prezenţei trebuie astupate unele goluri, ambiţii funcţionăreşti, politice, cu dreptul de „veto” de supremaţie. Singularul unor prezenţe ca acad. Mihai Cimpoi, Victor Crăciun, Eugen Doga, Kopi Kycyku, Vasile Tărâţeanu, dar şi gen.(r)dr. Mircea Chelaru, prof. univ.dr. Marian Munteanu, Nicolae Georgescu, Vasile Buhnaru, Ilie Cristescu, Vasile Grozav, Virgil Jireghie, Dinu Doru Glăvan, Ştefan Breiller etc., a îndestulat curiozitatea, aşteptările, întrebările, acoperind o arie acaparatoare de cultură, ştiinţă, muzică, istorie, literatură, artă plastică – Acestora li s-au adăugat scriitori, artişti plastici, poeţi, sculptori, traducători, editori, istorici, bibliotecari, preoţi, politicieni ca Ion Brad, Alexandru Brad, Ionela Flood, Ligia Padorean Ekstrom, Paula Romanescu, Ioan Astaluş, Anica Astaluş, Romi Adam, Maria Vieru Isaev, Elena Roşca, Silvia Pop, Ana Hinescu, Ion Străjan, Melania Forosigan, Cornelia Salvan, Ioana Ungureanu, Alexei Morulea, Constantin Rusnac, Teodor Buzu, Gh. Vinţan, Ilie Berindei, Ioan Bâscă, Ion Muscalu, ş.a. Discuţiile au rămas un final deschis, dar ele conducându-ne spre o propunere benefică: la ediţiile următoare să fie trimise delegaţiilor o listă cu cele mai arzătoare probleme ale românilor de pe glob, la care să se răspundă concret, sincer, revelator, înlăturându-se astfel, timpii morţi, unele dialoguri sterile, ce ies din supremaţia tematicii: de asemenea să fie aduse la Congres reuşitele editoriale din toate domeniile: să se organizeze o întâlnire specială cu ministrul de externe, cu cei ce răspund de acest domeniu, cu Patriarhul Daniel – De ce? Tocmai pentru a înlătura umbrele între singular şi plural, pentru edificarea corectă a interesului comun.

Faptul că nici anul acesta n-a fost nici un reprezentant al guvernului, al parlamentului, al Ministerelor de resort, că nu s-a trimis nici măcar un text revelator de întâmpinare a Congresului, denotă lipsă de respect, de bun simţ, de interes pentru promovarea valorilor spirituale ale românităţii, sau ceva cu mult mai mult. Nu poţi forţa o mână care nu te „vrea” – Oricum, Congresul trebuie s-ajungă stăpân pe propriile sale forţe, să-şi instituţionalizeze „până la capăt” întreaga biografie, altfel va pluti în „nesiguranţa” unor aşteptări, în aplicarea rezoluţiilor, hotărârilor proprii, care să intre în circuitul naţional spre binele românilor de pretutindeni. O altă problemă care trebuie pusă „la punct” se referă la acordarea premiilor şi diplomelor, a medaliilor, prin care să se răsplătească fapta, lupta pentru triumful ideilor Congresului, a biografiei poporului român, să fie o amprentă a celor din diaspora dar şi din ţară, din Alba Iulia ce desfăşoară o întreagă activitate susţinută – mai mult sau mai puţin văzută – dar şi din alte localităţi. Congresul a câştigat îmbrăţişarea credibilă, hotărâtoare a Consiliului Judeţean Alba, a Primăriei şi Consiliului Municipal Alba, a Primăriei Zlatna şi nu numai, a scriitorilor de la Filiala Alba-Hunedoara, Bibliotecii Judeţene “Lucian Blaga” Alba a Centrului Cultural “Augustin Bena” ceea ce ne face să credem că experienţa cu Primarul Ponoran, un împătimit al adevărului continuităţii, documentat în biografia Zlatnei, a Apusenilor, trebuie încercată în parametrii sincerităţii şi cu alţi primari, precum al Blajului. Nu se poate trece cu vederea indiferenţa albaiulienilor, specialiştilor, profesorilor de la universitate, a muzeografilor, a unor cercetători, istorici, editori, artişti plastici, membri ai unor societăţi şi fundaţii cultural-patriotice. Păcat! Un Congres de-o asemenea talie intelectuală nu se întâlneşte la tot pasul. „Indiferenţa” albaiulienilor are vechime! S-o demolăm! Va fi un mare câştig pentru românii veniţi din cele patru zări – Congresul prin Ediţia sa din anul 2014, a demonstrat că este un nucleu, o porta-voce a românităţii, ce trebuie recunoscută, sprijinită de guvernul României, la toţi cei ce văd în limba română o sămânţă mirabilă a umanităţii şi înţelepciunii. Felicit felul în care Congresul a ajuns să fie o bucurie atât la singular cât şi la plural. Să-i îndreptăm umbrele, să-l luminăm cât mai puternic întru binele românităţii! Organizatorii merită felicitări în frunte cu Victor Crăciun, Ion Dumitrel, Ioan Bodea, Mircea Hava dar e necesar să subliniem aportul văzut şi nevăzut al albaiulienilor Ioan Bâscă, Radu Neag, Romi Adam, Ioan Străjan, redactorii unor televiziuni, a celor din Tg. Mureş, ai radiourilor albaiuliene, prezenţa permanentă a reprezentanţilor cotidianului „Unirea” şi a radioului cu acelaşi nume, a salariaţilor de la Casa de Cultură a Studenţilor, a celor din Zlatna. Marele câştig al Congresului rămâne anul acesta dezvelirea busturilor lui Ioan Alexandru, Aron Cotruş, tipăriturile Ligii în care excelează numele lui Victor şi Cristianei Crăciun, Mircea Chelaru, Mihai Cimpoi, Vasile Tărâţeanu etc.