Constantin C. Gomboş la 75 de ani

(Născut la 31 martie 1940, în comuna Ciceu-Giurgeşti, jud. Someş, în România Mare)

În volumul aniversar la 70 de ani „Am trăit cu demnitate şi respect pentru Neamul Românesc” (Editura Eurostampa, Timişoara, 2009) consemnam: „Constantin C.Gomboş-un reputat istoric şi un prolific scriitor” că l-am cunoscut pe acesta în cadrul activităţilor Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” pe care o conduc din anul 2004. A fost o prezenţă activă la toate aniversările evenimentelor importante din istoria noastră naţională, îndeosebi cea a Banatului şi Transilvaniei”.

Domnul Constantin C.Gomboş a fost alături de mine şi de colaboratorii mei la aproape toate manifestările pe care le-am organizat.De atunci colaborarea noastră a sporit. A fost alături de noi şi de scriitorul Ion Marin Almăjan, când am pornit pe urmele lui Eftimie Murgu în Ţara Almăjului( Bozovici şi Rudăria,) la Caransebeş şi Lugoj, într-o frumoasă zi de iarnă în Ajunul Crăciunului,  fiind cel care a animat atmosfera cu cunoştinţele lui de istorie, geografie şi literatură. Apoi, ne-a însoţit la „Festivalul Doinelor ” de la Seceani şi Orţişoara, la aniversările importante din istoria României ( Ziua Naţională a României, cea a Unirii Principatelor Române şi a Eroilor) dar şi la cele dedicate femeii, copiilor,naturii şi lansării de cărţi. A însoţit, în fiecare an, delegaţia Asociaţiei noastre, condusă de juristul Matei Aurel Bancu, la întâlnirile cu românii din Voivodina-Republica Serbia, la Uzdin, la manifestările organizate de „fracele nostru” Vasile Barbu  şi la Satu Nou, Novi Sad, Vârşeţ şi Zrenianin, la cele iniţiate de cărturarul patriot Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limbă Română din Voivodina(Zilele „Radu Flora” şi Ziua Culturii Naţionale). Intervenţiile sale, bine documentate, rostite cu patos şi dragoste pentru cei prezenţi şi Neamul Românesc au încălzit asistenţa, le-a redat, fie şi numai pentru câteva clipe, mândria şi demnitaea de a fi români. A fost şi este un colaborator activ şi perseverent al revistei noastre „Coloana Infinitului” Apelurile noastre au fost onorate întotdeauna. Articolele, studiile, reportajele şi eseurile sale, sunt un model de profesionalism, scrise cu talent  şi har. Ştiu că ne-a reprezentat cu cinste la manifestările culturale din ţară. Şi n-au fost puţine. Blazonul său de istoric şi scriitor a fost întotdeauna onorat cu cinste. Fie că au fost „Zilele Miron Cristea” de la Topliţa- jud.Miercurea Ciuc, „Deniile de la Mănăstirea Nicula”( Gherla), la Simpozioanele internaţionale organizate de Muzeul Banatului la Timişoara şi Făget, la Muzeul Traian Vuia sau cele organizate de Societatea de Ştiinţe Istorice, filialele Lugoj şi Timişoara, precum şi cele ale Asociaţiei „Cultul Eroilor”, filiala Timiş, al cărui primvicepreşedinte este. Ne-a reprezentat la Câmpeni şi Alba Iulia la manifestările de dezaprobare a celor care au intinat memoria lui Avram Iancu şi a Marii Uniri ( vezi „Clopotul Trianonului” din Cetatea Alba Carolina). A făcut parte din delegaţia care a cerut organelor judeţene şi municipale din Alba Iulia, ca la 1 decembrie 2018, să fie realizat Monumentul Marii Uniri care trebuie să reprezinte românii din Provinciile Unite.

Energic şi cutezător, profund ancorat în cunoaşterea istoriei naţionale, dar şi a Banatului, prin studiu intens de arhivă şi o temeinică documentare ştiinţifică,  a scos la iveală zbuciumata istorie a acestor meleaguri. Cu Ioan Rado a scos două ediţii a cărţii,, Dincolo de sârma ghimpată …lagărul. Din istoria lagărului de prizonieri din Timişoara (1941-1945), cu col. Mircea Cosor volumul „File din istoria militară a Banatului. 95 de ani ai Centrului Militar Zonal Timiş (Repere cronologice” ambele la editura Eurostampa, Timişoara. A semnat volumele :,, Istorie, suferinţă şi speranţă. Calvarul unei familii de români din fostul judeţ Someş după Diktatul de la Viena (30 august 1940-1 mai 1949), Ed. Eurostampa, Timişoara, 2010, „Dumitru I.Grigorescu –Nu aprob, nu dezaprob, povestesc. Din istoria Partidului Naţional Liberal”, Ed. Eurostampa, 2010, „Noi, cei din Calea Lipovei.Însemnările unui ofiţer din Bg. 41 Rd. Th. despre evenimentele din Decembrie 1989 de la Timişoara”, Ed. Eurostampa, 2012, „Rădăcini ale Neamului Românesc” (2012), „Academician Florin Constantiniu (1933-2012) Corespondenţă şi însemnări”, Ed. David Press Print, Timişoara, 2013. A publicat şi două volume de poveşti „Din poveştile Ariannei” pentru nepoţica sa din Norvegia.

În aceşti ani a avut o rodnică activitate publicistică. Stau mărturie articolele şi studiile publicate în: revistele „Familia Română” (Baia Mare), „Dacoromania” (Alba Iulia) (Este şi în colegiul redacţional la cele două publicaţii), „Almăjana” (Bozovici), „Columna-2000”, „Coloana Infinitului” (Timişoara), „Sangidava” (Topliţa) ş.a.m.d.

Pentru meritele sale i s-au acordat: titlul de „Cetăţean de onoare al Comunei Ciceu-Giurgeşti-jud. Bistriţa Năsăud”, Diploma Consiliului judeţean Timiş pentru „întreaga activitate desfăşurată  şi merite deosebite în promovarea artei şi culturii timişene”, zeci de diplome şi medalii aniversare. Toate dovedind, că deşi a ieşit la pensie, n-a încetat nici o clipă să slujească Cetatea şi Neamul Românesc. Ne mândrim cu dânsul  şi-i cerem  şi în viitor colaborarea.

Am fost anunţaţi că aprecierile la adresa activităţii  sale din partea unor personalităţi de seamă ale istoriei şi culturii româneşti  le vom găsi, în curând, în volumul aniversar la 75 de ani intitulat „Viaţa îşi urmează cursul… La 75 de ani mi-am pus întrebarea dacă am slujit cu credinţă Ţara şi Neamul Românesc. Un jurnal aproape zilnic( 2009-2015)”

Noi, cei din Asocaţia culturală „Constantin Brâncuşi”, la ceas aniversar, îi dorim multă sănătate şi putere de muncă pentru a putea să-şi îndeplinească misia, pe mai departe, de bun tribun şi cronicar al Neamului Românesc.

   LA MULŢI ANI CU FERICIRE ŞI NUMAI BUCURII,

DOMNULE CONSTANTIN C.GOMBOŞ!

Prof.univ.dr.ing. HORIA CIOCÂRLIE

Timişoara, 31 martie 2015.